BusinessMagazin

Tag: bani

  • Ţara din Europa care pierde trenul banilor: Cu împrumuturi de peste 140% din PIB, o creştere economică din ce în ce mai slabă, şi agenţii de rating care se pregătesc să o retrogradeze la „junk”, viitorul nu arată bine pentru a treia economie a continentului

    Agenţia de rating Moody’s este de părere că Italia este singura ţară din Europa care riscă să îşi piardă ratingul de ţară şi să retrogradeze la categoria „junk”. Într-un raport care analizează modul în care naţiunile au făcut faţă retrogradărilor, a treia economie din zona euro a devenit singurul candidat pentru o astfel de ajustare, scrie Bloomberg.

    „Italia este în prezent singurul stat suveran cu rating Baa3 cu perspectivă negativă. Creşterea lentă şi costurile de finanţare mari pot slăbi şi mai mult poziţia fiscală a Italiei”, au declarat analiştii.

    Moody’s, a cărei următoare evaluare a creditului Italiei este programată pentru 19 mai, îi acordă ratingul Baa3, cu o treaptă peste junk. Perspectiva este negativă încă din luna august – o evaluare deosebit de pesimistă a ţării a cărei coaliţie condusă de premierul Giorgia Meloni a preluat puterea în urmă cu aproape exact şase luni.

    În schimb, S&P Global Ratings şi-a reafirmat săptămâna trecută propria opinie privind Italia la un nivel cu o treaptă mai ridicat – BBB cu perspectivă stabilă. Fitch Ratings are o opinie similară.

    Italia se confruntă cu „riscuri sporite” în jurul implementării unor reforme cruciale menite să revigoreze potenţialul său de creştere, au scris analiştii Moody’s, citând măsuri, inclusiv cele legate de atragerea banilor din Fondul de redresare al Uniunii Europene.

    Ultimul episod de creştere economică se datorează unei perioade mai liniştite în politică, obiectivului declarat al guvernului italian de prudenţă fiscală şi garanţiei antifragmentare a Băncii Centrale Europene.

    Orice eventuală retrogradare la categoria junk ar afecta economia naţională şi ar aduce ţara într-un teritoriu necunoscut, din cauza retrogradării care face ca obligaţiunile sale să fie mai puţin atractive pentru investitori.

    O astfel de mutare nu ar afecta participarea sa la programele de achiziţionare de obligaţiuni ale BCE. Datoria guvernamentală este eligibilă atât timp cât cel puţin una dintre cele patru mari agenţii de rating consideră că Italia este sigură pentru investitori.

    Împrumuturile Italiei depăşesc 140% din PIB, în timp ce creşterea economică rămâne în continuare slabă din punct de vedere istoric. De asemenea Italia riscă să nu finalizeze unele proiecte necesare pentru a debloca banii europeni până la termenul limită din 2026.

    Moody’s a precizat că 28 de ţări au fost retrogradate la „junk” din 1995 încoace. Dintre acestea, doar 12 au reuşit să recupereze ratingul de investiţii, iar timpul necesar variază între aproximativ trei şi 14 ani, procesul implicând “transformări majore”, inclusiv îmbunătăţiri instituţionale şi consolidarea finanţelor publice.

  • Investitorii crypto s-au întors cu picioarele pe pământ: „Cum să cumperi aur” doboară recorduri în topul căutărilor Google pe măsură ce jucătorii din universul criptomonedelor s-au săturat de volatilitatea activelor digitale şi caută o opţiune mai sigură pentru banii lor

    Căutările pe Google pe subiecte precum „cum să cumperi aur” sau „cum să investeşti în aur” au atins un nivel record în aprilie, pe măsură ce tot mai mulţi investitori din industria cripto s-au săturat de volatilitatea monedelor digitale  şi caută să-şi mute banii în active sigure, scrie The Wall Street Journal.

    „Pentru o lungă perioadă de timp, m-am gândit: Aur şi argint? Asta e cam învechit, dar poate funcţiona. Sigur, nu o să devin bogat investind în aur, dar banii mei vor rămâne acolo atunci când vremurile devin incerte”, a declarat Mitch Day, un investitor în cripto.

    Loviţi de scăderile abrupte înregistrate de foarte multe criptomonede, unii investitori care au predicat în trecut despre independenţa industriei cripto faţă de bănci, au decis să facă un pas înapoi de la discursul lor şi să investească în aur.

     SPDR Gold Shares, unul dintre cele mai mari fonduri de aur din lume, a bifat o creştere de 20% în ultimele şase luni, în contexul în care tot mai mulţi investitori au început să se refugieze în lume activelor sigure.

    Spre comparaţie, Bitcoin a pierdut aproximativ jumătate din valoarea sa de la sfârşitul anului 2021, precum şi o mare parte din tot entuziasmul care se formase în jurul său.

    Prăbuşirea FTX a zdrobit şi mai mult efervescenţa şi a aruncat în aer promotori mari din industria cripto, precum Tom Brady, Kim Kardashian sau Shaquille O’Neal, care au promovat din greu „minunile” industriei, iar la final nu s-au ales cu aproape nimic.

    Firmele de criptomonede au cheltuit anul trecut peste 70 de milioane de dolari pentru a difuza reclame la Super Bowl. Anul acesta, nu a fost difuzată nici măcar una.

    Criptomonedele, prezentate de marii jucători din industrie ca fiind viitorul investiţiilor, au nevoie de foarte mult timp pentru a putea fi considerate o investiţie serioasă.

    Valoarea de piaţă actuală a tuturor criptomonedelor se ridică la aproximativ 1,2 trilioane de dolari, potrivit CoinMarketCap.

    Fiind unul dintre cele mai vechi active din lume, aurul are o valoare totală estimată la 14,5 trilioane de dolari, potrivit datelor grupului industrial World Gold Council.

    Mai mult, aurul are o istorie de mii de ani în spate şi este o activă care nu lipseşte din portofoliul investitorilor, fiind apreciat pentru stabilitatea sa şi acoperirea pe care o oferă împotriva inflaţiei.

    Investitorii ştiu că aurul nu „îi  va aduce pe Lună”, aşa cum spuneau marii promotori cripto, referindu-se la o ascensiune spectaculoasă a preţului pentru anumite criptomonede, dar totodată, ştiu că în vremuri tulburi aurul este răspunsul.

    Bitcoin şi aurul împart câteva calităţi comune: Ambele active sunt minate, niciuna dintre ele nu e prea prietenoasă cu portofelul, şi nu pot fi folosite pentru a-ţi face plinul la maşină, pentru a-ţi lua de mâncare sau a plăti pentru un film la cinema.

    „Cu toate acestea, când vorbeşti despre aur ştii că la finalul zilei îţi poţi ţine averea în mâini şi că nu reprezintă doar nişte cifre pe un ecran”, a mai spus Mitch Day.

     

  • Vouchere şi ajutoare pentru pensionari, anunţate de Marcel Boloş. Cine primeşte banii

    Se pregăteşte o premieră pentru România în ceea ce priveşte sectorul asistenţei sociale pentru vârstnici. Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, anunţă un pachet de vouchere şi ajutoare pentru pensionari absolut nemaiîntâlnite în România.

    Pachetul de vouchere şi ajutoare pentru pensionari interesează servicii de îngrijire la domiciliu, servicii medicale, inclusiv servicii de catering dacă nu au din ce trăi şi nu realizează veniturile corespunzătoare. Aceştia vor beneficia şi de aceste beneficii de masă caldă. Vor fi suportate de către cantinele sociale ale primăriilor sau pur şi simplu servicii de catering simple pe care noi le suportăm, inclusiv dăm pentru primării echipamentele de transport, maşinile de transport, care sunt adaptate pentru astfel de servicii.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Şeful Exxon a încasat 36 milioane de dolari în 2022, adică 100.000 de dolari pe zi. Preşedintele Biden spunea în vară despre compania petrolieră că face mai mulţi bani ca Dumnezeu

    Darren Woods, 59 de ani, director executiv al gigantului american petrolier Exxon Mobil, companie cu o valoare de piaţă de 472 miliarde de dolari, adică peste cât produce economia României într-un singur an prin produsul intern brut, a avut anul trecut o remuneraţie de 36 milioane de dolari, adică circa 100.000 de dolari pe zi.

    Acesta a primit o creştere a remuneraţie de 52% în 2022, ceea ce face ca plata sa totală să fie mai mare decât cea a directorilor executivi de la Goldman Sachs Group Inc. şi JPMorgan Chase & Co, scrie agenţia americană de ştiri Bloomberg.

    Remuneraţia lui Woods a totalizat 35,9 milioane de dolari anul trecut, determinată în principal de premii în acţiuni, parte din cele aproape 120 de milioane de dolari împărţite între cei cinci directori executivi de top ai gigantului petrolier, potrivit documentului de împuternicire al companiei publicat joi. Woods a primit, de asemenea, o majorare cu 10% a salariului său din 2023, ridicându-l la 1,9 milioane de dolari.

    Majorarea vine într-un moment în care companiile cu salarii în mod tradiţional ridicate din domeniul financiar şi tehnologic îşi menţin sau chiar reduc compensaţiile după un an dificil pentru pieţe. Spre comparaţie, Chevron Corp. CEO-ul Mike Wirth a urcat cu doar 4% în 2022, până la 23,6 milioane de dolari, în timp ce Jamie Dimon de la JPMorgan şi David Solomon de la Goldman au primit 34,5 milioane de dolari şi, respectiv, 25 de milioane de dolari.

    CEO-ul demisionar al Shell Plc, Ben van Beurden, a primit o creştere de 53%, dar salariul său a totalizat anul trecut doar 9,7 milioane de lire sterline (12,1 milioane de dolari).

    Plata subliniază modul în care Exxon şi liderii săi au profitat în timp ce pieţele de mărfuri au fost zguduite după ce Rusia a invadat Ucraina, lovind consumatorii cu costuri mai mari ale energiei, de la gazele naturale în Europa la benzina în SUA. Atât profitul anual al Exxon, cât şi preţul acţiunilor au atins niveluri record în timpul anului. Exxon s-a dublat anul trecut pe Wall Street. Preşedintele Joe Biden a acuzat compania că face “mai mulţi bani decât Dumnezeu”.

    Woods a apărat profiturile companiei sale în 2022, spunând că cheltuielile de capital agresive ale Exxon înainte şi în timpul pandemiei au fost cruciale pentru a asigura aprovizionarea cu energie a pieţelor cheie atunci când au apărut lipsuri.

    “Munca noastră a început cu ani în urmă, cu mult înainte de pandemie, şi am ales să investim în mod anticiclic”, a declarat el în ianuarie. “Ne-am aplecat atunci când alţii s-au aplecat, contrazicând înţelepciunea convenţională”.

    Strategia lui Woods s-a bazat, de asemenea, pe o reducere extinsă a costurilor. El a redus forţa de muncă la cel mai mic nivel de la fuziunea cu Mobil, în urmă cu peste două decenii, a fuzionat divizii de afaceri şi a vândut active ca parte a unui plan de economisire a 9 miliarde de dolari în costuri anuale. Această sumă este suficientă pentru a plăti aproximativ două treimi din dividendul anual al companiei.

     

  • Şeful Exxon a încasat 36 milioane de dolari în 2022, adică 100.000 de dolari pe zi. Preşedintele Biden spunea în vară despre compania petrolieră că face mai mulţi bani ca Dumnezeu

    Darren Woods, 59 de ani, director executiv al gigantului american petrolier Exxon Mobil, companie cu o valoare de piaţă de 472 miliarde de dolari, adică peste cât produce economia României într-un singur an prin produsul intern brut, a avut anul trecut o remuneraţie de 36 milioane de dolari, adică circa 100.000 de dolari pe zi.

    Acesta a primit o creştere a remuneraţie de 52% în 2022, ceea ce face ca plata sa totală să fie mai mare decât cea a directorilor executivi de la Goldman Sachs Group Inc. şi JPMorgan Chase & Co, scrie agenţia americană de ştiri Bloomberg.

    Remuneraţia lui Woods a totalizat 35,9 milioane de dolari anul trecut, determinată în principal de premii în acţiuni, parte din cele aproape 120 de milioane de dolari împărţite între cei cinci directori executivi de top ai gigantului petrolier, potrivit documentului de împuternicire al companiei publicat joi. Woods a primit, de asemenea, o majorare cu 10% a salariului său din 2023, ridicându-l la 1,9 milioane de dolari.

    Majorarea vine într-un moment în care companiile cu salarii în mod tradiţional ridicate din domeniul financiar şi tehnologic îşi menţin sau chiar reduc compensaţiile după un an dificil pentru pieţe. Spre comparaţie, Chevron Corp. CEO-ul Mike Wirth a urcat cu doar 4% în 2022, până la 23,6 milioane de dolari, în timp ce Jamie Dimon de la JPMorgan şi David Solomon de la Goldman au primit 34,5 milioane de dolari şi, respectiv, 25 de milioane de dolari.

    CEO-ul demisionar al Shell Plc, Ben van Beurden, a primit o creştere de 53%, dar salariul său a totalizat anul trecut doar 9,7 milioane de lire sterline (12,1 milioane de dolari).

    Plata subliniază modul în care Exxon şi liderii săi au profitat în timp ce pieţele de mărfuri au fost zguduite după ce Rusia a invadat Ucraina, lovind consumatorii cu costuri mai mari ale energiei, de la gazele naturale în Europa la benzina în SUA. Atât profitul anual al Exxon, cât şi preţul acţiunilor au atins niveluri record în timpul anului. Exxon s-a dublat anul trecut pe Wall Street. Preşedintele Joe Biden a acuzat compania că face “mai mulţi bani decât Dumnezeu”.

    Woods a apărat profiturile companiei sale în 2022, spunând că cheltuielile de capital agresive ale Exxon înainte şi în timpul pandemiei au fost cruciale pentru a asigura aprovizionarea cu energie a pieţelor cheie atunci când au apărut lipsuri.

    “Munca noastră a început cu ani în urmă, cu mult înainte de pandemie, şi am ales să investim în mod anticiclic”, a declarat el în ianuarie. “Ne-am aplecat atunci când alţii s-au aplecat, contrazicând înţelepciunea convenţională”.

    Strategia lui Woods s-a bazat, de asemenea, pe o reducere extinsă a costurilor. El a redus forţa de muncă la cel mai mic nivel de la fuziunea cu Mobil, în urmă cu peste două decenii, a fuzionat divizii de afaceri şi a vândut active ca parte a unui plan de economisire a 9 miliarde de dolari în costuri anuale. Această sumă este suficientă pentru a plăti aproximativ două treimi din dividendul anual al companiei.

     

  • Semnal mare de alarmă: Industria de IT a rămas fără bani şi bate la uşile arabilor. Criza de lichidităţi determină marii investitori din Silicon Valley să se orienteze către fondurile suverane din Arabia Saudită, Qatar şi Emiratele Arabe Unite

    Investitorii din Silicon Valley vizitează Orientul Mijlociu, încercând să stabilească legături pe termen lung cu fondurile suverane de investiţii în timpul celei mai grave crize de finanţare pentru firmele de capital de risc din ultimul deceniu, raportează Financial Times.

    Fonduri de capital de risc de top din domeniul tehnologiei, precum Andreessen Horowitz, Tiger Global şi IVP, au trimis echipe de directori în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Qatar în ultimele săptămâni, potrivit unor persoane direct implicate în subiect.

    Aceste vizite au loc după ce finanţatorii lor tradiţionali din America de Nord şi Europa se confruntă cu o recesiune economică care i-a forţat să limiteze investiţiile private.

    La rândul lor, fondurile de capital de risc sunt încurajate să vină în regiune, în timp ce oficialii din Golf încearcă să îşi diversifice economia în afara petrolului, investind în sectoare tehnologice în vogă, cum ar fi inteligenţa artificială.

    Acest lucru a însemnat, de asemenea, că unele fonduri de capital de risc au revenit discret asupra deciziilor anterioare de a refuza contactul cu Arabia Saudită din cauza preocupărilor legate de situaţia drepturilor omului, în urma asasinării jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018.

    „Am venit la San Francisco în căutare de noi parteneriate în 2017. Acum toată lumea vine la [noi]”, a declarat Ibrahim Ajami, şeful departamentului Ventures de la Mubadala Capital, o ramură de 6 miliarde de dolari a fondului suveran de investiţii de 284 de miliarde de dolari din Abu Dhabi.

    Financial Times a intervievat mai multe fonduri de capital de risc din Silicon Valley care administrează zeci de miliarde de dolari, precum şi o serie de consilieri şi bancheri din regiune. Aceştia descriu posibilitatea unor noi legături între fondurile de risc din SUA şi banii din Orientul Mijlociu.

    Un grup de directori din Silicon Valley a primit o invitaţie personală din partea biroului lui Yasir al-Rumayyan, guvernatorul PIF, fondul suveran de investiţii saudit în valoare de 620 de miliarde de dolari, la Marele Premiu de Formula 1 al Arabiei Saudite de luna trecută, care a avut loc la Jeddah.

    Printre participanţi s-a aflat şi cofondatorul Andreessen Horowitz, Ben Horowitz – a doua călătorie a acestuia în Arabia Saudită în mai puţin de şase luni. 

    Sanabil, braţul de risc al PIF, a dezvăluit recent parteneriatele sale cu aproape 40 de firme de risc din SUA, printre care Andreessen Horowitz, Coatue Management, Craft Ventures a lui David Sacks, Insight Partners şi 9Yards Capital, unde fostul cancelar britanic George Osborne este partener manager. Sumele investite în aceste firme nu au fost dezvăluite.

    Horowitz, a cărui firmă cu sediul în San Francisco a strâns anul trecut puţin peste 14 miliarde de dolari, a devenit un susţinător vocal al interesului saudit pentru inovaţia tehnologică.

    În octombrie, el a luat cuvântul la conferinţa Davos de la Riyadh şi a luat prânzul cu prinţesa Reema bint Bandar al-Saud, ambasadorul saudit în SUA. La o conferinţă organizată de PIF luna trecută la Miami, el a lăudat regatul ca fiind o „ţară de start-up-uri” şi l-a comparat pe prinţul său moştenitor, Mohammed bin Salman, cu un prolific fondator de companie.

    Cu un an în urmă, călătoriile lui Horowitz în Arabia Saudită ar fi fost o anomalie în rândul companiilor de capital de risc, dornice să evite situaţia morală dificilă în care se află statele cu un istoric slab în ceea ce priveşte drepturile omului. Acum, Golful, care s-a bucurat anul trecut de un câştig neaşteptat din afacerile cu petrol, este plin de investitori americani în start-up-uri, potrivit mai multor persoane care au vizitat zona în acest an.

    Dorinţa companiilor americane de a se alia cu investitorii arabi a generat un val sever de critici. Partenerul Founders Fund, Keith Rabois, care a declarat în 2018 că Silicon Valley a dat dovadă de ipocrizie pentru că a acceptat bani saudiţi, a spus: „Nu îmi schimb valorile şi principiile pentru că un mediu de finanţare este dificil”.

    Dar fondatorul Lead Edge, Mitchell Green, care a făcut investiţii de risc în Alibaba şi Uber, a declarat că şi-a petrecut ultimele săptămâni „construind relaţii pe termen lung” cu investitorii şi companiile din Golf. „Credem că va deveni o zonă din ce în ce mai importantă a lumii în următorul deceniu. Situaţia actuală ne aminteşte de faptul că şi în trecut am procedat la fel, când am mers în China pentru finanţări în 2003″.

    Pentru unii investitori, greutăţile financiare din prezent generează o dezbatere morală delicată. „Statele Unite cumpără petrol de la saudiţi, noi le vindem drone, unde tragem linia?”, a declarat un investitor de capital de risc, care a recunoscut că a trecut de la a nu accepta niciodată bani saudiţi la o mai mare deschidere faţă de aceştia, pe măsură ce strângerea de fonduri s-a epuizat.

    Pentru alţii, în special pentru cei care controlează fonduri mai mici şi care, prin urmare, au putut încă să apeleze la fondurile de pensii şi de dotare occidentale, problema este mai mult clară.

    „Sunt în Valley de 20 de ani şi sunt din ce în ce mai dezamăgit de modul în care ne comportăm”, a declarat un bancher senior care se ocupă de tranzacţii pentru firme de risc. „Dacă eşti cu adevărat bun în ceea ce faci, du-te în Norvegia [pentru a strânge fonduri]”.

  • ANAF vrea să ştie zilnic câţi bani au românii în cont. Ce urmăreşte instituţia fiscală?

    ANAF vrea să ştie zilnic câţi bani au românii în cont. Fiscul se pregăteşte să impună băncilor obligaţia de a transmite datele în fiecare zi pentru a putea pune popriri pe conturile românilor mult mai uşor.

    Până în acest moment, o singură bancă a semnat acordul-cadru cu ANAF pentru acest schimb de informaţii.

    ANAF vrea să ştie zilnic câţi bani au românii în cont. Ajutor pentru aplicaţia ePopriri
    ANAF doreşte ca instituţiile de credit să îi transmită zilnic sumele existente în conturile bancare care pot fi plătite prin procedură de executare silită.

    Informaţiile despre sumele disponibile în conturile bancare ale celui poprit ar ajuta aplicaţia e Popriri, deţinută de către ANAF, să nu încaseze în acelaşi timp, din mai multe locuri, sume de bani peste cele datorate de către contribuabilul poprit.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Când bogaţii ies la cumpărături: Cea mai scumpă plăcuţă de îmatriculare din lume s-a vândut în Dubai pentru 15 milioane de dolari, depăşind recordul stabilit în 2008

    Un licitator bogat a plătit 15 milioane de dolari pentru o plăcuţă de înmatriculare foarte rară în Dubai, depăşin astfel un record stabilit în Emiratele Arabe Unite în urmă cu mai bine de zece ani, scrie Bloomberg.

    Emirates Auction LLC a vândut plăcuţa de înmatriculare cu numărul P 7 sâmbătă, în timpul unei licitaţii caritabile, potrivit companiei. Încasările vor merge către 1 Billion Meals Endowment – proiectul global de ajutor alimentar – demarat de  conducătorului Dubaiului, şeicul Mohammed bin Rashid.

    Emiratele Arabe Unite au făcut un obicei din a scoate la licitaţie, în scopuri caritabile, plăcuţe de înmatriculare rare folosite de cei ultra-bogaţi pentru a-şi etala statutul şi averea.

    Cea mai recentă licitaţie a depăşit recordul stabilit în 2008 de omul de afaceri local Saeed Abdul Ghaffar Khouri, care a plătit 14 milioane de dolari pentru o plăcuţă cu numărul 1 din Abu Dhabi.

    Plăcuţele de înmatriculare de lux au ajuns la preţuri incredibile şi în afara Orientului Mijlociu.

    La începutul acestui an, un cumpărător anonim a cumpărat o plăcuţă cu o singură literă “R” la o licitaţie din Hong Kong pentru 3,2 milioane de dolari.

    Timp de ani de zile, Dubaiul a fost un spaţiu sigur pentru mega-bogaţii care şi-au etalat averea şi au un stil de viaţă ultra luxos.

    În timp ce alte părţi ale lumii îşi fac griji cu privire la o recesiune economică, economia emiratului rămâne puternică – preţurile ridicate ale petrolului aducând beneficii vecinilor şi celor mai importanţi clienţi ai săi.

    Chiar şi expaţii cu salarii modeste se răsfaţă cu maşini pe care şi le pot permite de curând datorită ratelor de impozitare a vânzărilor mai mici decât acasă. Dar recenta explozie din epoca Covid a dus la creşterea chiriilor şi a pus presiune pe cei din clasa de mijloc.

    Omul de afaceri Balvinder Singh Sahni, cunoscut sub numele de Abu Sabah, a cumpărat plăcuţa D 5 în 2016 pentru 9 de milioane de dolari.

    „Dubai este un oraş de aur. Este un oraş al oamenilor mari, al oamenilor siguri. Aşa că toată lumea vrea să îşi arate statutul”, a declarat acesta.

    Sahni a povestit că, atunci când a vizitat pentru prima dată hotelul de lux Burj Al Arab în 2006, i s-a refuzat intrarea pentru că plăcuţa de înmatriculare a maşinii sale avea prea multe numere. I s-a spus că are nevoie fie de un număr de înmatriculare cu două cifre – fie de o rezervare.

    „Când am avut şansa şi mi-au spus că toţi aceşti bani se duc în scopuri caritabile, am mers până la capăt”, a mai declarat Sahni.

    Plăcuţa vândută în week-end poate fi transferată pe orice maşină înregistrată în emirat, fie ea bolid de lux sau nu.

  • Vacanţă GRATUITĂ în cea mai fericită ţară din lume. Ce trebuie să faci ca să ajungi în Finlanda pe banii statului?

    Cea mai fericită ţară din lume, Finlanda, oferă vacanţă GRATUITĂ tuturor celor care vor să înveţe ce înseamnă să fii fericit. Pe lângă călătoria în sine, statul finlandez organizează cu această ocazie şi un soi de workshop, denumit ”Masterclass of Happiness”, care este o ”super-lecţie de fericire”.

    Masterclass-ul Visit Finland este programat să aibă loc pe parcursul a patru zile, la mijlocul lunii iunie şi este dedicată unui grup de 10 peroane, scrie businessinsider.com.

    Ţara nordică care a ajuns în fruntea clasamentului cu un scor care a fost ”semnificativ înaintea tuturor celorlalte ţări”, conform Raportului Fericirii Mondiale 2023, publicat în această săptămână, oferă în cadrul acestuiprogram cazarea de lux Kuru Resort, care include o cameră privată, acces la o saună şi spa private şi toate celelalte „facilităţi esenţiale”, conform site-ului Visit Finland.

    Călătoria include, de asemenea, sesiuni cu experţi finlandezi pentru a afla despre meşteşuguri din natură, mâncare şi bunăstare, precum şi sănătate şi echilibru, conform site-ului web. De asemenea, statul finlandez se ocupă să achite şi costurile de transport.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Dar Roxanei, care are mai multe mese ca tine, nu-i e greu? Te rog frumos să-ţi revizuieşti atitudinea! Fii şi tu bărbat! Nu mă ameninţa că pleci, pleacă!

    Marţi, 21 martie, Iaşi, Palace Mall, o discuţie într-o cafenea de la parterul mallului între patron – o ea – şi un angajat: „Clientul aşteaptă afară să iei comanda şi tu stai şi te uiţi pe telefon! Nu faci nimic. Ai câteva mese şi îmi spui că ţi-e greu, că eşti obosit. Dar Roxanei nu-i e greu? Care are mai multe mese ca tine? Te rog frumos să-ţi revizuieşti atitudinea! Fii şi tu bărbat!” Nici bine nu termină discuţia cu acest angajat, că doamna începe o altă discuţie cu un alt angajat, care a venit să-i ceară mai mulţi bani. „Dar tocmai ţi-am mărit salariul în decembrie şi nu ţi-am dat 50 de lei, ci 300 de lei. Nu mai pot să-ţi dau acum, am avut lunile de iarnă, terasa nu a fost deschisă, ai văzut şi tu că nu am avut clienţi, mai lasă-mă un pic.” Angajatul trece la ameninţări că dacă nu primeşte mai mulţi bani, pleacă. 

    Doamna îi răspunde: „Nu că plec! Pleacă! Nu mă ameninţi tu pe mine, nu dai cu pumnul în masă!” Din câte am înţeles, urmărind şi ascultând discuţia, angajatul voia acum 2.800 de lei. Cred că astfel de discuţii sunt frecvente, din ce în ce mai frecvente, între patroni/manageri şi angajaţi, mai ales în HoReCa, unde fluctuaţia de personal ajunge şi la 60%. E adevărat că este un job greu în HoReCa. Dacă eşti chelner/barman/bucătar, stai tot timpul în picioare, când eşti în tură lucrezi mai mult de 12 ore, chelnerii lucrează direct cu clienţii, care sunt mai tot timpul nemulţumiţi, în special din cauza creşterii preţurilor, faci un du-te-vino continuu (Nu vreau zahăr alb,  vreau zahăr brun, Îmi aduceţi şi mie nişte miere?, după ce chelnerul tocmai a venit cu ceaiul etc.)

    Dacă eşti chelner/barman/bucătar, stai tot timpul în picioare, când eşti în tură lucrezi mai mult de 12 ore, chelnerii lucrează direct cu clienţii, care sunt mai tot timpul nemulţumiţi, în special din cauza creşterii preţurilor, faci un du-te-vino continuu (Nu vreau zahăr alb,  vreau zahăr brun, Îmi aduceţi şi mie nişte miere?, după ce chelnerul tocmai a venit cu ceaiul etc.)

    De partea cealaltă, patronii sunt extrem de stresaţi – afacerile merg aşa şi aşa, mulţi clienţi vin pentru o cafea şi stau o oră, chiria trebuie plătită (mă gândesc că la Palace Iaşi, la o cafenea cu terasă şi cu vedere spre Palatul Culturii, chiria nu este aşa de mică), angajaţii vin şi pleacă când vor, plus că nu-i mai găseşti tot timpul, cineva vrea o majorare salarială. O parte dintre patroni încearcă să rezolve lipsa şi problemele cu personalul aducând asiatici, mai ales în bucătărie, pentru că în faţă, în discuţia cu clienţii, încă nu ştiu limba. Asiaticii nu se plâng când trebuie să lucreze peste program, pentru că primesc bani în plus, nu se îmbolnăvesc, nu intră în concediu medical când ţi-e lumea mai dragă, nu sunt veşnic nemulţumiţi etc. Pe de altă parte, clienţii sunt tot mai nervoşi şi nemulţumiţi pentru că preţurile cresc  – preţurile în Bucureşti au ajuns să fie ca în Italia, dar salariile sunt mai mici.

    Patronii nu au încasări suficient de mari, plus că investiţiile au costat destul de mult, s-au făcut credite la bancă, dobânzile au crescut, materia primă are preţuri mai mari, factura la energie este mai mare, bonul scade etc. Aceasta este viaţa curentă şi lupta patronilor cu criza/crizele care răsar din toate părţile, cu angajaţii, pe care nu ai de unde să-i iei, cu legislaţia, care este neclară şi de multe ori proastă şi nu ţine cont de realităţile curente (că doar este făcută de parlamentari care nu au avut şi nu au condus niciodată o afacere şi nu ştiu cum e), cu controalele, unde toţi vor bani. Când ieşim în stradă, când ne ducem în supermarket, când ne ducem în mall, vedem o aglomeraţie de nedescris şi cu toţii ne întrebăm unde-i criza, pentru că nu se vede. Crizele îmbracă acum alte forme, tot ai bani să iei o cafea şi să stai o oră la o terasă într-un mall. În schimb, patronii calculează cât pierd şi de aceea încearcă să pună un preţ mai mare la o cafea, cel puţin în Bucureşti, faţă de Italia, de exemplu. Este interesant să asculţi aceste discuţii între patroni şi angajaţi, care surprind pulsul pieţei, în toate formele ei.   ■

    (cristian.hostiuc@zf.ro)