In parte din cauza schimbarii gusturilor publicului si in parte
in contextul recesiunii, numai anul trecut au fost nevoite sa traga
obloanele doua mii de cafenele si bistrouri din Paris si zona
adiacenta si nici micile bistrouri de cartier din alte orase sau
cafenelele satesti nu o duc mai bine. Bistrourile si cafenelele au
suferit in 2009 o scadere cu 12% a veniturilor, iar fata de anii
’60, cand existau circa 200.000 de astfel de localuri pe teritoriul
Frantei, anul trecut mai functionau numai aproximativ 30.000.
Cel mai grav afectate sunt micile cafenele satesti si localurile
din orase care vand in special bauturi si o gama foarte restransa
de preparate alimentare. Exceptie fac doar localurile unde se pot
face pariuri hipice si se cumpara bilete de loterie.
Daca marile bistrouri din Paris sau alte orase ale Frantei nu
sunt la fel de afectate sau isi permit sa se modernizeze,
transformandu-se in localuri de lux, pentru cele mici problema
supravietuirii este atat de grava, incat deja se propun subventii
de catre autoritatile locale, mai ales acolo unde cafeneaua este
inima comunitatii. |nsusi Senatul a luat recent in discutie
chestiunea salvarii bistrourilor.
Autoritatile sunt insa de parere ca tocmai proprietarii micilor
localuri sunt de vina pentru soarta afacerilor lor – desi se plang
ca sunt impinsi la faliment de impozitele cerute de stat, de
campaniile impotriva fumatului si consumului de alcool si de faptul
ca nici clientii nu mai comanda la fel de mult ca inainte.
Patronii, sfatuiesc autoritatile, ar trebui sa se adapteze
vremurilor si sa-si mai revizuiasca meniurile, din moment ce nu
toti clientii vor sa manance sau sa bea aceleasi lucruri ca in
deceniile trecute. Ba ar trebui si sa-si imbogateasca oferta cu
servicii cum ar fi vanzarea de timbre sau bilete de tren, plus sa
puna la dispozitia clientilor conexiuni wireless la internet.
Si preturile ar mai trebui ajustate un pic in jos, cred
autoritatile, fiindca nivelul actual nu-i suficient de atragator
pentru clienti: nu multi isi permit sa plateasca mai bine de doi
euro si jumatate pentru un simplu ceai.
In fiecare saptamana, Henk Mulder – fostul presedinte al ABN
Amro Romania, aflat acum la conducerea unei banci din Indonezia,
vorbeste la telefon sau pe e-mail cu Paul Dinescu, fostul sau
vicepresedinte. Temele de discutie se invart de obicei in jurul a
ce se mai intampla in Romania si in lume, in sistemul bancar sau
pur si simplu in viata lor privata. Indiferent de noutatile
saptamanii, de fiecare data cei doi discuta si despre subiectul lor
preferat: cafeneaua.
Grand Café Galleron a fost infiintata in 2004-2005 de Henk
Mulder, Paul Dinescu si de sotiile lor, care au avut nevoie de o
casa veche boiereasca si de 200.000 de euro pentru a porni
cafeneaua. La vremea aceea colegi de board in banca preluata anul
trecut de Royal Bank of Scotland, cei doi au ales sa investeasca
intr-o cafenea nu atat pentru ca i-ar fi pasionat domeniul, cat
pentru ca au gasit o casa frumoasa si bine pozitionata. De fapt, nu
asa de bine pozitionata – dat fiind ca in 2005, cand s-a deschis
cafeneaua, pe strada Episcopiei mai erau un restaurant (La Mama) si
o cafenea (Turabo). “In 2005, Dorobanti era singurul vad de
cafenele din Capitala, deci pot spune ca am deschis afacerea asta
cu o doza de inconstienta”, spune acum Paul Dinescu.
Cafeneaua a fost inaugurata pe finalul celui de-al doilea mandat
pe care Henk Mulder il avea la ABN Amro Romania (Henk Mulder a
condus ABN Amro Romania intre 2002 si 2005, primul mandat fiind
intre 1995 si 1999). La putin timp dupa inaugurare, Mulder a plecat
din Romania, iar in 2007 a decis sa si renunte la pachetul sau de
50% din actiunile cafenelei. Actiunile le-a cumparat, bineinteles,
Paul Dinescu, care i-a platit o suma echivalenta cu cat a investit
Mulder in cafenea.
Ramas singur cu cafeneaua si parasind si postul de la banca,
Paul Dinescu a decis ca trebuie sa faca mai mult din brandul
Galleron (numele cafenelei fiind de fapt numele unui fost locatar
al casei, Albert Galleron, un arhitect celebru care a proiectat si
cladirea Ateneului din Bucuresti). Cam in aceeasi perioada in care
a cumparat jumatatea lui Mulder, Dinescu a deschis si un magazin de
bijuterii: Bijoux de Galleron, un boutique axat pe bijuterii din
argint.
Cele doua afaceri, in care este actionar majoritar din 2007, ii
ocupa acum tot timpul lui Paul Dinescu. Deocamdata, nu se mai
gandeste sa se intoarca in sistemul bancar. “Nu cred ca este un
moment fericit in care sa ma gandesc la intoarcerea in sistemul
bancar.”
Dinescu credea ca renuntarea la banca pentru o afacere proprie va
fi ceva temporar, pana se va pune pe picioare cafeneaua, insa
declinul economic a complicat lucrurile.
De fapt, lucrurile s-au complicat din doua sensuri:
“Nu cred ca este un moment bun, deoarece bancile o duc acum
foarte prost, asa ca am amanat planul cu intoarcerea pentru mai
tarziu; pe de alta parte, nu pot lasa cafeneaua in acest moment
greu, plus ca acum poate ar fi momentul si pentru extindere”, spune
Dinescu. La Grand Café Galleron, efectele crizei au inceput sa se
simta din ultimul trimestru al lui 2008, in februarie – martie
scaderea ajungand deja la 15% fata de aceeasi perioada a anului
trecut. Iar pentru perioada verii, o perioada in general slaba
pentru cafenelele din oras, Dinescu se asteapta la o scadere si mai
mare.
Cafeaua in oras, pranzul sau cina de afaceri, sucul sau berea cu prietenii si chiar serbarea zilelor festive in oras sunt tot atatea motive ce sporesc profiturile producatorilor de bauturi, fie ele alcoolice sau nealcoolice. Iesitul in oras e un mod obisnuit de petrecere a timpului liber si un argument care ingroasa bugetele de cheltuieli ale oamenilor de afaceri ce prefera sa-si stabileasca intalnirile in afara biroului.
Numai bauturile consumate in HoReCa, segment ce reuneste restaurantele, barurile, terasele si cafenelele, depasesc anual valoarea de un miliard de euro. In 2008, vanzarile din HoReCa au reprezentat aproape 30% din piata totala de bauturi, ca valoare, arata un studiu realizat de compania de cercetare de piata MEMRB. In conditiile in care valoarea totala a vanzarilor de bauturi a depasit anul trecut 3 miliarde de euro, conform estimarilor BUSINESS Magazin, felia adjudecata de HoReCa depaseste un miliard de euro. Chiar daca efectele crizei se fac simtite si in cheltuielile din HoReCa, in comparatie romani au putine variante catre care sa se indrepte atunci cand vor sa iasa in oras.
La o populatie de peste doua milioane de locuitori, in Bucuresti erau in ianuarie 2.450 de restaurante, potrivit Oficiului National al Registrului Comertului. La inceputul acestui an, numarul restaurantelor a ajuns la aproape 13.000 la nivel national, in crestere cu 17% fata de perioada similara a anului trecut. Chiar si asa, Capitala se poate mandri cu mai putine spatii HoReCa, in vreme ce orase turistice precum Parisul, cu o populatie de 10 milioane de oameni, au peste 30.000 de restaurante si cafenele; in timp ce Bucurestiul are un restaurant la 800 de locuitori, capitala Frantei are cate un astfel de spatiu pentru fiecare 300 de parizieni. In urmatorii ani insa, retelele de cafenele, restaurante sau baruri vor castiga teren, nu doar in Capitala, ci si la nivelul tarii, chiar daca spatiile mai putin atractive vor continua sa se inchida.
Odata cu un portofoliu mai mare de restaurante sau baruri, va creste si puterea de negociere a retelelor in fata furnizorilor, chiar daca pe fondul crizei si al deprecierii monedei nationale, preturile de achizitie a produselor au crescut anul trecut in spatiile din HoReCa cu 25-30%. Asa cum orice companie producatoare tinteste sa-si puna marfurile pe rafturile hiper- si supermarketurilor, prezenta bauturilor in HoReCa are o serie de avantaje. Distribuitorii au, de regula, departamente speciale, pentru ca in afacere HoReCa joaca un rol-cheie: pe de o parte, prin prisma vanzarilor efective ce depasesc, in genere, pentru orice bautura 20% din volumul distribuit, spune Bogdan Belciu, manager al companiei de consultanta de management A.T. Kearney.
Pe de alta parte, importanta HoReCa sta in capacitatea de a construi si mentine branduri, completeaza Belciu. Prin urmare, multi producatori prefera sa abordeze acest canal prin produse si marci specifice, dar si cu campanii promotionale specifice. Apa minerala Dorna in ambalaje de sticla, berile la draft sau vinurile de colectie sunt doar cateva exemple. “Strategiile de vanzare dezvoltate de producatori sunt foarte diferite in HoReCa fata de retail, motiv pentru care companiile au de regula o forta de vanzare dedicata”, spune Belciu. De partea cealalta a “baricadei”, restaurantele, barurile, cafenelele si terasele fac bani buni din vanzarea de bauturi. “In spatiile de tip cafenea si terasa, ponderea vanzarilor de bauturi in cifra de afaceri se pozitioneaza intre 80% si 90%, in timp ce in cadrul restaurantelor, vanzarile de bauturi se situeaza la 20-30%”, declara Cristian Macedonschi, CEO al firmei Trus, cu activitati in domeniul importului si al distributiei de echipamente specializate pentru HoReCa. In cazul retelei de restaurante La Mama, bauturile realizeaza cam un sfert din totalul cifrei de afaceri, declara Catalin Mahu, proprietarul companiei Trotter Restaurant, care controleaza restaurantele La Mama si cafenelele Cafepedia. Un procent care, adauga el, s-a mentinut constant in ultimii ani, iar singurul impact al vremii tine nu de valoarea vanzarilor de bauturi, ci de tipul acestora. Iarna sunt preferate bauturile calde si vinul rosu, iar vara cresc vanzarile de bere, limonada si vin alb. Compania a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 8,5 milioane de lei (2,3 milioane de euro), in crestere fata de anul anterior.
Starbucks a majorat preturile constant din 1971 pana in prezent, fara a resimti vreodata scaderea numarului de clienti ca urmare a acestei strategii.
Compania, care opereaza cel mai mare lant de cafenele din lume, a anuntat anterior, in luna aprilie, ca va "ajusta" preturile pentru a se adapta cererii mai reduse, decizie luata de altfel de multi operatori de restaurante, transmite Reuters.
In Romania Starbucks functioneaza sase cafenele Starbucks, patru in Bucuresti, una in Cluj si una la Timisoara, operate in franciza de grupul elen Marinopoulos.
Este marti seara si pentru prima data in ultimele zile se pare ca nu va mai ploua in Bucuresti. Un motiv clar de bucurie pentru chelnerii barurilor si ai restaurantelor din centrul vechi al Capitalei, a caror principala preocupare este cum sa duca mai repede comenzile clientilor care au umplut aproape toate terasele, desi nu este sfarsit de saptamana. “Cui ii cer un suc?”, intreaba o tanara proaspat sosita la masa unor cunostinte. “Ti-l aduc eu”, spune unul dintre cei de la masa, se ridica si intra in bar. “Ah, nu stiam ca el serveste aici”, spune tanara, iar raspunsul vine imediat de la o alta persoana de la masa: “Nu doar ca serveste, este proprietar, e barul lui si al unor prieteni”. Prietenii in cauza, patru la numar, se stiau deja, impartasind o pasiune comuna prin intermediul careia s-au si cunoscut: motocicletele.
“Intr-o zi din primavara, treceam pe strada si am simtit ca aici se fac bani. Si ne-am spus sa ne facem un bar pentru motociclisti”, povesteste Giani Manta (35 de ani), unul dintre cei patru proprietari ai barului Jaya Café, deschis la jumatatea lunii mai pe strada Smardan. Desi niciunul dintre ei nu avusese experienta in domeniu, au luat decizia cat se poate usor. “Tocmai ma intorsesem si eu dupa opt luni in Tibet. M-am dus sa ma refac dupa 11 ani de corporatism”, intervine Emil Spataru (35 de ani), facand referire la perioada cat a lucrat in cadrul fostului operator de stat Romtelecom. Era singurul care a venit de la statutul de angajat; Giani Manta are o firma de constructii si un magazin de imbracaminte, iar Mihai Sorin, un alt actionar, o agentie imobiliara – in timp ce al patrulea actionar, Cristian Scarlat, tocmai a absolvit un master in Administrarea Afacerilor la Academia de Studii Economice din Bucuresti.
“Nu suntem niste pierde-vara fiindca am facut asta si suntem aici. Facem doar o reconversie profesionala”, spune zambind unul dintre ei, intre doua comenzi. Cei patru au angajat un barman profesionist si alte cinci persoane, “ajutorul in bar” venind din dorinta de a se lucra in schimburi, dar si fiindca “mai avem si celelalte businessuri, avem familii… dar am sta mereu aici”, recunoaste Giani Manta. Aceeasi situatie, cand comanda este adusa uneori chiar de proprietarul barului sau restaurantului, poate fi intalnita la multe din localurile deschise in centrul vechi. Numarul acestora este mai mult decat dublu comparativ cu anul trecut, aproape 50 de localuri asteptandu-si clientii in fiecare zi.
Iar pana la venirea sezonului rece vor mai fi inaugurari. “Speram sa deschidem pana la sfarsitul verii”, afirma Vasi Andreica, dezvoltatorul celor doua cafenele Coffee Store si importatorul cafelei Moak in Romania. Andreica a inchiriat un spatiu amplasat chiar langa cafeneaua de pe Smardan, pe 140 mp, unde intentioneaza sa deschida un pub cu specific irlandez, cu 100 de locuri, fara a lua in calcul terasa. Investitia maxima luata in calcul este de 200.000 de euro. “Un om de afaceri investeste in centrul vechi pentru viitor. Daca va fi anul acesta sau la anul sau in 2011 nu pot spune, dar zona va fi la fel ca in orice centru istoric din Europa”, spune Andreica, care a inchiriat spatiul pe zece ani, perioada maxima pentru zona, avand in vedere ca majoritatea spatiilor sunt inchiriate pe trei-cinci ani. Jaya Café, care are 100 de metri patrati, a fost inaugurat dupa o investitie de 50.000 de euro, dar sumele de inceput pentru un local in zona pot sa varieze foarte mult in functie de mobilierul ales sau de existenta sau nu a unei bucatarii proprii. “Nu cred ca pierde cineva bani in centrul vechi”, considera Vasi Andreica.
In schimb, capitalul initial de pornire reprezinta principala problema, amortizarea facandu-se in doi ani sau mai mult, in functie de rulajul zilnic. Potrivit datelor furnizate de proprietarii si administratorii localurilor din zona, incasarile medii se situeaza in jur de 700-1.000 de euro pe zi, zilele de weekend ridica media cu circa o treime, in timp ce restaurantele, gratie faptului ca servesc si mancare, pot ajunge si la incasari de 3.000-4.000 de euro in zilele cele mai bune.
La cafeneaua literara de la Casa Capsa sau in cafeneaua Kübler, prin fumul gros al tigarilor, vorbele de duh ale personalitatilor erau parte a unui spectacol cu actori precum Ion Minulescu sau George Calinescu. Atunci, cafenelele culturale erau una dintre atractiile unui Bucuresti boem, unde viata sociala era conturata in jurul literaturii si al spectacolelor de teatru.
Tendinta, desi a hibernat apoi cateva zeci de ani, a revenit in ultima perioada, inspirand tot mai multi investitori privati. Daca ar fi sa numaram, numai in ultimele doua luni cel putin zece lansari au avut legatura cu divertismentul cultural. De exemplu, la libraria Humanitas-Kretzulescu a debutat stagiunea de teatru in vitrina. Cu alte cuvinte, scena pe care actorii Raluca Urea si Stefan Ruxanda au jucat personajele din nuvela lui Milan Kundera, “Falsul autostop”, a fost chiar vitrina librariei. Iar saptamana trecuta s-a redeschis, pentru o luna, teatrul de vara Capitol.
Cat despre nisa cafenelelor culturale, doi dintre cei mai importanti jucatori de pe piata librariilor au deschis in cursul lunii iulie localuri care mizeaza pe acest mix. La libraria Carturesti de pe strada Arthur Verona, cafeaua are aroma de cultura in doua spatii: sub_Carturesti, subsolul librariei unde se organizau expozitii, a fost transformat in Cafe Verona, o cafenea cu 100 de locuri, iar gradina interioara a fost extinsa la 500 de locuri. “Investitia a presupus doua etape – prima si cea mai complicata a inceput acum doi ani, cand am renovat subsolul, iar a doua etapa a fost anul acesta, cand am definitivat cafeneaua (barul, scaunele, mesele). In total am investit in ambele etape aproximativ 150.000 de euro”, declara Alina Jijau, PR & events manager la librariile Carturesti.
Interiorul spatiului, realizat de atelierul arhitectilor Doina si Serban Sturdza, a fost gandit astfel incat cultura sa fie vedeta – minimalist, cu materiale naturale si obiecte de mobilier concepute special pentru proiect. Cafeneaua s-a deschis cu expozitia “Understanding History”, semnata Dragos Burlacu. “Aici vor fi organizate in continuare lansari de carte, concerte, ateliere de creatie sau diferite evenimente”, afirma Jijau, adaugand ca profilul clientilor este similar cu al celor care vin la librarie. “Sunt persoane interesate de dezvoltarea personala si profesionala continua, cu spirit critic, deschisi, de la care primim multe recomandari si de la care Carturesti invata si afla mai multe decat din cercetari de marketing”, spune Alina Jijau, care estimeaza ca pana la finalul anului se vor obtine venituri de 100.000 de euro de pe urma noilor spatii.
Previziunile se bazeaza si pe succesul inregistrat de ceainaria Carturesti, care are lunar aproximativ 1.200 de clienti si despre care reprezentantii librariilor spun ca nu a fost afectata de criza. “Pentru spatiul ceainariei exista in prezent o cerere mai mare pentru desfasurarea de evenimente decat era la inceput, cand s-a deschis, si am observat ca a devenit intre timp, mai cunoscuta in randul strainilor, expati sau turisti”, adauga Alina Jijau. Si in ceainarie va continua seria evenimentelor culturale care au consacrat-o. “Intentionam sa reluam din toamna diminetile de
, sa diversificam termatica atelierelor de creatie, sa gazduim cateva concerte, dezbateri pe teme de urbanism si arhitectura, dar si evenimente de business.” La randul sau, grupul Diverta a adus aroma de cafea la sala Dalles, unul dintre locurile cele mai cunoscute din Capitala pentru amatorii de cultura. “Conceptul pune in valoare intr-un mod neconventional alaturarea dintre arta si spatiul dedicat relaxarii si suetelor intelectuale”, spune Elena Platon, event manager la Dalles Revolution.
Cafeneaua, rezultatul asocierii dintre Grupul Strauss si parteneri locali si straini, este amplasata in zona Piata Dorobanti, pe o suprafata de circa 250 de metri patrati, intr-un spatiu inchiriat.
"Intentionam ca in urmatoarea perioada sa deschidem alte 5-10 cafenele Doncafe, atat in Bucuresti, cat si in alte orase din tara, cum ar fi Brasov, Cluj, Timisoara sau Constanta", a declarat Matanya Schwartz, director general al Strauss Romania, adaugand ca la anul sunt planificate alte doua-trei deschideri.
Grupul Strauss a intrat in Romania in 1997, prin achizitia unei parti din compania Elite pentru ca de la inceputul acestui an, Elite sa-si schimbe numele in Strauss Romania. In luna august, compania a lansat brandul Doncafe (in locul fostelor branduri Elita, Selected si Fort), printr-o investitie de circa 15 milioane de euro.
Potrivit directorului general Matanya Schwartz, investitia planificata de Strauss in conceptul lantului de cafenele se ridica la aproximativ 1 milion de euro. Compania estimeaza pentru 2008 o cifra de afaceri de 80 de milioane de euro, pe o piata a cafelei a carei valoare se ridica la 250 de milioane de euro.
Anul acestea, si alte companii producatoare de cafea au decis sa intre pe segmentul horeca. Este vorba de Kraft, care a deschis doua cafenele Jacobs pe locatiile fostelor cafenele Nestle si de grupul Romaqua, care a deschis cafeneaua Metropolitan in cadrul teatrului Metropolis din Bucuresti.
Cititi mai multe despre planurile Doncafe in Romania.
Lansarea centrului comercial Liberty Center pe 31 octombrie 2008 aduce cu ea o noua deschidere a unei cafenele Starbucks. Starbucks a patruns pe piata din Romania pe 17 aprilie 2007, inaugurand prima cafenea in Plaza Romania din Bucuresti, cea din Liberty Center urmand sa fie cea de-a cincea din Romania. Deschiderea tuturor cafenelelor este rezultatul unui joint-venture (parteneriat cu capital mixt) dintre Starbucks Coffee Company si partenerul sau european, compania Marinopoulos Coffee Company III SRL.
In 2008, Starbucks a mai deschis doua cafenele. In martie, Starbucks a deschis prima cafenea in provincie, la Cluj, in Iulius Mall, iar in aprilie, la aniversarea unui an in
"Primul an de activitate in
In primul an de operatiuni Starbucks in
CremCaffe Expresso Bar, din zona Universitate, si CremCaffe Royal, din Piata Romana, sunt cele doua afaceri pe care Miki Haiblum le-a vandut catre Totter Prim, firma prin care Dragos Petrescu opereaza lantul de sase restaurante City Grill, cele doua cafenele City Café, restaurantele Caru cu Bere si Buongiorno.
Miki Haiblum a deschis prima cafenea in Romania, CremCaffe Expresso Bar, in anul 2003, cu o investitie de 200.000 euro. A doua locatie, din Piata Romana, a fost deschisa in 2006, in urma unei investitii de 300.000 euro.
Lantul CremCaffe a fost infiintat in secolul al XIX-lea de catre concernul italian COGECO, compania avand o fabrica de cafea in orasul port Trieste din Italia de unde face exporturi in mai multe tari ale lumii. Pe langa Italia, lantul mai este prezent cu 12 cafenele si in Croatia, Serbia, Muntenegru, Slovacia si Israel.
Miki Haiblum a investit in cafenele continuand in paralel si alte afaceri, precum o firma de amenajari interioare pentru restaurante si cafenele sau distributia cafelei CremCaffe catre restaurantele si cafenelele de pe piata. Miki Haiblum nu a putut fi contactat pentru a spune daca va ramane in Romania cu celelalte afaceri ale sale.
Unul dintre cei mai importanti clienti ai sai pe linia de distributie de cafea a fost inca de la inceput lantul de restaurante City Grill, pe care omul de afaceri Dragos Petrescu l-a pornit in 2005.
Cele doua locatii CremCaffe vor fi folosite de Dragos Petrescu pentru deschiderea unui restaurant City Grill, in locatia din Romana, si a unei cafenele City Café, in zona Universitatii. Cu aceste doua locatii in portofoliu, Dragos Petrescu devine proprietarul celui mai mare numar de locuri in restaurantele si cafenelele din centrul capitalei.
Pe axa Piata Universitatii, Piata Romana, Piata Victoriei si Piata Charles de Gaulle, Totter Prim detine restaurantele City Grill Centrul Istoric (200 locuri), Caru cu Bere (400 locuri), viitoarea City Grill Universitate (actualul CremCaffe – 50 locuri), viitorul City Grill Romana (actualul CremCaffe Royal – 70 locuri), Buongiorno (320 locuri), City Café Aviatorilor (40 locuri) si City Grill Primaverii (300 locuri).
Achizita cafenelelor CremCaffe este a doua din ultimele luni pentru Dragos Petrescu, care a achizitionat la sfarsitul anului trecut fostul restaurant Casa di David de la omul de afaceri Moni Meita. Casa di David a fost rebranduit de Dragos Petrescu in restaurantul Buongiorno, noul lant de restaurante mediteraneene pe care Dragos Petrescu vrea sa il dezvolte in capitala. Al doilea restaurant Buongiorno va fi deschis in Baneasa Shopping City, mall-ul care s-a inaugurat cu cateva zile in urma in cadrul proiectului Baneasa Investments.
Pentru 2008, Dragos Petrescu estimeaza ca va derula afaceri de 15 milioane euro, din care Buongiorno va aduce 2 milioane euro.