















Creşterea de care se bucură barilul de petrol pe final de an are la bază decizia luată de statele membre ale OPEC, conduse de Arabia Saudită, privind reducerea producţiei de la începutul anului viitor într-un efort de a „reabilita“ preţul ţiţeiului. De altfel, bancherii de la Goldman Sachs au majorat estimarea privind preţul barilului pentru al doilea trimestru al anului viitor de la o medie de 55 de dolari la 57,5 dolari, potrivit informaţiilor Platts.
Totuşi, benzinarii au venit cu o decizie surpriză la final de an.
Companiile petroliere lucrează la introducerea prevederilor noului Cod Fiscal, spun oamenii din domeniu, lucru care va genera o scădere de aproape 10% a preţului carburanţilor de la 1 ianuarie 2017, potrivit estimărilor ZF, după ce TVA se va reduce de la 20% la 19% iar taxa de 7 cenţi pe litru va fi eliminată.
În medie, scăderea TVA-ului şi scoaterea supra-accizei vor duce la ieftinirea litrului de benzină şi motorină cu circa 45-50 de bani pe litru, ceea ce presupune o scădere a preţului benzinei şi motorinei de circa 10%, potrivit estimărilor ZF.
Spre exemplu, azi un litru de benzină la staţia Petrom de pe strada Tudor Arghezi din Bucureşti costă 5,37 lei pe litru, dar de la 1 ianuarie acelaşi litru ar putea costa 4,87 lei. La fel, un litru de motorină costă la aceeaşi staţie circa 5,35 lei pe litru, dar de la 1 ianuarie ar putea costa 4,85 lei, dacă celelalte condiţii din piaţă rămân neschimbate.
Pe final de an, piaţa a asistat la revenirea preţului carburanţilor în contextul în care şi barilul de petrol se tranzacţionează în prezent la maximul anului.
Companiile petroliere lucrează la introducerea prevederilor noului Cod Fiscal, spun oamenii din domeniu, lucru care va genera o scădere de aproape 10% a preţului carburanţilor de la 1 ianuarie 2017, potrivit estimărilor ZF, după ce TVA se va reduce de la 20% la 19% iar taxa de 7 cenţi pe litru va fi eliminată.
În medie, scăderea TVA-ului şi scoaterea supra-accizei vor duce la ieftinirea litrului de benzină şi motorină cu circa 45-50 de bani pe litru, ceea ce presupune o scădere a preţului benzinei şi motorinei de circa 10%, potrivit estimărilor ZF.
Spre exemplu, azi un litru de benzină la staţia Petrom de pe strada Tudor Arghezi din Bucureşti costă 5,37 lei pe litru, dar de la 1 ianuarie acelaşi litru ar putea costa 4,87 lei. La fel, un litru de motorină costă la aceeaşi staţie circa 5,35 lei pe litru, dar de la 1 ianuarie ar putea costa 4,85 lei, dacă celelalte condiţii din piaţă rămân neschimbate.
Pe final de an, piaţa a asistat la revenirea preţului carburanţilor în contextul în care şi barilul de petrol se tranzacţionează în prezent la maximul anului.
Anul automobilistic 2016 a început în ianuarie la Detroit, iar pasionaţii de automobile au avut de ce să se bucure. În 2016, cumpărătorii de autoturisme au mai multe opţiuni decât oricând. Maşinile electrice câştigă tot mai mult teren şi foarte mulţi producători şi-au prezentat modelele electrice, însă tot modelele pe benzină sau diesel au atras privirile.
„Noul S-CLASS S63 4MATIC, un cabriolet ce poartă semnătura celor de la Mercedes şi de la AMG, face exact ce ar trebui să facă o maşină de 577 de cai-putere: te sperie. Nu în sensul rău, ci mai curând în sensul acela de teamă pe care o ai când te dai într-un roller coaster: când s-a terminat cursa, de-abia aştepţi să o iei de la capăt”, scria Business Magazin în urma unui test drive. Cabrioletul S63 are un motor biturbo V8 ce dezvoltă 577 de cai putere şi are o transmisie sport cu şapte trepte de viteză. Automobilul celor de la Mercedes poate atinge 100 km/h în 3,9 secunde şi are o viteză maximă de 249 km/h. Maşina nu este doar rapidă şi puternică, ci şi confortabilă, afinitatea germanilor pentru lux fiind evidentă şi la interior. Preţul de pornire pentru S 63 este de 187.000 de euro. „E important de menţionat însă că S-Class nu a fost şi nu va fi niciodată o maşină de circuit – este o limuzină, iar asta face cu atât mai spectaculoasă munca AMG. Sistemele de asistenţă rutieră, de care S-Class beneficiază, sunt extrem de utile din punct de vedere al siguranţei, dar pot aduce şi o oarecare doză de banalitate experienţei de la volan. E suficient să spun că maşina se poate conduce aproape singură, în măsura în care îţi doreşti acest lucru”, am scris în aprilie.

2016 a marcat şi lansarea celui mai rapid model hibrid din lume, HYUNDAI IONIQ. Maşina este dotată cu o unitate de propulsie hibridă compusă dintr-un motor pe benzină de 1,5 litri şi care produce 105 CP, un electromotor cu 43,5 CP, un set de acumulatori din litiu-ion şi o transmisie automată cu şase trepte şi două ambreiaje. Modelul accelerează de la 0 până la 96 de km/h în 10,8 secunde, iar viteza maximă atinge 185 km/h, însă o versiune pregătită special pentru curse a atins o viteză maximă de 258,6 km/h pe lacul de sare Bonneville din SUA. La fel de interesant este faptul că în spatele maşinii se află Mircea Gradu, director al echipei de ingineri Hyundai America de Nord, şi care se află în cadrul companiei din 2014, înainte activând la Daimler AG. Varianta Ioniq Hibrid dispune de un propulsor performant pe benzină, completat de motorul electric de 32kW, alimentat de bateria litiu-ion polimer de 1,56 kWh. Modelul are o putere totală de 141 CP (103.6 kW), cu o viteză maximă de 185 km/h. Opţiunea Plug-in oferă 50 km rulare în modul pur electric, iar în ceea ce priveşte versiunea Ioniq Electric, aceasta are un motor electric de 120 CP şi o autonomie de peste 250 km, susţine producătorul.

În 2016, producătorul britanic Jaguar a decis să intre pe segmentul ultra popular SUV prin lansarea lui JAGUAR F-PACE. Cea mai accesibilă versiune a lui F-Pace are un preţ de pornire de 46.320 de euro şi este echipat cu un motor de 2,0 diesel de 180 cai putere cuplat la o cutie manuală. Există şi varianta dotată cu un motor V6 de 3 litri de 340 cai putere sau 380 cai putere. Primul SUV Jaguar are 4,73 m lungime, un ampatament de 2,87 metri lungime, un portbagaj de 650 litri şi este construit pe o structură de aluminiu. Compania britanică a păstrat eleganţa maşinilor şi designul sportiv care au consacrat-o şi la această variantă offroad. Aşadar, F-Pace intră într-un peisaj populat de automobile precum BMW X3, Porsche Macan sau Audi Q5.

AUDI R8 SPYDER V10
este varianta convertibilă a lui Audi R8 şi a fost anunţată de germani la New York. Maşina este propulsată de un motor V-10 de 5,2 litri, capabil să producă 540 de cai putere şi 540 Nm cuplu maxim. Spyder poate ajunge la 100 km/h în 3,6 secunde şi are o viteză maximă de 318 km/h. Designul noului R8 Spyder V10 nu diferă aproape deloc de versiunea Coupe, iar acoperişul retractabil este realizat din material textil, cântăreşte 44 de kg şi poate fi deschis sau închis în doar 20 de secunde, la viteze de până la 50 de km/h. Automobilul este ceva mai greu (1612 kg) decât varianta coupe, iar consumul mediu ar fi de 11,7 litri la 100 de km; emisiile CO2 sunt de 277 grame pe kilometru. Preţul pentru varianta cu motor V10 şi transmisie automată este estimat în jurul sumei de 170.000 de dolari.

Anul acesta şi Dacia a prezentat, la Paris, noile modele Logan şi Sandero. Astfel, Dacia Logan facelift porneşte de la un preţ de 6.950 de euro pentru versiunea Acces cu motorizarea de un litru şi 75 CP, iar Dacia Logan MCV facelift este disponibilă începând cu 7.900 de euro şi este echipată cu motorul de un litru şi 75 CP în varianta de echipare Acces. Ambele modele sunt disponibile în variante cu motorizări diferite.

Bestia BUGATTI
CHIRON a fost lansată oficial la târgul auto de la Geneva şi după cum era de aşteptat este extrem de puternică, având sub capotă 1479 de cai putere, reuşind să atingă o viteză maximă de 420 kmh (a fost limitată la această viteză pentru a putea fi condusă pe şosele). Chiron este construit în jurul unui motor de 8 litri W16 şi este susţinut de patru turbo charger-e. La viteză maximă susţinută, Chiron îşi goleşte rezervorul în 9 minute. În cât timp atinge suta de kilometri? În 2,5 secunde, adică mai repede decât ai putea tu să bagi stick-ul USB în calculator. Pentru că este atât de rapidă, maşina trebuie echipată cu cauciucuri speciale, create în colaborare cu Michelin pentru a atinge vitezele de care este capabilă. Vor fi produse 500 de unităţi, iar fiecare model va fi vândut pentru 2,6 milioane de dolari.

Între 1983 si 1987 s-au vandut peste 4.000 de masini Dacia în Canada, însă Dacia nu a impresionat pe nimeni, deşi preţul ei era unul dintre cele mai accesibile. Şoferii canadieni de Dacia s-au plâns de numeroasele problemele ale maşinii fabricate în Argeş. Într-un articol din martie 1986 al Wall Street Journal, cu titlul: “Când un Renault nu este de fapt un Renault? Atunci când este o Dacie” sunt prezentate experienţele unui canadian care a cumpărat o Dacie.
Cum a încercat Ceauşescu să vândă Dacia în Canada. Informaţia care a scăpat cenzurii comuniste
Rompetrol Rafinare, companie membră a KMG International, a înregistrat un profit net consolidat* în valoare de 20,8 milioane USD în primele 9 luni ale anului 2016, în creştere cu 41% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Rezultatul operaţional consolidat (EBITDA) a consemnat, de asemenea, o creştere cu 33% în primele 9 luni ale anului 2016 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015, ridicându-se la peste 121 milioane USD.
“Rezultatele pozitive ale companiei au fost susţinute de programele de optimizare a proceselor de producţie, de creşterea ponderii produselor albe (benzină, motorină, kerosen) în totalul produselor finite, precum şi de reducerea costurilor de operare începute în anul 2014 şi continuate cu succes în anul 2015 şi 2016, cele mai semnificative dintre acestea fiind reducerea consumurilor de energie termică şi electrică. Performanţele constante ale Rompetrol Rafinare au fost realizate în urma investiţiilor susţinute de KMG International şi unicul său acţionar, compania naţională de petrol şi gaze din Kazakhstan, KazMunayGas, pentru creşterea capacităţii de prelucrare a rafinăriei Petromidia, a gradului de flexibilitate a acesteia, precum şi în modernizarea instalaţiilor industriale, care s-au ridicat la peste 1,4 miliarde USD începând din anul 2007, momentul preluării”, a declarat directorul general al Rompetrol Rafinare, Yedil Utekov.
De asemenea, evoluţia indicatorilor financiari a fost influenţată în mod pozitiv de marjele de rafinare, care s-au îmbunătăţit în anul 2016, iar în primele 9 luni ale anului marja brută de rafinare fiind cu 10% mai mare decât cea din aceeaşi perioadă a anului trecut.
În condiţiile unei producţii a rafinăriei Petromidia de peste 3,8 milioane tone de materie primă în primele 9 luni ale anului 2016, vânzările diviziei de rafinare au marcat o creştere cu 4% pe piaţa internă, în timp ce vânzările la export au scăzut, pe fondul diminuării cererii din piaţa de profil.
În primele 9 luni ale anului 2016, prin diviziile de rafinare şi petrochimie, compania a exportat o cantitate totală de produse de 1,7 milioane tone, în principal către partenerii din regiunea Mării Negre. Rompetrol Rafinare este cel mai mare exportator de produse petroliere al României şi al doilea exportator la nivel naţional.
Prin derularea operaţiunilor sale, Rompetrol Rafinare a continuat să fie un contribuabil important la bugetul de stat al României, plătind peste 951 milioane USD în primele 9 luni ale anului 2016. Grupul KMG International a plătit, începând din anul 2007, peste 13 miliarde USD la bugetul de stat al României.
Actionarul majoritar al companiei Rompetrol Rafinare este grupul KMG International, statul român având 44,69% din acţiuni. Deţinerile acţiunilor Rompetrol Rafinare se reflectă automat asupra companiilor pe care societatea le controlează, direct şi indirect, şi anume Rompetrol Rafinare, care operează rafinăria Petromidia, rafinăria Vega, şi divizia de petrochimie, Rompetrol Downstream, care operează reţeaua de benzinării a Grupului şi Rom Oil, reţeaua de depozite.
Profitul operational EBITDA pe segmentul de rafinare s-a ridicat la 69,2 milioane USD în primele 9 luni din 2016, în creştere cu 17% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Cantatea de materie primă procesată de rafinăria Petromidia a fost de 3,89 milioane tone în primele 9 luni ale anului 2016, în scădere cu 5,3% comparativ cu aceeaşi prioadă a anului trecut, pe fondul opririi controlate a instalaţiilor de producţie în perioada 22 august – 18 septembrie 2016, pentru efectuarea lucrărilor tehnice şi mecanice necesare operării acestora în condiţii de siguranţă.
Gradul de utilizare a capacităţii de rafinare a fost, astfel, de 80,48% în primele 9 luni ale anului 2016, în scădere cu aproximativ 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Rafinăria Vega a procesat o cantitate totală de materie primă de peste 256 mii tone în primele 9 luni ale anului 2016, în creştere cu 1,67% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015, când au fost procesate 252 mii tone. Gradul de utilizare a capacităţii de rafinare a platformei Vega a fost de 103,5% în primele 9 luni ale anului 2016, în creştere cu 1,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Producţia totală de plolimeri a diviziei de petrochimie a fost de peste 108 mii tone în primele 9 luni ale anului 2016, în scădere cu 5% faţă de perioada similară a anului trecut. Cantitatea totală vândută de companie pe acest segment s-a cifrat la 137 mii tone, în primele 9 luni din 2016, în scădere cu 5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015.
Segmentul de petrochimie este unicul producător de polipropilenă din România, reuşind constant să îşi majoreze cota de piaţă şi pe categorile secundare de produse. Strategia sa dinamică de dezvoltare asigură companiei o poziţie competitivă pe piaţa internă dar şi pe cea regionala, în zona Mării Negre şi a Mării Mediterane, Europa Centrală şi de Est.
Pe segmentul de distribuţie, rezultatul operaţional EBITDA s-a cifrat la 46,7 milioane USD în primele 9 luni din 2016, în creştere cu 10% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015. În primele 9 luni ale anului 2016, cifra de afaceri brută pe segmentul de distribuţie de peste 1,6 miliarde USD a scăzut cu 8% comparativ cu perioada similară a anului 2015, pe fondul scăderii cotaţiilor internaţionale la produsele petroliere.
În primele 9 luni ale anului 2016, cotatiile Platts (FOB Med Italy-mean), exprimate în moneda de referinţă, USD, au fost în medie cu 24% mai mici pentru benzină şi cu 28% mai mici pentru motorină. Accizele s-au păstrat la acelaşi nivel din anul 2015, atât la benzină cât şi la motorină, astfel, preţurile preţurile practicate de Rompetrol în staţiile proprii au scăzut cu 12% pentru benzină şi cu 15,5% pentru motorină în primele 9 luni ale anului 2016 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015.
Vânzările de carburanţi au consemnat o creştere semnificativă pe segmentul en-gros (+12% în primele 9 luni ale anului 2016 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut), în timp ce vânzările pe segmentul retail au crescut cu 2% în primele 9 luni din 2016 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.
La sfarsitul lunii septembrie 2016 segmentul de distributie al Rompetrol Downstream cuprindea 729 puncte de comercializare, incluzând reţeaua de statii proprii, staţii partener operate de client şi dealeri, staţii mobile. Activităţile de retail ale KMG International sunt desfăşurate în peste 1.000 de puncte de distribuţie carburanţi deţinute şi operate în ţări precum România, Georgia, Bulgaria, Moldova. KMG International, prin intermediul companiei Rompetrol Downstream, a continuat modernizarea staţiilor existente, investiţiile de până acum fiind de peste 7 milioane USD.
* Situatiile financiare consolidate ale Rompetrol Rafinare includ rezultatele Rompetrol Rafinare S.A., şi cele ale subsidiarelor Rompetrol Quality Control S.R.L., Rom Oil S.A., Rompetrol Downstream S.R.L., Rompetrol Logistics S.R.L. Rompetrol Gas S.R.L. si Rompetrol Petrochemicals S.R.L.
** Rezultatele prezentate sunt neauditate şi consolidate, iar raportarea a fost realizată conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).
În România litrul de benzină sau motorină încă are un cost ridicat şi cumpărătorii de automobile locali se uită atent la consumul vehiculului. Însă există o ţară, undeva în America de Sud, unde un plin de benzină este mai ieftin decât o ceaşcă de cafea. Potrivit Bloomberg, un litru de benzină este doar 2 bani, adică un rezevor de 50 de litri costă doar un leu, mult mai puţin decât o cafea la bar şi cât una la pahar de plastic.
Totuşi trebuie menţionat că în Venezuela câştigul mediu zilnic este de 10,3 lei, ceea ce înseamnă că un venezuelean trebuie să aloce 0,23% din câştigul zilnic pentru 1 litru de benzină. Per total, un şofer din Venezuela consumă în jur de 450 de litri de benzină, adică 0,29% dintr-un salariu mediu.
Şi în Arabia Saudită combustibilul este iefitin, astfel un litru de benzină este puţin sub un leu (0,95 RON), iar venitul zilnic este de 215 lei, ceea ce înseamnă că un saudit este nevoit să aloce 9,44% din câştigul zilnic pentru un litru de benzină.
Iranul încheie podiumul cu 1,34 de lei pentru un litru de benzină, urmat de Kuveit şi Malaiezia cu 1,38 şi 1,63 de lei. România ocupă locul 33 dintre cele 61 de ţări analizate de publicaţia americană, cu un preţ mediu de 4,91 de lei, iar raportat la venitul mediu zilnic de 104,5 RON un român trebuie să aloce 4,7% din câştigul zilnic pentru a-şi permite un litru de benzină. În medie un şofer din România consumă aproape 83 de litri de benzină pe an, care-i mănâncă 1% din salariu tipic.
În Hong Kong este cel mai scump litru de benzină cu 7,4 lei, însă raporat la venitul mediu zilnic de 464 de lei nu e chiar aşa de mult. În schimb, indienii trebuie să aloce cea mai mare parte din salariu, dintre ţările analizate, pentru combustibil. Astfel, un indian trebuie să aloce nu mai puţin de 21,21 % din venitul zilnic de 18,6 lei pentru a-şi permite un litru de benzină.
Mexicanii cheltuiesc cel mai mult pentru a-şi utiliza automobilele. Un şofer mexican consumă aproape 359 de litri de benzină pe an, adică 3,3% din salariul mediu.
Americanii consumă cel mai mult combustibil, nu mai puţin de 420 de galoane pe an (aproape 1600 de litri) însă le mănâncă doar 1,8% din salariu mediu în condiţiile în care venitul mediu zilnic în Statele Unite este de 619 lei.
Românii cu maşini diesel care merg zilele acestea în Bulgaria şi fac acolo plinul la maşină economisesc echivalentul a 30 de lei. Şi în Polonia, Cehia, Slovacia, motorina este mai ieftină decât la noi. România are însă printre cele mai mici tarife la benzină. Dar şi aici Bulgaria ne întrece.
În ultimele luni, preţul combustibililor a crescut simţitor. În vară, aproape toate benzinăriile vindeau litrul de benzină Euro 95 cu 5 lei sau chiar mai puţin. Acum, un litru din cea mai ieftină benzină costă circa 5,15 lei şi ajunge la 5,25 – 5,35 lei. Şi cotaţiile motorinei au crescut destul de mult.
Motorina românească, aproape cea mai scumpă din zonă
În zona Europei Centrale şi de Est, România are aproape cel mai mare preţ la motorină, cu excepţia Ungariei. Astfel, potrivit datelor publicate de Eurostat pe 24 octombrie, preţul mediu al unui litru de motorină, incluzând taxele, era în România de circa 5,12 lei, iar în Ungaria de circa 5,22 lei.
Bulgaria avea la aceeaşi dată un preţ ( în echivalent) de circa 4,36 lei per litru, fiind, de departe, cea mai ieftină ţară din zonă. De asemenea, la aceeaşi dată, bezinăriile din Austria, Cehia, Polonia, afişau cotaţii are motorinei sub nivelul din România. Astfel, în Austria un litru de benzină costa, echivalat în lei, în medie, 4,86 de lei, iar în Cehia circa 4,72 de lei.
Astfel, pentru un plin de motorină românii plătesc, în ţară, circa 205 lei, în timp ce în Bulgaria şi Austria 174 de lei şi, respectiv, 194 de lei. Aşadar, cei care au motoare diesel şi alimentează în afara ţării pot economisi la un plin între 10 şi 30 de lei, echivalentul a câţiva litri de motorină.
Benzina, în media preţurilor din UE
Când vine vorba de benzină, preţurile din România sunt printre cele mai avantajoase din zonă. Însă, şi aici ţara noastră este depăşită de Bulgaria. Astfel, dacă pe 24 octombrie un litru de benzină costa în România, în medie, 5,13 lei, în Bulgaria preţul era de 4,54 de lei. Asta înseamnă că un plin de 40 de litri costă în România 205 lei, iar în Bulgaria 181 de lei, deci cu 24 de lei mai puţin.
Românii cu maşini diesel care merg zilele acestea în Bulgaria şi fac acolo plinul la maşină economisesc echivalentul a 30 de lei. Şi în Polonia, Cehia, Slovacia, motorina este mai ieftină decât la noi. România are însă printre cele mai mici tarife la benzină. Dar şi aici Bulgaria ne întrece.
În ultimele luni, preţul combustibililor a crescut simţitor. În vară, aproape toate benzinăriile vindeau litrul de benzină Euro 95 cu 5 lei sau chiar mai puţin. Acum, un litru din cea mai ieftină benzină costă circa 5,15 lei şi ajunge la 5,25 – 5,35 lei. Şi cotaţiile motorinei au crescut destul de mult.
Motorina românească, aproape cea mai scumpă din zonă
În zona Europei Centrale şi de Est, România are aproape cel mai mare preţ la motorină, cu excepţia Ungariei. Astfel, potrivit datelor publicate de Eurostat pe 24 octombrie, preţul mediu al unui litru de motorină, incluzând taxele, era în România de circa 5,12 lei, iar în Ungaria de circa 5,22 lei.
Bulgaria avea la aceeaşi dată un preţ ( în echivalent) de circa 4,36 lei per litru, fiind, de departe, cea mai ieftină ţară din zonă. De asemenea, la aceeaşi dată, bezinăriile din Austria, Cehia, Polonia, afişau cotaţii are motorinei sub nivelul din România. Astfel, în Austria un litru de benzină costa, echivalat în lei, în medie, 4,86 de lei, iar în Cehia circa 4,72 de lei.
Astfel, pentru un plin de motorină românii plătesc, în ţară, circa 205 lei, în timp ce în Bulgaria şi Austria 174 de lei şi, respectiv, 194 de lei. Aşadar, cei care au motoare diesel şi alimentează în afara ţării pot economisi la un plin între 10 şi 30 de lei, echivalentul a câţiva litri de motorină.
Benzina, în media preţurilor din UE
Când vine vorba de benzină, preţurile din România sunt printre cele mai avantajoase din zonă. Însă, şi aici ţara noastră este depăşită de Bulgaria. Astfel, dacă pe 24 octombrie un litru de benzină costa în România, în medie, 5,13 lei, în Bulgaria preţul era de 4,54 de lei. Asta înseamnă că un plin de 40 de litri costă în România 205 lei, iar în Bulgaria 181 de lei, deci cu 24 de lei mai puţin.