BusinessMagazin

Tag: cartier

  • Povestea oraşului care fierbe. Aici temperatura apei din lacuri ajunge şi la 98 de grade Celsius – GALERIE FOTO

    Insula japoneza Kyushu este una dintre cele mai active zone geotermale din lume datorită vulcanului Mt’Aso. Beppu, cel mai important oraş al insulei, a fost fondat în 1924, iar numele este dat de cele opt izvoare geotermale, dintre care 6 sunt situate în cartierul Kannawa, iar alte două în cartierul Shibaseki. Micuţul oraş are în total 2.900 guri de aerisire, pe unde, zilnic,130.000 de tone de apă fierbinte şi aburii se ridică, ceea ce fac ca întreaga aşezare să pară cuprinsă de un imens fum.

    La aceste izvoare termale temperaturile medii sunt cuprinse între 50-99.5°Celsius, iar în afară de turism, acestea joacă un rol extrem de important în viaţa de zi cu zi a locuitorilor oraşului. Aburul degajat fiind utilizat pentru a încălzi apa care este mai apoi livrată prin conducte către locuinţe şi întreprinderi.

    Cel mai spectaculos izvor termal din Beppu este Chinoike Jigoku sau „iazul de sânge „. Culoarea sa portocalie provine din prezenţa oxidului de fier şi a celui de magneziu iar temperatura apei este de 80° Celsius. Un alt loc cu adevărat magnific este şi Umi Jigoku sau „iadul de mare”. Aici, izvorul termal are o culoare asemănătoare mărilor, asta datorită cobaltului prezent în cantităţi extrem de însemnate, şi deşi ar putea părea prielnic pentru o baie fierbinte, nu este deloc aşa; peisajul este într-adevăr minunat, însă temperatura apei este de 98° Celsius.

  • Bătrânii care au sfidat vârsta şi boala şi au comis cel mai mare furt de bijuterii din istoria Marii Britanii

    Cu spargerea de la Hatton Garden, cartierul londonez al bijutierilor, o bandă de infractori trecuţi de mult de vârsta pensionării a intrat în istoria infracţionalităţii britanice şi a încins imaginaţia englezilor. Hoţii au sfidat bătrâneţea, boala, infirmităţile fizice, alarmele şi chiar Scotland Yard-ul pentru a-şi croi drum prin pereţi de beton şi oţel şi a fugi apoi cu o comoară evaluată la 20 de milioane de dolari, din care obiecte de cel puţin 15 milioane de dolari încă nu au fost găsite. Unul dintre membrii grupului este în continuare în libertate.

    Revista Vanity Fair face o incursiune în viaţa eroilor unui jaf care a fost descris ca o acţiune de proporţii epice, crima perfectă, opera unor foştisoldaţi de elită, „cea mai mare spargere din istoria Marii Britanii“.

    „A fost nevoie de o echipă diversă, de ingeniozitate şi de forţă brută“, specula la televizor reporterul BBC DeclanLawn la trei luni de la spargere. Este vorba de o acţiune prin care, în aprilie 2015, au fost golite seifurile subterane din Hatton Garden, cartierul londonez al bijutierilor şi centrul comerţului britanic cu diamante. Prada a fost scoasă afară cu containere mari de deşeuri mobile, atât de mulţi bani şi multe bijuterii şi alte obiecte de valoare au fost furate. Valoarea bunurilor furate a fost estimată atunci la 300 de milioane de dolari. Reporterul Lawn a demonstrat ce acrobaţii a trebuit, probabil, să facă spărgătorii, iar ziarele londoneze se întreceau să arate filmul desenat al jafului: spărgători robuşti în costume negre făcând lucruri supraomeneşti. Experţii insistau că eroii acţiunii erau poate străini antrenaţiîn stilul lupătorilor de elită din marina militară americană, probabil din faimoasa bandă de tâlhari „Panterele roz“, hoţi sârbi de diamante.

    Barry Phillips, un detectiv de la Scotland Yard ieşit la pensie, credea că a fost munca unei echipe foarte tehnice, unită în jurul unui strateg, care a finanţat jaful şişi-a ales oamenii, probabil din Marea Britanie. Fostul poliţist specula că niciun membru al echipei nu a fost lăsat să-şi cunoască colegii pentru a face imposibilă orice scurgere de informaţii privind identitatea lor.

    Hoţii cu siguranţă că şi-au împărţit prada astfel încât să fie uşor de transportat după ce au adus-o în „Abator“, bârlogul lor, în jargon. Poate că au scos bijuteriile din ţară îndesându-le în dosurile unor cai de curse, specula la BBC Dave Courtney, un fost gangster – cel puţinaşa se laudă el – devenit celebritate. Spărgatoriişi-au pierdut, la acel moment, urma prin Europa, unde au ajuns cu o şalupă rapidă. Mulţi descriau jaful ca fiind „crima perfectă“, de genul celor demne de filme cu Cary Grant şiGraceKelly (actorii au jucat în clasicul „To Catch a Thief“, în regia lui Alfred Hitchcock).

    Însă o lună mai târziu au început să curgă arestările, iar întreaga Anglie a rămas uluită. Viaţa la pensie este o pacoste. Nevasta ţi-a murit, cei mai mulţi dintre prieteni se ascund prin ţări străine, stau în închisoare sau zac în cimitir. Chiar şipoliţiştii de care ţi băteai joc odinoară au murit, s-au retras sau te-au uitat. În ziare citeşti de tineri care fac ceea ce făceai tu, iar singura ta distracţie care ţi-a rămas este să le faci zile fripte vecinilor. Aşa se simţea Brian Reader la vârsta de 76 de ani. „Nu-i mai rămăsese niciun prieten. Stătea în cafenea şi vorbea despre lucrurile de odinioară. Acum 40 de ani era hoţ“, povesteşte o cunoştinţă de-a lui Reader.

    Duncan Campbell, reporter cu vechime al The Guardian, l-a cunoscut pe Reader în urmă cu trei decenii. L-a descris ca fiind un om calm, care nu-şi face griji degeaba, chiar credul, încă prieten cu colegii de la şcoală, nimic din ceea ce ar putea trăda un om care trăieşte din înşelăciune.

    Cu toate acestea, aproape toată viaţa sa Reader a pus pe jar Scotland Yard-ul. A fost arestat pentru prima dată când avea 11 ani, pentru furt prin efracţie. Reader s-a alăturat apoi celebrei familii de infractori a lui Tommy Adams. Poveştile spun că a făcut parte din banda „Cârtiţele milionare“, care a săpat pe sub un magazin de obiecte din piele şi un restaurant pentru a jefui 268 de cutii de depozit din seifurile londoneze ale băncii Lloyds în 1971. „Lăsaţi-l pe Sherlock Holmes să rezolve cazul“, se pare că au scris spărgătorii pe seif. Au furat obiecte în valoare de peste 59 de milioane de lire sterline în banii de astăzi. Tot poveştile spun că tot atunci hoţii au pus mâna pe poze foarte interesante cu prinţesa Margaret şi actorul Richard Harris, despre care se spune că au avut o scurtă relaţie amoroasă.

     

     

  • Câţi bani fac românii din chioşcurile de cartier

    Dacă vrei să îţi cumperi ceva de mâncare, o sticlă de apă, ţigări sau răcoritoare mergem la magazinul de la colţ. În Occident îţi este aproape imposibil să găseşti aşa ceva, mai ales seara sau în timpul nopţii. În ciuda expansiunii agresive a multinaţionalelor de profil în România, buticurile de cartier continuă să reziste şi să facă afaceri la un nivel semnificativ, arată o analiză KeysFin.

    Potrivit datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor, în România erau înregistrate, în 2014, 15.122 de firme cu sediu unic şi care activează în comerţul cu alimente, băuturi, chioşcuri şi standuri. Buticurile au derulat în 2014 afaceri de 2,12 miliarde de lei.

    Statistica arată că cele mai multe astfel de business-uri erau înregistrate în judeţele din Regiunea de Sud-Muntenia (2878), urmate de cel din Sud-Est (2648), Sud-Vest Oltenia (2099) şi Bucureşti-Ilfov (1916 unităţi).  Totuşi, sectorul comerţului tradiţional începe să piardă teren încet, dar sigur. Numărul buticurilor de cartier a scăzut, în 2011-2014, de la 16.885 la 15.112 în 2014. Cifra totală de afaceri a acestor firme a scăzut, de asemenea, de la 2,85 miliarde lei în 2011 la 2,12 miliarde lei în 2014.

    În acelaşi timp, numărul firmelor cu activitate în comerţul cu alimente, băuturi, chioşcuri şi standuri, care au sedii secundare (adică mai multe puncte de lucru – in genul reţelelor Carrefour Express sau Mega Image), a crescut spectaculos în ultimii ani, de la 33.287 de firme în 2011 la 37.587 în 2014, ultimul an pentru care există statistici finale.

    Potrivit analiştilor, prezenţa unui număr semnificativ de chioşcuri mai ales în mediul rural are legătură, în principal, cu existenţa unui lanţ de aprovizionare adaptat condiţiilor economico-geografice.

    “Sunt zone întregi din ţară neacoperite de reţelele mari, din cauza drumurilor proaste, investiţiilor reduse în logistica necesară şi, nu în ultimul rând, concurenţei acerbe făcute de buticari. Aceştia au încă un cuvânt greu de spus pentru că, dincolo de proximitate, reuşesc să îşi optimizeze foarte bine costurile şi implicit preţurile şi, în plus, oferă servicii pe care supermarketurile nu le pot asigura, cum ar fi plata la salariu sau pensie, cunoscută sub numele de plată pe caiet”, au explicat analiştii.

    Potrivit unui studio recent realizat de GfK România, retailul modern a atins o cotă de piaţă record, de 60%, în primul trimestru al anului 2016. Hipermarketurile înregistrează cea mai mare rată de creştere dintre toate canalele. Acestea câştigă mai bine de un punct procentual, până la 29% cotă de piaţă datorită creşterii valorii coşului de cumpărături.

    În afară de coşuri mai mari de cumpărături pentru fiecare vizită, supermarket-urile sunt vizitate de mai multe gospodării şi ajung la 17% cotă de piaţă. Discounterii arată o traiectorie diferită de creştere, reuşind să crească şi frecvenţa de cumpărare.

    Cu toate acestea, mâncăm mult şi prost. România este pe locul trei în Europa în clasamentul supraponderalilor, potrivit datelor de la Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon. Şi tot pe locul 3 la nivel european suntem la capitolul deceselor cauzate de boli cardiovasculare, dupa Bulgaria şi Ucraina.

    Potrivit Institututului Naţional de Statistică, mai mult de 40% din veniturile românilor se duc pe mâncare.

    “Obiceiurile de consum sunt, bineînţeles, influenţate de situaţia financiară precară în care se află majoritatea populaţiei”, afirmă experţii KeysFin.

    “Mâncarea junk este în prim-plan, se promovează la orice colţ de stradă iar statul asistă tacit la acest fenomen pentru că, la fel ca în cazul scumpirii carburanţilor, câştigă pe moment. Pe termen lung, pierdem cu toţii”, avertizează aceştia.

  • Promisiunile lui Vanghelie: Vreau să construiesc un oraş în oraş, un cartier cu 85.000 de locuinţe

    “În următoare perioadă am în vedere două tipuri de proiecte: unele administrative şi altele politice. Pe lista celor administrative se găseşte construcţia unui veritabil oraş în oraş, un cartier de 85.000 de locuinţe grupate pe trei paliere: locuinţe sociale pentru cei cu venituri mici, locuinţe cu regim special pentru tinerii căsătoriţi şi încă o grupă care va fi rezervată celor care au venituri şi vor dori să cumpere aceste locuinţe”, a scris Marian Vanghelie pe Facebook.

    El a adăugat că este important să continue izolarea termică a tuturor blocurilor din sector, oferind şi un motiv pentru care nu a fîăcut-o până în prezent.

    “Proiectele au fost blocate prin intervenţia brutală a instituţiilor de forţă ale statului care au băgat spaima în funcţionari şi nimeni nu a mai semnat niciun act. Voi continua proiectul meu de suflet: învăţământ de calitate, sectorul 5 fiind un punct de reper pe zona asta, la nivelul Bucureştiului. Am în vedere reabilitarea unora dintre şcolile afectate şi dotarea celorlalte, în aşa fel încât să ştie toată lumea că în sectorul 5 învăţământul e la nivel european”, a motivat Marian Vanghelie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cartierul din Bucureşti unde preţurile au crescut cu 5.000 de euro de la o lună la alta

    Locuinţele din zonele bucureştene 13 Septembrie, Dristor şi Drumul Taberei s-au ieftinit în luna aprilie, comparativ cu martie, astfel că preţul mediu al unui apartament vechi în Capitală a ajuns luna trecută la 78.350 de euro, cu 550 de euro mai puţin decât în martie, potrivit indexului imobiliar al ZF, realizat în colaborare cu firma de consultanţă imobiliară Coldwell Banker, pe baza ofertelor din Anunţul Telefonic.

  • Deja se vede efectul legii dării în plată. Cartierul din Bucureşti unde preţurile la locuinţe au scăzut cu 10.000 de euro de la o lună la alta

    Locuinţele din zonele bucureştene 13 Septembrie, Dristor şi Drumul Taberei s-au ieftinit în luna aprilie, comparativ cu martie, astfel că preţul mediu al unui apartament vechi în Capitală a ajuns luna trecută la 78.350 de euro, cu 550 de euro mai puţin decât în martie, potrivit indexului imobiliar al ZF, realizat în colaborare cu firma de consultanţă imobiliară Coldwell Banker, pe baza ofertelor din Anunţul Telefonic.

    Astfel, un apartament în zona 13 Sep­tembrie costa în aprilie 72.000 de euro, cu 8.000 de euro mai puţin decât în martie. Pentru o locuinţă în Dristor, un cum­părător plătea luna trecută 67.000 de euro, faţă de 77.000 de euro cu o lună în urmă, iar preţul unui apartament în Drumul Taberei a coborât de la 68.000 la 63.000 de euro.

    La polul opus, creşteri ale preţurilor au fost înregistrate în zonele Berceni, Crângaşi, Iancului şi Vitan Mall.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cartierul din Bucureşti unde locuinţele s-au ieftinit cu 10.000 de euro de la o lună la alta

    Locuinţele din zonele bucu­reş­tene 13 Septembrie, Dristor şi Dru­mul Taberei s-au ieftinit în lu­na apri­lie, comparativ cu mar­­tie, astfel că pre­ţul mediu al unui apar­ta­ment vechi în Ca­pi­tală a ajuns luna tre­­­cută la 78.350 de euro, cu 550 de euro mai pu­ţin de­cât în martie, po­tri­vit in­de­xu­lui imo­biliar al ZF, realizat în cola­bo­­rare cu firma de consultanţă imo­bi­liară Coldwell Banker, pe baza ofer­telor din Anun­ţul Telefonic.

  • Carne aruncată pe jos şi pusă la vânzare în vitrină într-un magazin din Craiova – VIDEO

    În clipul video se poate observa o practică neorthodoxă în Complexul Big Nou din cartierul craiovean Craioviţa Nouă, la un stand unde sunt vândute produse din carne. O vânzătoare a fost filmată când arunca pe jos carnea, care pare congelată, apoi a pus-o la vânzare, în vitrine, potrivit site-ului CraiovaForum

    Un bărbat a filmat incidentul (n.r din păcate a filmat pe verticală) şi a trimis clipul la mai multe instituţii de presă. ”Multă lume, care a reproşat în nenumărate rânduri vânzătoarelor din complex, au plecat şi bătute de acolo de către diferite persoane sau patronii acelor magazine”, a declarat el.

    ”În primul rând, vânzătoarea nu are voie să spargă pulpele, pentru că ele sunt produse pentru consum colectiv şi sunt deja ambalate şi trebuie vândute ca atare. Vom trimite un inspector acolo pentru a verifica cele sesizate”, a declarat, pentru Craiova Forum, Gheorghe Marinescu, director Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului (OJPC) Dolj

     

  • Şase suspecţi, arestaţi în Bruxelles în cazul atentatelor de marţi

    Poliţia begiană a arestat şase suspecţi în cazul atentatelor din capitală de marţi, soldate cu cel puţin 31 de morţi, în cursul nopţii de joi spre vineri, într-o amplă operaţiune efectuată în cartierul Schaerbeek din capitală, informează BBC News online.

    Autorităţile nu au oferit nicio informaţie despre identităţile celor arestaţi sau despre posibilele conexiuni cu atacurile teroriste de marţi.

    Arestările au fost făcute joi noapte în cartierul Schaerbeek, de la periferia Bruxellesului, unde atacatorii kamikaze de pe aeroportul Zaventem au închiriat o locuinţă, de la adresa căreia au solicitat o autoutilitară pentru a-şi transporta coletele explozive.

    Potrivit locuitorilor din zonă, s-au auzit explozii în zonă în timpul raidurilor poliţiei, dar cauza producerii lor este neclară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimburi de focuri între poliţie şi militanţi islamişti, în oraşul Bruxelles. Atacatorii sunt în libertate

    Schimburile de focuri au avut loc în cartierul Forest, situat la periferia sud-vestică a oraşului Bruxelles.

    Conform site-ului DHnet.be, agenţii de poliţie au fost atacaţi cu mitraliere Kalaşnikov în timpul unei descinderi antiteroriste.

    Doi dintre autorii atacului au reuşit să fugă pe acoperişurile clădirilor şi probabil sunt ascunşi într-o uzină a producătorului auto Audi, informează La Libre Belgique.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro