BusinessMagazin

Tag: Blue Air

  • Adamescu, o firmă din Belgia şi proprietarul Medallion Air, rămaşi în cursa pentru preluarea Blue Air

     Tranzacţia vizează preluarea fondului de comerţ, care include brandul Blue Air, know-how-ul şi platforma de vânzare, nu şi activele companiei, iar licitaţia porneşte de la 6 milioane lei, au declarat pentru MEDIAFAX surse apropiate situaţiei.

    Printre obligaţiile cumpărătorului se numără plata datoriilor legate de activitatea curentă şi onorarea zborurilor deja contractate, au precizat sursele.

    Dan Adamescu deţine, printre altele, compania de asigurări Astra, magazinul Unirea din Bucureşti şi hotelurile de cinci stele InterContinental (Bucureşti) şi Rex (Mamaia). Firma Medallion Air, deţinută de Victor Dumitrescu, operează zboruri în regim charter.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe mâna cui ar putea ajunge compania low-cost Blue Air

    „Suntem bucuroşi că un brand 100% românesc a stârnit un astfel de interes în rândul unor investitori de marcă din domeniu. Este o dovadă clară a recunoaşterii valorilor din această companie. Le mulţumim în primul rând românilor care au avut şi au încredere în noi, iar de 8 ani încoace zboară zi de zi cu Blue Air. În acest moment, toate eforturile noastre sunt concentrate pentru aplicarea celor mai eficiente soluţii pentru pasagerii Blue Air”, a declarat Adrian Ionaşcu, directorul general adjunct Blue Air şi membru în Consiliul de Administraţie al companiei.

    Termenul limită pentru primirea ofertelor finale este 20 mai. În acest sens, criteriile de selecţie vor fi aprobate de creditorii companiei şi acţionarii acesteia, alături de Comisia de negociere, care urmează a fi desemnată.

    Decizia de vânzare a companiei nu influenţează în niciun fel zborurile efectuate sau programate. Orarul de zbor rămâne neschimbat, iar zborurile se efectuează normal, conform acestuia. De asemenea, biletele de avion achiziţionate până acum sau care vor fi achiziţionate în viitor sunt şi vor rămâne valabile.  În prezent, compania Blue Air operează zboruri cu 8 aeronave, către 30 de destinaţii europene cu plecare din Bucureşti, Bacău şi Sibiu, având aprox. 400 de salariaţi.

    Compania Blue Air, deţinută de Nelu Iordache, a fost scoasă la vânzare la începutul lunii aprilie, pe fondul dificultăţilor financiare ale transportatorului.

  • Compania aeriană Blue Air, scoasă la vânzare

     Până în prezent au fost primite 5 sau 6 oferte, de la investitori români şi străini, au arătat sursele, fără să menţioneze preţul de pornire solicitat.

    “Scopul vânzării este găsirea unui investitor care să consolideze şi să dezvolte compania”, au precizat sursele.

    Potrivit altor surse, Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR), administratorul judiciar al Romstrade, firmă aflată în insolvenţă şi care deţine Blue Air, şi-a propus un termen de cel mult două luni pentru finalizarea tranzacţiei.

    “Nu am stabilit încă un preţ pentru companie, pentru că încă nu ştim ce vom vinde. Noi intenţionăm să vindem activitatea de zbor, low-cost-ul, însă Blue Air deţine şi participaţii în alte companii, o concesiune la aeroportul din Bacău, plus o serie de imobiliare, cum ar fi o clădire de birouri din zona Buzeşti”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Rudolf Vizental, managing partner la CITR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU DE CAZ: De ce alege Blue Air să zboare împotriva curentului

    CONTEXTUL: În condiţiile în care operatorii low-cost vor să atragă venituri suplimentare din serviciile oferite, compania aeriană Wizz Air a decis în toamna anului trecut taxarea bagajelor de mână tradiţionale (troller de mici dimensiuni) cu cel puţin zece euro pentru fiecare zbor. De asemenea, rutele pe care operează Wizz Air sunt, în majoritatea cazurilor, aeroporturi secundare.

    DECIZIA: În replică, concurentul Blue Air anunţa că măreşte capacitatea bagajelor permise la bordul avionului de la şapte la zece kilograme şi le menţine în continuare gratuit. Totodată, Blue Air anunţa că pentru destinaţii precum Dublin, Veneţia, Bruxelles sau Roma menţine operarea pe aeroporturi principale, iar pasagerii îşi pot obţine gratuit locul în avion odată cu formalităţile de check-in.

    EFECTELE: Numărul de pasageri transportaţi de Blue Air a rămas constant în 2012, comparativ cu anul precedent, însă oficialii companiei se aşteaptă ca efectele deciziei să se vadă în anul în curs, ca urmare a atenţiei tot mai mari a pasagerului la preţul biletului şi la serviciile oferite gratuit.

    TAXELE ADIŢIONALE PE CARE LE PERCEP COMPANIILE LOW-COST, dincolo de preţul efectiv al biletului de avion, fac parte din modelul de business pe care îl practică acestea. Liniile aeriene low-cost cele mai performante la acest capitol reuşesc să genereze şi 20-30% din venituri din astfel de servicii în timp ce în cazul liniilor aeriene tradiţionale, care au un model de afacere diferit, această cifră este în jur de 3% în medie. Piaţa aviaţiei low-cost din România este împărţită de doi mari jucători: Wizz Air, compania cu sediul la Budapesta deţinută de fonduri de investiţii de peste Ocean, şi Blue Air, operatorul român controlat de omul de afaceri Nelu Iordache prin firma Romstrade, cunoscută pentru contractele de construcţie şi întreţinere de drumuri. Cele două companii au transportat în 2012 circa 4,3 milioane de pasageri pe piaţa din România (2,8 milioane pentru Wizz Air şi 1,5 milioane pentru Blue Air), de unde mai operează şi Ryanair cu zboruri sporadice de la Constanţa şi Târgu-Mureş. Flota Wizz Air este una dintre cele mai noi din Europa şi este semnificativ mai tânără faţă de cea a Blue Air.

    Poziţionarea companiei Blue Air pe piaţa low-cost din România are însă anumite parcularităţi, menite să o diferenţieze de concurentul principal Wizz Air. Alocarea pentru fiecare pasager a unui loc în aeronavă este, în viziunea oficialilor Blue Air, unul dintre principalele aspecte la care priveşte pasagerul. În cazul îmbarcării, pasagerii nu mai caută să ocupe cât mai repede un loc în aeronavă pentru a putea sta unul lângă celălalt, cum se întâmplă în cazul zborurilor Wizz Air. Apoi, după cum spune Adrian Ionaşcu, directorul general adjunct al Blue Air, compania a ales să opereze unele zboruri de pe aeroporturi principale pentru a putea “uşura accesul pasagerilor la destinaţie şi a se diferenţia”. Este cazul unor oraşe precum Bruxelles (Wizz Air operează de la Charleroi), Veneţia (Wizz Air operează de la Treviso), Roma sau Dublin. Odată cu decizia companiei Wizz Air de a taxa bagajul de mână de dimensiuni tradiţionale cu zece euro începând cu toamna anului trecut, Blue Air anunţa că păstrează gratuit bagajul de mână şi, mai mult, măreşte greutatea permisă la bord de la şapte la zece kilograme. Blue Air oferă şi posibilitatea transportării contra cost a patru bagaje de cală de câte 32 de kilograme fiecare, măsură neîntâlnită la alte companii.

    Supremaţia celor două companii se împarte în România pe regiuni. Dacă Wizz Air deţine controlul în Ardeal şi Banat, iar lupta pentru Bucureşti se dă de la egal la egal, dat fiind că din capitală operează şi companii de linie, Blue Air acoperă Moldova prin aeroportul de la Bacău, loc unde concurentul principal nu operează, deşi milioane de români din acea regiune muncesc în Spania şi Italia, destinaţii de importanţă majoră pentru companiile low-cost. Wizz Air încă analizează intrarea pe piaţa din estul ţării, după cum spune Daniel de Carvalho, responsabilul de comunicare.

    “Cifric, numărul nostru de pasageri a rămas constant de la an la an şi e dificil de spus dacă felul în care încercăm să ne diferenţiem va atrage mai mulţi pasageri, dar cert e că în astfel de vremuri pasagerul se uită, dincolo de preţul pentru biletul plătit, la fiecare leu pe care îl cheltuieşte în plus pe durata călătoriei”, spune Adrian Ionaşcu, director în cadrul companiei Blue Air.

  • Cum a devenit low-cost-ul scump

    AFLĂ AICI CARE SUNT CELE MAI IEFTINE BILETE DE AVION DIN 2013!

    PESTE PATRU MILIOANE DE PASAGERI AU ZBURAT ÎN 2012 FOLOSIND AVIOANELE COMPANIILOR LOW-COST, un nou record pentru aviaţia românească. Wizz Air şi Blue Air, singurii operatori care contează în piaţă – Ryanair zboară doar de la Târgu-Mureş şi Constanţa, iar easyJet şi Germanwings au părăsit România – îşi împart piaţa prin diferitele zone de influenţă. Dacă Wizz Air controlează Ardealul şi Banatul prin cursele de la Târgu-Mureş, Cluj-Napoca, Arad şi Timişoara, rivalii de la Blue Air deţin supremaţia în zona Moldovei prin aeroportul pe care îl deţin la Bacău. “Dacă ne uităm cum s-a format clientela companiilor low-cost, e clar că românii care muncesc în străinătate şi ajungeau acolo cu autocarul au trecut acum la avion”, spunea anterior Antoniu Niţu, şeful Lufthansa Aerotravel City Center, una dintre principalele agenţii de turism din România, explicând motorul principal al dezvoltării acestui segment de piaţă. Ultimii cinci ani au adus tot mai mulţi pasageri în aeronavele celor două companii, iar numărul de destinaţii înspre care se poate zbura din România a ajuns la circa 70. Bătălia cea mare se dă însă pentru Bucureşti, principalul punct de referinţă în transportul aerian, unde companiile a trebuit să renunţe la operarea pe aeroportul Băneasa şi să se mute pe Otopeni, asta implicând scumpirea biletelor.

    2012 A FOST ANUL ÎN CARE CELE DOUĂ COMPANII AU RAPORTAT STAGNARE – la 1,5 milioane de pasageri, cum s-a întâmplat în cazul Blue Air şi în anii anteriori – sau cea mai mică creştere de la intrarea în România – în cazul Wizz Air, plusul a fost de doar 2,2%, până la nivelul de 2,76 milioane de pasageri, sub aşteptările de trei milioane vehiculate anterior de oficialii companiei. Mutarea de pe aeroportul Băneasa pe Otopeni sau “cel mai rău lucru care se putea întâmpla aviaţiei”, după cum spunea Jozsef Varadi, directorul Wizz Air, însemna cel puţin patru euro în plus încasaţi de la pasageri la fiecare bilet. Vara anului 2012 mai aducea o nouă scumpire, de data asta nu la aeroportul de plecare din Otopeni, ci la cel de sosire. Guvernul de la Madrid anunţa dublarea taxelor de aeroport ca urmare a crizei economice din peninsulă, Spania fiind, alături de Italia, principala destinaţie pentru pasagerii companiilor low-cost. Din nou, alţi zece euro în plus pentru zborurile de la Barcelona şi Madrid şi doi euro de la Malaga şi Valencia, plătiţi tot de pasager. Scumpirea a însemnat şi renunţarea la o parte din cursele către Spania: Wizz Air a anunţat că reduce numărul de zboruri din orarul de iarnă pe rutele disponibile din România către Barcelona, Madrid şi Valencia, deşi “este regretabil că guvernul spaniol a impus o creştere a taxelor într-un moment în care traficul de pasageri trebuie stimulat, iar locurile de muncă în industria turismului sunt necesare”, declara la acea vreme Daniel de Carvalho, directorul de comunicare al Wizz Air. La nivelul Europei Centrale şi de Est, Wizz Air a pierdut un total de circa 40.000 de pasageri prin reducerea traficului către Spania, din care cea mai mare parte provin din România. În plus, aproape un milion de pasageri s-au văzut nevoiţi să plătească mai mult pentru un bilet de avion după ce compania aeriană low-cost Wizz Air a decis să facă un ban în plus şi din bagajele de mână. Altădată gratuit, trollerul de mici dimensiuni luat în cabina avionului urma să coste cel puţin zece euro.

    STAGNAREA BLUE AIR ŞI CREŞTEREA MICĂ A CELOR DE LA WIZZ AIR DIN 2012 ARATĂ CĂ NE APROPIEM DE O ANUMITĂ SATURAŢIE A PIEŢEI LOW-COST DIN ROMÂNIA. Pentru stadiul actual de dezvoltare a economiei şi date fiind condiţiile financiare din Italia şi Spania, fluxurile de călători pe aceste rute sunt normale”, spune Szabolcs Nemes, consultant în cadrul Roland Berger. Un calcul simplu arată că preţul unui bilet dus-întors a crescut cu cel puţin 50 de euro în 2012, dacă luăm în calcul cei zece euro în plus rezultaţi din mutarea zborurilor de la Băneasa la Otopeni, 20 de euro din creşterea taxelor de aeroport din Spania şi alţi 20 de euro din taxarea bagajelor de mână.

    PROBLEME ÎN PLUS AU AVUT ROMÂNII DE LA BLUE AIR. Patronul Nelu Iordache se află în arest, compania Romstrade, principalul acţional al Blue Air, este în insolvenţă şi are datorii de peste 700 de milioane de euro, iar în fruntea companiei a avut loc o schimbare. Gheorghe Răcaru a revenit după aproape patru ani în postul de director general al Blue Air, în locul lui Sherif Ussama, numit la conducerea companiei de transport aerian low-cost în 2010. “Pentru anul 2013, în pofida greutăţilor care din punctul nostru de vedere sunt mai mult greutăţi de imagine, proiecţiile noastre sunt destul de pozitive”, declara recent Adrian Ionaşcu, directorul general adjunct al Blue Air. Compania a anunţat că va intra în conservare în 2013, deci nu va deschide rute noi şi nu va modifica numărul de zboruri pe destinaţiile existente.

    “Nu avem motive să vedem o schimbare în 2013 în ce priveşte numărul de pasageri transportaţi de operatorii low-cost, iar intrări de noi companii nu se anunţă. Companiile evaluează mai prudent oportunităţile de deschidere de rute în această perioadă”, mai spune Nemes.

  • Adrian Ionaşcu: Blue Air s-a finanţat din vânzarea de bilete de avion

    Adrian Ionaşcu, directorul general adjunct al Blue Air, la care firma de construcţii Romstrade, aflată în insolvenţă, deţine 89% din acţiuni, spune că până acum activitatea companiei nu a fost afectată de insolvenţa acţionarului principal.”Vom vedea ce se va întâmpla după crearea mesei credale la Romstrade. (…) Blue Air s-a finanţat singură din vânzarea de bilete de avion”, a spus el. Ionaşcu a precizat că 2013 va fi un an de conservare, fără noi curse în orar sau frecvenţe mărite de zbor. Obiectivul companiei este menţinerea cifrei de afaceri obţinută în 2012 şi a numărului de pasageri (circa 1,5 mil. persoane), potrivit lui Ionaşcu. Romstrade, firma fanion a omului de afaceri Nelu Iordache, aflat în prezent în arest preventiv şi cercetat pentru deturnarea a 25 de milioane de lei (5,6 milioane de euro) din banii alocaţi pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad, a intrat în insolvenţă în decembrie anul trecut la cererea unei companii din construcţii. Mai multe contracte cu statul i-au fost reziliate. Administratorul judiciar provizoriu al companiei Romstrade este Casa de Insolvenţă Transilvania.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Blue Air a anulat o comandă de 462,2 milioane dolari pentru achiziţia a cinci aeronave Boeing

    “Compania de transport aerian Blue Air a agreat împreună cu compania Boeing să anuleze comanda plasată în anul 2008 pentru cinci aeronave Boeing 737NG, care erau programate să sosească în flotă în perioada 2015-2016. Această decizie are la bază situaţia financiară a companiei Romstrade – parte din grupul de firme din care face parte Blue Air, şi faptul că Blue Air Transport Aerian nu-şi poate asuma individual obligaţiile financiare de 462,2 milioane dolari prevăzute în contractul cu Boeing”, se arată într-un comunicat al companiei aeriene.

    Blue Air precizează că această modificare în structura flotei nu afectează activitatea companiei.

    “Toate zborurile Blue Air se efectuează în mod normal, conform orarului de zbor stabilit”, se mai spune în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Blue Air: Cum se derulează operaţiunile de zbor după percheziţii

    Procurorii anticorupţie fac, joi, percheziţii la firmele Romstrade şi Blue Air, deţinute de Nelu Iordache, într-un dosar privind posibile deturnări de fonduri în cazul lucrărilor la autostrada Arad – Nădlac, au informat surse judiciare.

    “Având în vedere menţionarea în mod repetat, pe anumite canale media, a companiei Blue Air Transport Aerian, vă aducem la cunoştinţă următoarele: Subliniem pe această cale că societatea Blue Air Transport Aerian îşi desfăşoară activitatea în mod normal şi operează toate zborurile conform orarului existent”, se arată într-un comunicat al companiei, remis agenţiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Percheziţii la Romstrade şi Blue Air, deţinute de Nelu Iordache, într-un dosar privind posibile deturnări de fonduri. Prejudiciul – 6 milioane de euro

    Potrivit surselor citate, Nelu Iordache s-a asociat cu firme portugheze pentru lucrările la segmentul de autostradă Arad-Nădlac, iar din cauza unor nemulţumuri apărute în privinţa lucrărilor, acestea ar fi sesizat mai multe instituţii, printre care şi Comisia Europeană.

    Sursele citate au precizat că prejudiciul în acest caz ar fi de aproximativ şase milioane de euro.

    Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a reziliat recent contractul pentru construirea primului tronson al autostrăzii Nadlac-Arad, încheiat cu o asociere din care face compania Romstrade, controlată de omul de afaceri Nelu Iordache, motivul principal fiind întârzierea lucrărilor.

    Directorul general al CNADNR, Mircea Pop, declara pentru MEDIAFAX că motivul principal al rezilierii contractului este reprezentat de întârzierile în execuţie, proiectul fiind în prezent la stadiul de 20%, faţă de 70%, cât ar fi fost indicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce depinde îndeplinirea visului lui Nelu Iordache: un nou aeroport pentru Bucureşti

    Aeroportul internaţional Bucureşti-Sud, pe care Nelu Iordache plănuieşte să îl dezvolte în Adunaţii Copăceni (la 22 de kilometri de Bucureşti), va fi singura alternativă a operatorilor aerieni la aeroportul Henri Coandă (Otopeni), de pe care zboară acum companii aeriene low-cost, dar şi companii de linie. Închiderea în luna martie a aeroportului din Băneasa şi mutarea zborurilor low-cost pe Otopeni a fost o măsură mult contestată de companiile aeriene, iar anunţul făcut săptămâna trecută de grupul deţinut de Nelu Iordache privind proiectul de la Adunaţii Copăceni ar putea detensiona situaţia de pe piaţa aeriană, dacă planul va fi respectat.
    10 decolări şi aterizări pe oră vor putea fi efectuate de pe acest aeroport, după cum susţine Gheorghe Răcaru, directorul de strategie al grupului de firme (Blue Air, Romstrade, Infra Group şi altele) controlat de Nelu Iordache. Aeroportul va pune la dispoziţie o aerogară pe circa 40.000-45.000 de metri pătraţi, proiectată cu o capacitate pentru 2 milioane de pasageri anual, o pistă cu aceeaşi lungime ca aceea a aeroportului din Băneasa (3.200 de metri), cel puţin zece porţi de îmbarcare, locuri de parcare, un spaţiu de control tehnic, cafenele şi magazine.

    Investiţia în acest proiect, care va obţine autorizaţia de construcţie în următoarele patru luni, după cum apreciază oficialii companiei, este estimată la 200 de milioane de euro. Lucrările de construcţie vor dura 30 de luni de la obţinerea autorizaţiei. În prezent s-a aprobat planul urbanistic zonal pentru acest proiect. Dezvoltarea aeroportului va fi realizată modular, în trei sau patru faze, potrivit lui Gheorghe Răcaru, care estimează că investiţia de 200 de milioane de euro se va amortiza în 15-17 ani.

    Aeroportul Bucureşti-Sud va fi dezvoltat pe o suprafaţă de 250 de hectare şi va deservi aeronave de categoria C (cu o capacitate de zbor între 120 şi 180 de locuri), destinate pentru zboruri pe distanţe scurte şi medii în spaţiul european şi în statele vecine cu acesta. “Am ales partea de sud şi pe baza unor studii care au vizat elemente precum viteza vântului sau nivelul precipitaţiilor. Ne bazăm şi pe proiectele viitoare ale Primăriei Municipiului Bucureşti şi ale Consiliului Judeţean Giurgiu pentru dezvoltarea părţii de sud a Bucureştiului. Până în momentul de faţă am obţinut PUZ-ul, pentru care a trebuit să luăm foarte multe avize. Am intrat în linie dreaptă cu proiectul de construcţie a aeroportului, care nu va fi destinat doar companiilor low-cost. Nu este un proiect nou, se doreşte de mult timp construirea unei noi porţi aeriene în zona Bucureştiului”, a declarat Gheorghe Răcaru. Încă din 1980 se discuta despre dezvoltarea unui nou aeroport în apropiere de Bucureşti, Nicolae Ceauşescu solicitând la acea vreme găsirea unei zone potrivite pentru un astfel de proiect. Localitatea Adunaţii Copăceni a fost aleasă atunci, dat fiind nivelul precipitaţiilor şi viteza vântului în zonă.

    Ion Tache, primarul localităţii Adunaţii Copăceni şi văr cu omul de afaceri Nelu Iordache, a declarat că ideea dezvoltării unui aeroport în această zonă a revenit în atenţia Guvernului Tăriceanu în 2008, când s-a decis, prin hotărâre de guvern, efectuarea unui studiu de fezabilitate pentru construcţia unui aeroport în zona de sud a Bucureştiului. În prezent, proiectul se află sub implementare de către o companie din grupul lui Nelu Iordache, numită Infra Group, care este deţinută în proporţie de 75% de Romstrade şi de 25% de Blue Air. Infra Group a fost înfiinţată la începutul anului 2010 şi asigură servicii de handling pasageri, rampă şi cargo în cadrul aeroporturilor Henri Coandă din Otopeni, George Enescu din Bacău şi a celui din Sibiu, deservind peste 400 de zboruri lunar. În 2010 compania a avut o cifră de afaceri de 3,8 milioane de lei (circa 890.000 de euro) la 120 de angajaţi. Compania oferă şi servicii de catering pentru companiile care operează pe aeroporturile Henri Coandă şi George Enescu, precum şi servicii de ticketing la aeroportul din Sibiu.