BusinessMagazin

Tag: card

  • 61% dintre tineri au cel puţin un card bancar

    Încet, încet, ei se îndreaptă către noile trenduri în materie de plăţi: 61% dintre tineri au cel puţin un card bancar, 42% sunt foarte interesaţi de site-urile de e-commerce, 12% fac cumpărături online şi 26 % folosesc internet banking-ul cel puţin lunar, însă par să fie rezervaţi când vine vorba de folosirea metodelor emergente de plată identificate la nivel global, ca P2P payments, sisteme alternative de plată sau valute alternative, arată studiul The Future of Money, realizat de Starcom MediaVest. Studiul a luat naştere în contextul în care există numeroşi factori care semnalează schimbări majore în felul în care oamenii tranzacţionează unul cu celălalt. Sub influenţa globalizării şi a avansului tehnologic, tranzacţiile zilnice dintre oameni se schimbă, dezvoltându-se astfel noi relaţii între marcă şi consumator dar şi comportamente noi în rândul populaţiei. Studiul îşi propune să afle cum influenţează sistemele noi de plată de pe telefonul mobil, valutele virtuale şi comerţul social  rolul tranzacţiilor în viaţa de zi cu zi.

    Analiza urmăreşte dezvoltarea trendurilor la nivel global, dar şi existenţa lor la nivel local, iar targetul investigat acoperă persoane cu vârste cuprinse între 19-34 de ani şi experţi din 18 ţări din toată lumea. Studiul realizat de reţeaua Starcom MediaVest a inclus o etapă de documentare prin analiza informaţiilor publice cu privire la “future of money”, cât şi o etapă de studiu calitativ prin intervievarea a peste 60 de experţi şi tineri din generaţia Millennials.

    Generaţia tânără este prima care a reacţionat la aceste schimbări. Studiile arată că la nivel global tinerii sunt foarte deschişi la modalităţi noi de a face plăţi şi sunt din ce în ce mai sceptici când vine vorba de metodele tradiţionale. Un studiu Accenture din 2014 arată că 52% dintre tineri au folosit metoda mobile payment, 41% folosind cel puţin lunar telefoanele pentru a face plăţi. Tinerii încearcă să îşi organizeze vieţile financiare în acelaşi mod în care îşi organizează vieţile digitale şi sociale.

    P2P Payments, bitcoins sau bunurile virtuale sunt doar câteva dintre noile trenduri globale atunci când vine vorba de felul în care se cheltuiesc banii. Tinerii continuă să contrazică stereotipul potrivit căruia aceştia nu ar fi responsabili când vine vorba de bani. Aplicaţii precum Swift Save în Irlanda şi Piggybot în Statele Unite ale Americii aduc avantaje multiple tinerilor, de la realizarea tranzacţiilor fără a fi nevoie de o deplasare la un bancomat, la a nu-şi mai face griji cu privire la fondurile insuficiente sau la a face economii în timp real.

    Investiţiile au devenit accesibile oricui iar tinerii millennials sunt interesaţi să profite de această oportunitate. Crowdfounding le oferă posibilitatea să investească în companii în ale căror produse cred.

    Un alt trend aflat în creştere este „Financial Inclusion”, adică modul în care tehnologia va fi folosită pentru a ajuta oamenii fără putere financiară mare să facă rost de bani. Dacă până acum companiile FinTech ajutau persoanele cu putere financiară să îşi gestioneze fondurile, acum încep să apară start-up-uri care îşi focusează atenţia pe impactul social şi pe cei trei P – persoane, planetă, profit – oferind susţinere consumatorilor de rând prin intermediul plăţilor de pe mobil, microfinanţărilor sau serviciilor alternative de creditare. 

    Pe piaţa românească există deja câteva branduri care încearcă să implementeze sau să ţină cont de trendurile globale şi de „viitorul banilor”. Printre ele se numără F64, Vodafone, Orange, Metrorex, CNADNR şi Cora, primul retailer care, începând din iunie anul acesta, acceptă mobile payments via Netopia mobilPay Wallet.

    36 de companii acceptă deja Bitcoins, M-Pesa, serviciul oferit de Vodafone şi lansat în martie 2014, se adresează printre altele şi persoanelor care nu deţin un cont bancar (62% dintre tineri nu au cont bancar), iar serviciul Uber a fost lansat în februarie 2015 în Bucureşti, ducând sistemul plăţilor cu un pas înainte prin procesarea acestora în mod automat, prin intermediul aplicaţiei. 

    Nu în ultimul rând, studiul arată că, deşi în piaţă există deja câteva metode noi de plată, nu mulţi tineri le folosesc. Numărul mic de utlizatori se datorează atât educaţiei insuficiente pe care clienţii o primesc de la companiile care le pun la dispoziţie aceste servicii noi, cât şi dificultăţii de a înţelege toate beneficiile pe care noile metode de plată le aduc utilizatorilor.

  • Şapte reguli obligatorii ca să nu-ţi dispară banii de pe card

    Obişnuieşti să faci cumpărături online sau preferi, deseori, să plăteşti cu cardul chiar şi în magazine? Dacă răspunsul tău este afirmativ, atunci ar trebui să ţii cont de câteva „reguli” menite să te protejeze împotriva atacurilor informatice.
     
    Fie că este folosit pentru cumpărăturile online, pentru plata directă la comercianţi sau pentru retragerea banilor de la bancomat, cardul bancar este, în prezent, aproape indispensabil.
     
    Totuşi, pentru că acesta conţine o mulţime de informaţii importante, utilizarea sa ar trebui făcută cu precauţie, doar în condiţii de siguranţă.
     
     

  • SNMF: Deblocarea cardului de sănătate nu este problema medicului

    Preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF), Rodica Tănăsescu, a spus, marţi, la Medical Forum, că medicii de familie vor refuza întotdeauna activităţile administrative şi birocratice care afectează actul medical, cum ar fi distribuirea şi deblocarea cardului.

    “Nu s-a pus problema să blocăm activitatea. În perioadele în care (cardurile, n.r.) nu au mers, ne-am ocupat de chestiunile care nu au necesitat card. Am vizat documente, am citit investigaţiile pacienţilor. Medicii din România sunt profesionişti care au sarcină profesională să acorde consultaţii, servicii medicale pacienţilor, nu au sarcină profesională să rezolve probleme administrative ale CNAS (Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, n.r.). cum ar fi distribuirea de card, blocarea cardului”, a spus Tănăsescu.

    Ea a mai precizat că medicii de familie au solicitat, de ani de zile, decidenţilor să fie folosit un card cu cip, dar fără cod PIN, aşa cum se folosesc în străinătate, pentru a evita blocarea cardului, dat fiind că mulţi pacienţi îşi uită PIN-ul sau tastează codul greşit.

    “Considerăm că activitatea de deblocare a cardului nu este problema medicului şi nu ar trebui să fie nici problema pacientului. (…) Vă rog foarte mult să nu percepeţi refuzul nostru de a face aceste activităţi ca rea voinţă. Acest refuz derivă din respect pentru cei de la uşa cabinetului. Nu pot să stau o oră să deblochez cardul când am la uşă pacienţi programaţi sau urgenţe. Fiecare furnizor de servicii care întâlneşte această problemă ar trebui uşor să rezolve situaţia sau CNAS să găsească o soluţie uşoară pentru această situaţie. Nu s-au găsit soluţii reale pentru consultaţiile la domiciliu. Mi se pare hilar să mă duc la pacient acasă cu calculatorul , cu cititorul de card, să sper că are internet, dacă nu să iau şi o sursă de internet. Acum, de bine, de rău, aplicaţia merge, cu întârziere uneori, dar înainte a mers extrem de greu sau deloc. Casa trebuia să îşi rezolve propriile probleme şi să ne dea un soft bun care funcţionează”, a adăugat Tănăsescu.

    La rândul ei, Doina Mihăilă, preşedintele Federaţiei Patronatelor Medicilor de Familie, a spus că au fost zile când a avut de iniţializat foarte multe carduri şi a stat şi 50 de minute la un pacient.

    CNAS a anunţat că, dacă posesorii de card tastează greşit de cinci ori codul PIN ales, cardul se blochează, putând fi deblocat de medic.

    Pe 30 aprilie, înainte de utilizarea obligatorie a cardului de sănătate (de la 1 mai), CNAS anunţa că activarea cardului se va face la orice furnizor de servicii medicale (cabinet de medicină primară, spital, ambulatoriu, laborator) la care asiguratul va apela prima dată după primirea cardului şi că operaţiunea de activare durează maxim 30 de secunde şi constă în înlocuirea codului PIN iniţial (000) cu un cod PIN din patru cifre ales de asigurat, pe care acesta nu trebuie să îl divulge.

    Odată activat, cardul de sănătate va fi prezentat ori de câte ori asiguratul apelează la furnizorii aflaţi în contract cu casa de asigurări de sănătate pentru servicii medicale sau farmaceutice.

    Furnizorul va introduce cardul în cititor, iar asiguratul va tasta codul PIN. Instant, aplicaţia cardului va afişa un mesaj în care va informa furnizorul dacă posesorul cardului este asigurat sau nu.

    Pentru serviciile medicale de urgenţă nu este necesară utilizarea cardului de sănătate. Aceste servicii fac parte din pachetul minim de servicii medicale, care se acordă atât persoanelor asigurate cât şi celor neasigurate.

    Dacă asiguratul tastează greşit, de cinci ori consecutiv, codul PIN al cardului de sănătate, acesta se blochează. În această situaţie, medicul va telefona la numărul de helpdesk 021.202.6995 pentru deblocare.

    După 1 mai, au apărut mai multe probleme în utilizarea cardului de sănătate, dar şi în acordarea de servicii medicale în absenţa acestuia, existând pacienţi care nu îşi primiseră cardul.

    Unele probleme au fost cauzate de faptul că unii medici nu au înţeles cum poate fi utilizat cardul de sănătate. Spre exemplu, cardul de sănătate trebuia introdus în cititor şi menţinut acolo până când asiguratul îşi tasta PIN-ul ales de el şi primea validarea acestuia din partea sistemului. Toate celelalte operaţii, respectiv consultaţia şi redactarea reţetei, puteau fi făcute după scoaterea cardului din cititor.

    Din acest motiv, unii medici de familie au avut nevoie şi de patru ore pentru a consulta trei pacienţi, după cum au semnalat aceştia.

    Cei mai mulţi medici au reclamant faptul că sistemul se blochează frecvent, iar validarea cardului este greoaie. Potrivit Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, medicii din toată ţara au primit două tipuri de erori, ambele făcând imposibilă activarea cardurilor, respectiv UM indisponibilă şi Token – lipsă.

    CNAS şi Ministerul Sănătăţii au semnalat că toţi furnizorii trebuie să acorde servici medicale, întrucât nu-i poate fi anulată unei persoane calitatea de asigurat doar pentru că nu a intrat în posesia cardului.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu i-a prezentat situaţia cardului de sănătate şi concluzia a fost că “implementarea cardului a fost prost pregătită”, apreciind că populaţia a fost insuficient de bine informată.

  • Huawei lansează noua gamă de smartphone-uri Honor

    Vârful de gamă Honor 6+ are un ecran Full HD, cu o diagonală de 5,5 inci, o rată de contrast de 1500:1, şi este echipat cu 3 camere foto. Tradiţionala cameră pentru selfie-uri este însoţită de două camere paralele, de 8MP, care permit realizarea unei fotografii cu o rezoluţie de 13MP.

    Telefonul este dotat cu un procesor Kirin 925, iar seria de caracteristici a modelului este completată de memoria opera’ională de 3GB ;i de bateria de 3600 mAh, care permite utilizarea în regim moderat timp de două zile. Spa’iul intern de stocare, de 32GB, poate fi mărit printr-un card microSD. Honor 6+ include şi funcţionalitatea dual SIM, anunţă compania.

    Honor 4X are o diagonală de 5,5 inci, un procesor octa-core de 64 bit Kirin 620 şi 2GB de RAM. Bateria de 3000 mAh asigură funcţionarea de până la 72 ore, fără încărcare. Camera de 13MP permite refocalizarea, chiar şi după realizarea fotografiei, iar camera secundară de 5MP permite realizarea selfie-urilor panoramice.

    Honor Holly are un ecran de 5 inci cu rezoluţie HD, un procesor quad-core de 1,3 GHz şi un spaţiu de stocare de 16GB, care poate fi dublat prin intermediul unui card microSD.

    Honor 3C are un ecran HD cu o diagonală de 5 inci, dotat cu tehnologia IPS şi oferă unghiuri largi de vizionare. Telefonul are un procesor quad-core MediaTek (4×1,3 GHz) şi memorie operaţională de 2GB.

    În 2014, Huawei s-a clasat pe locul al treilea în livrarea de smartphone-uri în întreaga lume. Vânzările companiei au crescut anul trecut pe cele mai mari cinci pieţe din Europa de Vest, potrivit Kantar. Huawei deţinea în regiune, la jumătatea anului trecut, o cotă de piaţă de 3%, ajungând chiar la 5% în Germania şi Spania.

  • Ponta îi cere ministrului să îndrepte eventuale probleme la CNAS privind cardul de sănătate

    “Avem nevoie de cardul de sănătate şi de combaterea risipei şi fraudei din sănătate. Domnul ministru, nu ştiu, sunt probleme la Casă, le îndreptaţi!”, a cerut premierul Ponta, în şedinţa de guvern.

    El a arătat că, prin introducerea cardului, unii medici nu mai pot pretinde că au 2.000 de pacienţi pe zi şi consumă medicamente de două milioane de euro.

    “Sunt convins că trebuie îmbunătăţit sistemul, dar, în acelaşi timp, e cea mai importantă schimbare pe care o facem în sănătate”, a mai spus Ponta.

    Aproape 1.000 de persoane au aşteptat la coadă, luni, la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti pentru a-şi lua cardul de sănătate sau o adeverinţă, după ce la sfârşitul săptămânii trecute medicii de familie le-au spus că din 1 mai nu vor mai fi primiţi în spitale fără acesta.

    Unele dintre problemele identificate luni au fost cauzate şi de faptul că unii medici nu au înţeles cum poate fi utilizat cardul de sănătate. Spre exemplu, cardul de sănătate trebuia introdus în cititor şi menţinut acolo până când asiguratul îşi tasta PIN-ul ales de el şi primea validarea acestuia din partea sistemului. Toate celelalte operaţii, respectiv consultaţia şi redactarea reţetei, puteau fi făcute după scoaterea cardului din cititor.

    Din acest motiv, unii medici de familie au avut nevoie şi de patru ore pentru a consulta trei pacienţi, după cum au semnalat aceştia.

    Cei mai mulţi medici au reclamant faptul că sistemul se blochează frecvent, iar validarea cardului este greoaie. Potrivit Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, medicii din toată ţara au primit două tipuri de erori, ambele făcând imposibilă activarea cardurilor, respectiv UM indisponibilă şi Token – lipsă.

    Dacă la medicul de familie au fost situaţii, potrivit declaraţiilor acestora, în care în patru ore au putut consulta trei pacienţi, cu totul alta a fost situaţia la spitale. De exemplu, la Spitalul “Sfânta Maria” din Capitală, fişa de internare putea fi întocmită în medie în 15 minute, pe baza cardului de asigurări de sănătate.

    Un semnal de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii este acela că toţi furnizorii trebuie să acorde servici medicale, întrucât nu-i poate fi anulată unei persoane calitatea de asigurat doar pentru că nu a intrat în posesia cardului.

  • Ministrul Sănătăţii cere medicilor de familie să nu refuze acordarea asistenţei medicale

    Ministrul Nicolae Bănicioiu a transmis această solicitare în condiţiile în care toate sesizările pacienţilor transmise marţi Ministerului Sănătăţii sunt legate de atitudinea unor reprezentanţi ai medicilor de familie care refuză acordarea asistenţei medicale motivând blocarea sistemului informatic de preluare a cardului de sănătate.

    Ministerul Sănătăţii atrage atenţia tuturor medicilor de familie că, în conformitate cu contractul pe care îl au încheiat cu casele de asigurări de sănătate, sunt obligaţi să acorde asistenţă medicală pacienţilor de pe listele lor.

    Nicolae Bănicioiu le cere medicilor de familie “să dea dovadă de responsabilitate şi profesionalism, aşa cum au făcut şi până în prezent”, şi să respecte drepturile pacienţilor care sunt contribuabili la sistemul de sănătate.

    Ministrul Sănătăţii subliniază că implementarea sistemului prin cardul de sănătate nu trebuie să reprezinte un pretext pentru neacordarea serviciilor medicale la care pacienţii au tot dreptul.

    “Mai mult, atragem atenţia medicilor de familie că sistemul de accesare a cardului naţional de sănătate este un proiect cunoscut de furnizorii din sistem încă din anul 2006, atunci când a fost introdus prin Legea 95/2006 privind reforma în sănătate. Aşa cum toţi furnizorii de servicii de sănătate au fost informaţi încă de la începutul anului, sistemul de accesare a cardului naţional de sănătate trebuia verificat şi utilizat de către furnizori înainte de 1 mai 2015”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

    De asemenea, ministrul Nicolae Bănicioiu le cere reprezentanţilor caselor de asigurări de sănătate şi direcţiilor de sănătate publică să verifice la toţi furnizorii de servicii sesizările care vin din partea pacienţilor.

    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunţat că din cele 224.470 de servicii medicale acordate luni, la nivel naţional, 136.556 au fost fără card şi 87.914 cu cardul de sănătate. De asemenea, au fost eliberate 70.892 de reţete fără card şi 24.693 cu card.

    Potrivit CNAS, în totalul serviciilor medicale au fost incluse şi cele acordate copiilor care nu au nevoie de card. CNAS a făcut această precizare după ce mai mulţi furnizori de servicii medicale au semnalat faptul că nu pot da reţete copiilor pentru că nu au card de asigurări de sănătate.

    Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Vasile Ciurchea, a declarat, luni, că anunţurile de genul «de la 1 mai nu primiţi servicii medicale, nu mai primiţi reţete» sunt false”.

    Vasile Ciurchea a precizat că persoanele care nu şi-au ridicat cardul de sănătate de la casele de asigurări de sănătate sau de la medicul de familie primesc servicii medicale şi medicamente şi după 1 mai, când cardul a devenit obligatoriu, consultaţiile fiind monitorizate separat.

    Directorul CNAS, Radu Ţibichi, a sus că furnizorii care nu acordă servicii medicale pacienţilor care nu au card, mai întâi primesc avertisment, apoi penalizări de 5%, 10% şi 15% iar, în cele din urmă, rezilierea contractului.

    Introducerea cardului de sănătate, din 1 mai, nu modifică drepturile asiguraţilor la servicii medicale. Serviciile medicale de urgenţă se vor acorda fără să fie necesară validarea cu cardul, pentru că acestea se acordă atât persoanelor asigurate, cât şi celor neasigurate.

    De asemenea, copiii cu vârsta până în 18 ani, care nu au primit card de sănătate, beneficiaza de servicii medicale conform legii. Aceste servicii se acordă necondiţionat, indiferent dacă părinţii sau tutorii legali sunt sau nu asiguraţi.

    Persoanele neasigurate beneficiază, ca şi până acum, de pachetul minim de servicii medicale.

    Furnizorii pot apela oricând la helpdesk-ul pregătit să preia şi să rezolve în cel mai scurt timp orice problemă întâmpinată în modul de funcţionare a sistemului.

    Asiguraţii au la dispoziţie atât numărul de telefon inscripţionat pe cardul de sănătate, cât şi numerele de telefon ale caselor de asigurări, pentru a cere relaţii despre cardul de sănătate.

  • Spitalul Judeţean din Timişoara a dat 820 de lei pe un cititor de carduri fiindcă a vrut calitate

    Cel mai mare spital din Timişoara, dar şi din vestul ţării – Spitalul Judeţean – a achiziţionat 110 cititoare de carduri de sănătate, care au fost instalate deja în policlinică, dar şi la urgenţe.

    ”Am achiziţionat 110 cititoare de carduri pe care le-am montat în Policlinica Spitalului Judeţean, precum şi la Urgenţe. Un astfel de cititor a costat 820 de lei cu tot cu TVA, are ecran, tastatură şi cablu lung de date. Ştim că sunt şi modele mai ieftine, fără ecrane, însă noi am căutat calitatea”, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, managerul Spitalului Judeţean Timişoara, Marius Craina.

    La rândul său, Spitalul Municipal din Timişoara a achiziţionat 40 de cititoare de carduri.

    ”Am ales un model agreat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Am cumpărat 40 de cititoare pe care am dat 260 de lei (pe aparat – n.r.), la care se adaugă TVA. Dacă se va constata pe parcurs că mai este nevoie de unul sau două, nu va fi o problemă să mai achiziţionăm”, a spus managerul Spitalului Municipal, Octavian Mazilu.

    Aproximativ 20 de cititoare de carduri de sănătate au fost cumpărate şi la Institutul de Cardiologie, iar la Spitalul de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Timişoara au fost cumpărate şase cititoare. În ambele cazuri s-a ales un preţ mic, puţin peste o sută de lei.

    La Spitalul de Copii ”Louis Ţurcanu au fost cumpărate 20 de astfel de cititoare, majoritatea fiind montate în policlinică.

    ”Avem deja cititoare pentru cardurile de sănătate. Nu sunt scumpe şi nu sunt multe la noi. Am cumpărat 22 de astfel de cititoare pentru că la noi e spital de copii. Am pus mai multe în policlinică, unde mai vin şi tineri de 18 ani, uneori. Preţul a fost unul minim”, a declarat managerul Spitalului de Copii, Ovidiu Adam.

    Toate aceste spitale din Timişoara au cumpărat cititoarele de carduri de sănătate prin selecţie de oferte şi nu au organizat licitaţii.

    Din 1 mai, orice serviciu medical din pachetul de bază va fi acordat pe baza cardului de sănătate, potrivit normelor metodologice de aplicare a contractului cadru, care au intrat în vigoare la 1 aprilie.

    Astfel, potrivit noilor reglementări intrate în vigoare la 1 aprilie, în asistenţa medicală primară si in asistenţa medicală ambulatorie de specialitate de medicină dentară utilizarea cardului naţional de sănătate se face la momentul acordării serviciilor medicale.

    În asistenţa medicală ambulatorie de specialitate, pentru specialităţile clinice, cardul va fi utilizat la momentul acordării serviciilor medicale. În asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile paraclinice utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se face, astfel: pentru analize de laborator, prezentarea cardului de sănatate se face la momentul recoltării probelor în punctele de recoltare proprii ale furnizoriilor de investigaţii paraclinice, iar pentru serviciile medicale paraclinice – investigaţii de radiologie, imagistică medicală, explorări funcţionale şi medicină nucleară – utilizarea cardului se face la momentul efectuării investigaţiilor.

    În caz de spitalizare continuă, utilizarea cardului se face la internarea şi externarea din spital, cu următoarele excepţii: la internare dacă este o urgenţă medico-chirurgicală şi în caz de transfer de la un spital la altul.

    Pentru furnizorii de îngrijiri medicale la domiciliu, respectiv îngrijiri paliative la domiciliu, utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se face în fiecare zi în care se acordă îngrijiri.

  • Povestea românului care a facut carieră în Noua Zeelandă, Australia si Africa de Sud şi s-a întors în România la conducerea unei firme ce vinde tractoare

    George Stanson este un român pasionat de rugby, pentru care acasă este în Australia, unde s-a ocupat de înfiinţarea şi dezvoltarea unei companii  daneze. Cariera sa l-a purtat prin Danemarca, alte ţări nordice, iar apoi  în emisfera sudică, unde compania pentru care lucra nu avea activităţi.  A ajuns în Noua Zeelandă doar cu un card în buzunar, fără niciun fel de informaţii sau contacte, şi a construit de la zero o firmă care s-a extins apoi în Australia, Japonia şi Africa de Sud. Acum coordonează de la Bucureşti activitatea unuia dintre cei mai mari producători mondiali de tractoare. Fără falsă modestie, spune că a reuşit în viaţă.

    “E greu de cuantificat o zi de muncă, pentru că lumea e haotică, în sensul bun al cuvântului. E posibil să nu se întâmple nimic de luni până joi iar vineri să am pe masă un deal de 10 milioane de euro, pe care trebuie să-l rezolv până seara la 5“, spune George Stanson, business manager pentru România, Bulgaria, Croaţia şi Serbia pentru Case IH & Steyer Balkans.

    Vorbeşte relaxat şi exuberant, în biroul său cu doi pereţi de sticlă şi vedere spre lacul Herăstrău; când a venit, în urmă cu şapte ani, la conducerea operaţiunilor locale, a ales mai întâi biroul şi apoi locuinţa, la o distanţă de cinci minute de mers cu maşina. În puţine cuvinte, activitatea lui se poate rezuma la vânzarea de tractoare, produse peste hotare. Filiala pe care o conduce a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 86 de milioane de euro, România reprezentând 38%, pentru că are cea mai mare suprafaţă agricolă. Pentru anul în curs, „toate previziunile arată bine. Dar noi trăim o ruletă rusească permanentă în agricultură. A fost un an fantastic şi anul trecut, până când au venit ploile, fix la vremea recoltei“.

    Acum, de pildă, fermierii au nevoie de 2-3 săptămâni de căldură, pentru a demara lucrările. „M-aş bucura cu un plus de 15%, la 10% aş avea o grimasă în colţul gurii.“ Acum echipa numără încă şase oameni, iar firma lucrează cu opt dealeri şi distribuitori pentru mărcile Steyer şi Case IH. Reţeaua locală de dealeri este dezvoltată în parteneriat cu cel mai mare vânzător al Case IH de pe glob, Titan Machinery, care are o cifră de afaceri anuală de 1,7 miliarde de dolari din vânzarea de utilaje agricole. Americanii doreau să se extindă, iar Europa de Est, exact zona coordonată de Stanson, este cea în care au făcut primii paşi peste graniţele SUA.

    În totalul afacerii Case IH & Steyer Balkans, partea de after sales este foarte importantă, şi ajunge, împreună cu vânzările de piese, la 40-45% din cifra de afaceri. „Evoluţia fermierului român vizavi de puterea tractoarelor este rapidă, sunt fermieri care au trecut în unul sau doi ani de la un tractor de 200 CP la unul de 700 CP, or neamţul şi francezul au făcut asta în 25 de ani.“ Vârful de gamă al portofoliului firmei este un tractor de 700 CP, cu şenile, care au aderenţă în solul ud, pe care nici nu-l tasează, ca să distrugă plantele. Preţul acestui tractor este de 250.000 de euro şi Stanson spune că în martie a vândut patru la Timişoara, către doi fermieri. Un astfel de produs, argumentează el, nu poate fi vândut arătând câteva flyere. „I-am dat unuia dintre ei, Mateiu Corvin, un tractor pentru o săptămână, de probă, iar apoi mi-a dat telefon, «Vreau două». End of story.“

    Oamenii coordonaţi de Stanson constituie echipa de suport, „cu funcţiunea ca atunci când clientul este ultranemul-ţumit de ceva să discute cu sursa, adică noi, care încercăm să rezolvăm cu importatorul sau dealerul. Oamenilor le place chestia asta foarte mult. Dar nu răspund la 100 de fermieri pe zi, pentru că nu am timp“. Echipa lui Stanson se ocupă, spune el, de toate aspectele afacerii, de la activităţi de marketing, demonstraţii în câmp, la training pentru operatori, training comercial, service, piese de schimb şi aspecte comerciale ale firmei.

    Cariera lui Stanson este însă atipică faţă de cea construită de alţi manageri care coordonează companii pe plan local. „A fost un tren mare de tot care vine în gară“, îşi începe povestea Stanson. Absolvent al Institutului Agronomic, de for-maţie zootehnist, a fost unul dintre cei trei români selectaţi de o delegaţie daneză, formată din oameni de afaceri şi politicieni. „Scandinavii au un mod foarte aparte de a face afaceri. Mai întâi îşi educă oamenii după care îşi deschid afacer-ile, nu invers.“ La acel moment, studenţii nu ştiau detalii despre proiect, ci doar că nişte danezi fac recrutări, iar selecţia a fost bazată pe trei teste distincte. Primul a fost de psihometrie, „nu avea nimic de a face nici cu meseria, nici cu ce în-văţasem, cu nimic. Ne întrebau, de pildă, ce credem că se va întâmpla, în 27 de ani, în locul cutare. Ca să vadă cum gândim proactiv, global“.

  • Reducerea comisioanelor la plăţile electronice: băncile pierd venituri, comercianţii sunt stimulaţi să nu mai facă evaziune fiscală

    Reducerea taxei interchange nu va avea nicio influenţă asupra cumpărătorilor, fiind o taxă menită să compenseze banca emitentă pentru costurile ce intervin atunci când autorizează o plată a posesorului de card către comerciantul acceptator. În România, comisionul de interchange bancar este de 1% pentru plăţile fizice şi 1,5% pentru e-commerce, iar reglementările vor duce aceste comisioane la 0,2% pentru plăţile cu carduri de debit şi la 0,3% pentru plăţile cu carduri de credit.

    „Această variaţie este masivă şi ca urmare şi efectele sunt importante. Băncile care emit carduri vor avea veniturile micşorate de câteva ori din acest tip de activitate“, spune Cătălin Creţu, director regional pentru România, Croaţia şi Slovenia al Visa Europe, în cadrul unui eveniment organizat de Visa. Tot el atenţionează că în domeniul financiar, unde tehnologia joacă un rol din ce în ce mai important, inovaţiile nu sunt ieftine, mai ales la început de drum, şi devin din ce în ce mai ieftine cu cât cresc volumele, cu cât rata de adopţie este mai mare. „Ce se va întâmpla în condiţiile creşterii presiunii pe veniturile băncilor emitente? Vom putea să susţinem nivelul de tehnologizare? Suntem la început de drum în zona contactless în România, la început în zona de mobile payments, nu mai vorbesc de portofelul electronic. Toate aceste inovaţii care costă vor intra în piaţă pe fondul reducerii dramatice a veniturilor din taxa interchange“, spune Creţu.

    Tot el adaugă că de anul viitor, cel mai probabil, costurile acceptării cardurilor vor scădea dramatic şi rămâne de văzut dacă retailerii mici şi mijlocii vor începe să accepte în masă plăţile electronice. Pentru că în momentul acela comercianţii nu vor mai avea motiv să nu mai accepte plata cu cardul, în afară de, arată reprezentantul Visa, fenomenul evaziunii fiscale. Fiona Wilkinson, vicepreşedinte la Visa Europe spune că „reglementările, care vin de la nivel european vor crea o nouă conjunctură. Sperăm că vor înlatura o parte dintre bariere, în special privind acceptarea la comercianţi. Totodată, se vor creea oportunităţi imense pentru noi jucători pe piaţă, iar plăţile mobile vor avea un rol esenţial în noul context“.

    Tranzacţiile cu cardul duc la scăderea economiei subterane, iar acesta a fost principalul argument al proiectului local care urmăreşte reducerea comisionului interchange şi plafonarea plăţilor în numerar. „Vrem să vedem o scădere a costului tranzacţiilor electronice, care să le facă mai atractive pentru comercianţi. Reducând costurile, facem produsul mai atractiv pentru retaileri“, afirmă Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Ţinta principală a acestor reglementări este utilizarea mai frecventă a cardurilor, cu beneficii în general pentru economie. „Cât din reducerea aceasta merge către consumatorul final, nu ştim, dar noi am fi fericiţi dacă ar creşte gradul de acceptare al cardurilor. Pe termen scurt cred că băncile se vor confrunta cu o scădere a veniturilor, dar cred că pe termen lung facem un bine“, adaugă Chiriţoiu.

    Or o creştere accelerată a plăţilor cu cardul poate avea loc în domeniul comerţului electronic, unde acum comisionul este de 1,5% din valoarea tranzacţiei. La aceasta se adaugă eventual, comisionul procesatorului, ajungând astfel şi la 2%. „Este mult. Suportăm din marginea pe care o generăm din vânzarea produsului,“ spune Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online din România. Conform calculelor efectuate de retailer, „un comision care să fie OK din punct de vedere al rentabilităţii de a trece de la cash către card, se plasează la un nivel de 0,3%,“ arată Stanciu. El spune că eMAG are posibilitatea de a influenţa clientul în ce priveşte alegerea plăţii, să îi recomande să plătească cu cardul, să îi arate beneficiile, între care se numără o uşurinţă mult mai mare a efectuării plăţii, o valoare mai mare a comenzii, o rată mai mică de anulare a comenzilor.

    Pe de altă parte, companiile de curierat sunt interesate să să colecteze cash-ul, pentru că aşa sunt mai motivaţi şi angajaţii, deoarece „clientul, în momentul în care plăteşte curierul, îi mai lasă şi ceva bani“, spune Stanciu. Tot el punctează că, în intenţia de a creşte volumul de plăţi cu cardul se pune mult accent pe securitate, dar o importanţă cel puţin la fel de mare are uşurinţa clientului de a plăti. „Cred că toată reglementarea 3D Secure îngreunează foarte mult, ba chiar încurcă. Am făcut teste comparative între sistemul off on 3D şi diferenţa este cam de 20% între rata de aprobare a plăţilor cu cardul online, adică de la o medie de 60% la una de 80%“, adaugă Stanciu. În acest moment, plata cu cardul online reprezintă 15% din vânzările eMAG, iar reprezentantul retailerului spune că şi şi-ar dori ca în cinci ani să ajungă la 100%. „Putem asuma în faţa băncilor creşterea ponderii plăţilor cu cardul, în condiţiile în care şi afacerea are o proiecţie de creştere. Cred că în cinci ani nivelul de bani care s-ar putea procesa prin eMAG ar fi de zece ori mai mare decât în prezent, ceea ce e o propunere interesantă pentru orice bancă“, mai spune Stanciu.

  • Persoanele care refuză cardul de sănătate vor prezenta la medic adeverinţa de asigurat

    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a elaborat noul proiect privind Contractul cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

    Proiectul aduce mai multe noutăţi în acordarea asistenţei medicale, printre care şi cele privind documentul care va fi prezentat obligatoriu de către asigurat atunci când beneficiază de servicii, medicamente şi dispozitive medicale din pachetul de bază.

    Astfel, obligaţia de a solicita cardul naţional de asigurări sociale de sănătate începând cu data implementării acestui document, respectiv 1 mai, a fost completată în sensul că se va solicita adeverinţa de asigurat cu valabilitate de trei luni de la data emiterii pentru cei care refuză cardul naţional, din motive religioase sau de conştiinţă.

    De asemenea, poate fi folosită, în vederea acordării serviciilor medicale, şi adeverinţa înlocuitoare, de către cei cărora li se va emite card naţional duplicat, precum şi adeverinţa sau carnetul de asigurat, de către persoanele cărora nu le-a fost emis cardul.

    Serviciile, medicamentele şi dispozitivele medicale din pachetul de bază acordate sau eliberate în alte condiţii decât cele din noul Contract-cadru nu vor fi decontate furnizorilor de către casele de asigurări de sănătate.

    Proiectul mai prevede că furnizorii de servicii medicale trebuie să utilizeze aplicaţia de raportare în sistemul informatic al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, în mod on-line. Medicii îşi vor asuma serviciile medicale acordate prin semnătura electronică extinsă.

    În situaţii justificate, în care nu se poate realiza comunicaţia cu sistemul informatic al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, poate fi utilizată aplicaţia de raportare în mod off-line.

    Serviciile medicale, medicamentele, dispozitivele medicale acordate sau eliberate prin utilizarea aplicaţiei de raportare în sistemul informatic al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate în mod off-line se introduc în sistemul informatic în cel mult 72 de ore de la momentul înregistrării în aplicaţia de raportare, dar nu mai târziu de data la care se face raportarea activităţii lunare ce face obiectul contractului cu casa de asigurări de sănătate.

    Reţinerea la nivelul furnizorilor de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale a cardurilor naţionale de asigurări sociale de sănătate activate este interzisă. Sesizările referitoare la încălcarea acestei prevederi vor fi anunţate organelor abilitate, în condiţiile în care cardul naţional de asigurări sociale de sănătate este un document cu caracter personal.

    Iniţiatorii proiectului apreciază că utilizarea cardului şi, implicit, controlul în ceea ce priveşte acordarea serviciilor medicale şi validarea acestora va duce la creşterea eficienţei în utilizarea Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

    Adeverinţa de asigurat a fost propusă de CNAS după ce mai multe organizaţii religioase au cerut autorităţilor să găsească alternativă la cardul naţional de sănătate, întrucât nu pot accepta “un document al diavolului care le poate pune în pericol existenţa”. Reprezentanţii acestora susţin că cip-ul cardurilor ar conţine numărul 666 şi că termenul “card”, citit invers, devine “drac”.

    Cardul naţional de sănătate va deveni obligatoriu pentru asiguraţi din 1 mai, anunţa recent Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

    Activarea cardului de sănătate va putea fi făcută la orice furnizor de servicii medicale, mai puţin de farmacist. Operaţiunea de activare durează maxim 30 de secunde şi constă în înlocuirea PIN-ului cardului (0000) cu un cod din patru cifre ales de asigurat, pe care acesta nu trebuie să îl divulge. Personalizarea PIN-ului este obligatorie, altfel cardul rămâne în stare inactivă şi nu poate confirma servicii medicale în sistem.

    Cardul, odată activat, va fi folosit de câte ori asiguratul merge la medic sau la farmacie, iar PIN-ul va fi introdus de asigurat ori de câte ori va beneficia de un serviciu medical, pentru validarea şi apoi decontarea acestuia din fondul asigurărilor sociale de sănătate.

    Pentru serviciile medicale de urgenţă nu este necesară utilizarea cardului de sănătate. Aceste servicii fac parte din pachetul minim de servicii medicale, care se acordă atât persoanelor asigurate, cât şi celor neasigurate.