BusinessMagazin

Tag: banca

  • O nouă prăbuşire de răsunet în piaţa crypto: Una dintre puţinele bănci cu focus pe monedele digitale, au plonjat cu 58% pe bursa de la New York, după ce banca a anunţat că îşi ”evaluează capacitatea de a supravieţui” după implozia FTX

    Acţiunile băncii Silvergate, axată pe criptomonede, au pierdut joi mai mult de jumătate din valoare, după ce creditorul a declarat că îşi evaluează capacitatea de a supravieţui pe piaţă, scrie FT.
     
    Silvergate, cu sediul în California, una dintre puţinele bănci americane care se concentrează puternic pe cripto, a fost puternic afectată de recenta prăbuşire a preţurilor la monedelor digitale şi de implozia imperiului FTX al lui Sam Bankman-Fried, care era client al băncii.
     
    Într-un document de reglementare depus miercuri, Silvergate a declarat că nu va putea să îşi depună la timp raportul anual la SEC. Aceasta a spus că nu va respecta termenul limită de 16 martie din cauza unei noi slăbiri a poziţiei sale de capital de luna trecută, când a raportat profituri sumbre pentru al patrulea trimestru.
     
    Silvergate a precizat că “evaluează impactul pe care aceste evenimente ulterioare îl au asupra capacităţii sale de a continua să îşi continue activitatea în cele 12 luni care urmează după emiterea situaţiilor sale financiare”.
     
    Exchangeul Coinbase, listat în SUA, a declarat joi că nu mai acceptă sau iniţiază plăţi către sau de la Silvergate “în lumina evoluţiilor recente şi din abundenţă de precauţie”. Bursa a adăugat că a avut o “expunere corporativă de minimis” faţă de bancă, iar tranzacţiile în numerar ale clienţilor instituţionali vor fi facilitate prin intermediul altor parteneri bancari.
     
    Galaxy Digital, o companie de servicii financiare criptografice, a declarat, de asemenea, joi, că a încetat să mai accepte sau să iniţieze transferuri către Silvergate, adăugând că nu are “nicio expunere materială” faţă de bancă.
     
    “Această acţiune a fost luată din abundenţă de precauţie pentru a asigura securitatea activelor clienţilor şi ale firmei”, a declarat compania.
     
    Acţiunile Silvergate au închis joi la New York cu 58% în scădere.
     
     

  • BCE, în faţa realităţii dure: companiile profită de pe urma inflaţiei încăpăţânate, în timp ce muncitorii şi consumatorii suportă costurile

    Strategii Băncii Centrale Europene s-au aflat recent în faţa unor date crude: companiile profită de pe urma inflaţiei ridicate, în timp ce muncitorii şi consumatorii duc greul, scrie Reuters.

    În ultimele nouă luni, imaginea macroeconomică principală a fost că scumpirile dramatice la orice, de la energie la alimente şi semicon­duc­tori împing puternic în sus costurile pentru companii în cele 20 de ţări din zona euro.

    BCE a reacţionat prin cea mai agresivă majorare a dobânzilor din patru decenii pentru a tempera cere­rea, argumentând că există riscul ca preţurile mai mari de consum să împingă în sus salariile şi să creeze o spirală inflaţionistă.

    Însă, recent, o imagine uşor dife­rită s-a înfăţişat băncii, potrivit unor surse familiare cu situaţia: marjele de profit ale companiilor sunt în creş­tere, şi nu scădere, cum ar fi de aştep­tat în condiţiile creşterii atât de viguoase a costurilor.

    Ideea că firmele au majorat pre­ţu­rile exagerat pe seama consumato­rilor şi salariaţilor ar putea stârni mâ­nia publicului general, dar are în acelaşi timp şi implicaţii pentru ban­cherii centrali. O nouă imagine privind inflaţia concentrată pe marje i-ar putea încuraja pe membrii consiliului guvernator al BCE care susţin că nu mai sunt necesare noi majorări de dobânzi, potrivit econo­miştilor intervievaţi de Reuters.

    Dezbaterea ar putea fi reluată la următoarea şedinţă de politică mo­ne­tară a BCE de pe 16 martie, când banca a promis să majoreze dobân­zile până la cel mai ridicat nivel de la momentul de apogeu al crizei finan­ciare din 2008.

    Preşedinta BCE Christine Lagarde a declarat recent că ar putea fi necesar ca majorările de dobânzi să persiste dincolo de o majorare plă­nuită în martie, notează Bloomberg. „Cu cât vor fi majorate dobânzile la fiecare şedinţă este imposibil de precizat în acest moment“, a arătat Lagarde.

    Aceasta a descris majorarea din martie drept atât necesară, cât şi foarte probabilă, subliniind că strategii vor face totul pentru a readuce inflaţia la ţinta de 2%, în special prin prisma ultimelor date privind creşterile de preţuri din Europa.

    Inflaţia din zona euro a scăzut mai puţin decât anticipaseră mulţi economişti în februarie. Rata inflaţiei a slăbit uşor la 8,5%, de la 8,6% în ianuarie, în condiţiile în care preţurile serviciilor, bunurilor şi alimentelor au accelerat chiar dacă scumpirea energiei a încetinit. Economiştii chestionaţi de Reuters anticipaseră o scădere la 8,2%, scrie Financial Times.

    Inflaţia de bază, care exclude preţurile energiei şi alimentelor, a urcat la un nou record de 5,6%, de la 5,3% în ianuarie.

    În Germania, inflaţia a reizbucnit în februarie, sfidând estimările privind un declin.

    Accelerarea scumpirilor din Germania la 9,3% în februarie, de la 9,2% în ianuarie a venit după creşteri similare ale inflaţiei din Franţa şi Spania.

     

  • CSALB: o bancă a şters peste 90 mii de euro din datoria unui consumator

    În cadrul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), o bancă a acceptat să şteargă 446.000 de lei din soldul creditului unui consumator, cu condiţia ca cei doi codebitori să achite suma de 800.000 de lei şi să încheie, astfel, un credit contractat în 2007. 

    „Este un caz unic nu doar prin sumele implicate, ci şi prin efortul făcut de ambele părţi să ajungă la un compromis. Consumatorul a solicitat concilierea deoarece făcuse mai multe restructurări ale acestui împrumut şi nu reuşise să respecte termenele de rambursare. Practic, nu mai putea plăti ratele mari la care se angajase. Scenariul pe care l-a propus consumatorul era ca banca să reducă soldul de la 1,2 milioane de lei la 960 de mii de lei, iar datoria rămasă să fie achitată în următorii zece ani. Scenariul iniţial cu care venise banca în conciliere era să prelungească doar cu câteva luni termenul de plată şi să nu acorde niciun discount, ţinând cont că pentru acest împrumut începuseră deja procedurile de executare. De aici au început negocierile care au durat 165 de zile şi în care am purtat peste 10 runde de negocieri. Particularitatea cazului nu este doar reducerea oferită de bancă, ci şi efortul şi resursele angajate de consumator. Pot spune că în negociere am ajuns la mijloc: am obţinut un termen scurt de plată pentru cei 800 de mii de lei, aşa cum îşi dorea banca şi o reducere consistentă a soldului, de peste 400 de mii de lei, aşa cum îşi dorea consumatorul. Din fericire, consumatorul a reuşit să obţină un alt împrumut, de la o altă bancă, şi a achitat suma de 800 de mii de lei integral, aşa cum solicitase banca. A fost unul dintre puţinele cazuri în care ambele părţi au făcut compromisuri serioase şi au implicat eforturi financiare mari”, spune Alina Radu, conciliator CSALB şi avocat.

    Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „Cazul soluţionat în cadrul CSALB, în care regăsim o sumă importantă ştearsă de o bancă din soldul unui consumator, arată două lucruri: în primul rând faptul că băncile sunt deschise la negocieri cu toate categoriile de consumatori, deoarece inclusiv cei care au o situaţie financiară bună pot avea dificultăţi în a-şi achita datoriile. În al doilea rând, cazul arată o realitate economică în care avertismentul nostru privind amânarea achiziţionării unui credit ipotecar într-o perioadă a dobânzilor ridicate are relevanţă în funcţie de tipologia de consumatori: pentru cei cu posibilităţi financiare limitate decizia unui împrumut ar putea fi riscantă în raport cu propria situaţie. Nu la fel stau lucrurile pentru cei care iau împrumuturi pentru investiţii sau care au un nivel al veniturilor ridicat. Din moment ce unii oameni sunt eligibili pentru a obţine o finanţare care să le permită achitarea a 800 de mii de lei pentru a închide un alt credit, contractarea unui nou împrumut va crea mai puţine dificultăţi în cazul lor, chiar dacă vorbim în prezent de dobânzi mari şi de condiţii macroeconomice dificile. Pentru consumatorii cu venituri medii, însă, orice 100 de lei în plus la rată contează. Deşi ROBOR a scăzut, iar inflaţia pare că urmează un trend descendent, contextul ne îndeamnă să fim precauţi, cel puţin anul acesta. Decât să iei un credit acum, la o dobândă mare şi să te gândeşti că această dobândă se poate reduce într-un viitor greu previzibil, ar putea fi o variantă mai avantajoasă în acest moment să economiseşti la bancă sumele aferente ratelor pentru achiziţia pe care o doreşti. În acest fel exersezi şi uşurinţa sau dificultatea, după caz, cu care vei achita ratele în viitorul apropiat, îţi formezi o disciplină de economisire şi de rambursare a unui împrumut şi câştigi atât un avans mai consistent pentru creditul dorit, cât şi siguranţă în această perioadă de incertitudini. Nu este deloc şocantă (aşa cum au catalogat-o unele publicaţii media) recomandarea la cumpătare, la prudenţă şi la analiză temeinică înaintea contractării unui împrumut pentru o perioadă îndelungată! Mai ales că această recomandare vine într-un moment de imprevizibilitate financiară, iar istoria ultimilor 15 ani ne arată că tot ce s-a petrecut pe plan internaţional a fost resimţit puternic şi de consumatorii români: începând cu criza financiară din 2008-2009, continuând cu dificultăţile generate de aprecierea francului elveţian din 2015 şi, în final, cu criza sanitară din 2020 şi cu creşterile semnificative de preţuri generate în principal de războiul de la graniţele noastre, aflat în plină desfăşurare.”

    În primele două luni ale acestui an au fost înregistrate 550 de cereri de negociere (355 adresate băncilor şi 195 pentru IFN-uri), din care s-au format 130 dosare de conciliere (128 în raport cu băncile şi 2 în raport cu IFN-urile). Alte 75 de cereri au fost soluţionate direct de către părţi, după sesizarea CSALB (25 cu băncile şi 50 cu IFN-urile).

    Negocierile dintre consumatori şi bănci s-au rezolvat în doar 25 de zile în anul 2022, fiind cea mai bună medie de la înfiinţarea Centrului. Acest lucru demonstrează disponibilitatea părţilor de a găsi rapid o soluţie, prin compromis reciproc, dar şi perfecţionarea mecanismelor de conciliere prin scurtarea timpului de răspuns din partea băncilor şi consumatorilor.

    Deşi timpul maxim de soluţionare a unei negocieri în cadrul CSALB este de 90 de zile şi poate depăşi acest termen în cazul negocierilor mai complicate (potrivit OG nr.38/2015), în ultimii patru ani asistăm la scurtarea duratei medii în care se finalizează o conciliere. Astfel, în comparaţie cu anii 2019 şi 2020, se ajunge de peste două ori mai repede la o soluţie. 90% dintre cele 658 de negocieri dintre consumatori şi bănci purtate anul trecut în cadrul CSALB s-au încheiat cu acceptarea de către ambele părţi a soluţiilor propuse de conciliatorii Centrului.

    Cele mai rapide înţelegeri au fost finalizate în 2022 într-o singură zi (10 cazuri), dar au existat şi 13 negocieri mult mai dificile, care s-au încheiat după 150 de zile. Negocierile sunt gratuite pentru consumatori, iar decizia la care se ajunge (chiar într-un timp atât de scurt) are puterea unei hotărâri în instanţă.

  • Scandalurile curg lanţ la Credit Suisse: Banca elveţiană a plătit miliardarului georgian Bidzina Ivanishvili 210 milioane de dolari în urma unor fraude comise de unul dintre angajaţi

    Credit Suisse Group AG susţine că a plătit până în prezent 210 milioane de dolari miliardarului Bidzina Ivanishvili într-o lungă saga juridică, a raportat Bloomberg.

    Magnatul georgian Bidzina Ivanishvili a dat în judecată unitatea fiduciară a băncii pentru daune de 800 de milioane de dolari şi pentru pierderi de venituri pe care a spus că le-ar fi obţinut de-a lungul anilor dacă banii săi ar fi fost investiţi în siguranţă. Patrice Lescaudron a fost condamnat în 2018 pentru o schemă frauduloasă pe care a condus-o personal. Acesta lua bani din conturile lui Ivanishvili în scopul de a acoperi pierderile tot mai mari din portofoliile altor clienţi. 

    Credit Suisse Trust a susţinut în mod constant că responsabilitatea băncii s-a limitat la administrarea activelor aparţinând lui Bidzina Ivanishvili şi că magnatul, alături de consilierul său de afaceri georgian, au fost cei care au luat deciziile de investiţii. 

    Lee Eng Beng, un avocat al trustului, a recunoscut joi că banca elveţiană a fost de acord să îl despăgubească pe Ivanishvili pentru că nu a reuşit să „supravegheze perimetrul” averii sale împotriva furtului lui Lescaudron de la sfârşitul anului 2008 încoace. 

    Miza procesului din Singapore este mare. În martie, Ivanishvili a obţinut o despăgubire de 607 milioane de dolari din partea unei instanţe din Bermude, care a decis că o unitate locală de asigurări de viaţă a Credit Suisse din această ţară a închis ochii la frauda lui Lescaudron. CS Life face apel la această decizie.

    Negocierile separate dintre cele două părţi par să fi intrat în impas, potrivit unei declaraţii pe care georgianul a publicat-o la sfârşitul lunii ianuarie. Banca a iniţiat o serie de discuţii, dar acestea reprezintă puţin mai mult decât o „iluzie a negocierilor”, potrivit comunicatului.

    Reprezentanţii Credit Suisse şi ai lui Ivanishvili au refuzat să comenteze înainte de audiere.

  • Oficial BoE: Brexit a costat fiecare gospodărie britanică 1.000 de lire sterline

    Un strateg al Băncii Angliei a avertizat că un val de investiţii de business a fost stopat de Brexit, dând o lovitură economiei britanice echivalentă cu 1.000 de lire sterline pe gospodărie, scrie Bloomberg.

    Jonathan Haskel, membru extern al comitetului de politică monetară al băncii, a arătat că Marea Britanie a suferit mult mai mult de pe urma problemelor de productivitate de la Brexit.

     

  • Zbuciumul celebrei familii de bancheri Rothschild continuă: Unul dintre cei mai importanţi piloni ai elitei miliardarilor din întreaga lume încearcă să găsească familii franceze bogate care să pună umărul la privatizarea băncii de investiţii Rothschild într-o mişcare evaluată la 3,7 mld. euro

    Celebra familie Rothschild a iniţiat recent discuţii şi negocieri cu unele dintre cele mai bogate familii din Franţa, inclusiv Peugeot, pentru a obţine o mână de ajutor în privatizarea propriei bănci de investiţii, într-o mişcare evaluată la 3,7 mld. euro, scrie Financial Times.

    Concordia, holdingul familei Rothschild, a făcut public luni planurile legate de privatizarea Rothschild&Co şi tot de atunci se află în dialog cu băncile, cu investitorii actuali şi potenţiali, pentru a obţine finanţare. Printre cei din elita super-bogaţilor care au răspuns deja apelului se numără familia Peugeot şi Dassault care se pregătesc deja să investească în acest proiect. Dassault se numără de asemenea printe investitorii holdingului Concordia.

    Concordia deţine 38,9% din Rothschild & Co şi intenţionează să îşi majoreze participaţia până la 50-55%. În conformitate cu termenii tranzacţiei, cei aproximativ 100 de angajaţi şi parteneri ai băncii urmează să-şi majoreze de asemenea participaţia. În prezent aceştia deţin aproximativ 5%.

    Familia Rotschild, Dassault şi Peugeout au refuzat să facă vreo declaraţie în legătură cu acest subiect.

    Privatizarea băncii de investiţii nu este un proiect recent şi vine după ani întregi de dezbateri şi dispute în interiorul uneia dintre cele mai bogate şi influente familii din lume. Rothschild & Co este cunoscută pentru cea mai mare divize de consultanţă la nivel global şi pentru gestionarea a unor averi şi active de miliarde.

    Familia a descis că capitalul extern nu este necesar şi totodată că listarea companiei la bursă nu se potriveşte cu planurile şi mentalitatea sa pe termen lung.

    Alexandre de Rothschild, un membru al celei de-a şaptea generaţii care conduce banca, a declarat săptămâna aceasta pentru Financial Times că grupul “a atins limita şi potenţialul maxim al listării”. Adăugând totodată : “Privatizarea băncii este o decizie mult mai potrivită în raport cu planurile şi valorile noastre.”

    Listarea Rothschild & Co se datorează mai mult unui accident istoric decât unei decizii strategice. După ce banca a fost naţionalizată de preşedintele socialist François Mitterrand în 1982, tatăl lui Alexandre de Rothschild, David, a reconstruit compania de la zero.

    Bătrânul de Rothschild şi-a relansat activităţile din Franţa prin intermediul Paris Orléans, o companie feroviară franceză desfiinţată, care fusese listată la bursă încă din secolul al XIX-lea înainte de a deveni un holding al familiei Rothschild. În 2015, familia a schimbat numele băncii de investiţii din Paris Orléans în Rothschild & Co.

     

     

  • First Bank anunţă numirea lui Răzvan Filcescu în funcţia de Vicepreşedinte responsabil de coordonarea tuturor activităţilor de business, în locul Mădălinei Teodorescu, recrutată de BRD pentru poziţia de director general adjunct retail

    First Bank anunţă numirea lui Răzvan Filcescu în funcţia de Vicepreşedinte responsabil de coordonarea tuturor activităţilor de business, în locul Mădălinei Teodorescu, recrutată de BRD pentru poziţia de director general adjunct retail.

    Răzvan Filcescu are o experienţă de 23 de ani în sectorul financiar-bancar şi 4 ani de experienţă în cadrul First Bank, unde deţine funcţia de Vicepreşedinte coordonator al segmentelor: Credit Underwriting, Collection & WorkOut şi Operations.

    „Aceste schimbări reflectă parcursul continuu de transformare al băncii noastre, iar Răzvan, cu vasta sa experienţă în domeniul bancar şi al transformării, este persoana potrivită pentru a construi şi dezvolta în continuare activităţile de business ale băncii noastre.”, a declarat Henk Paardekooper, CEO al First Bank.

    Numirea lui Răzvan Filcescu se află sub rezerva aprobării de către Banca Naţională a României.

    Mădălina Teodorescu va prelua funcţia în cadrul BRD din 6 martie 2023, sub rezerva aprobării Băncii Naţionale a României. Ea îl va înlocui la BRD pe Radu Topliceanu, care a decis, la sfârşitul anului trecut, să accepte o altă provocare profesională în afara ţării.


     

     

  • Cea mai mare bancă elveţiană, în mijlocul unui scandal legat de scurgerea de informaţii

    Procurorii elveţieni au început o anchetă care îi vizează pe autorii unei scurgeri de informaţii privitoare la banii murdari de la Credit Suisse.

    Procurorii federali elveţieni au lansat proceduri penale care îi vizează pe autorii unei scurgeri de informaţii din 2022 privind mii de conturi ale Credit Suisse. Anunţul a fost făcut vineri, potrivit Reuters.

    Scurgerea de informaţii a vizat peste 18.000 de conturi deţinute, printre alţii, de escroci, oameni de afaceri sancţionaţi şi persoane care au încălcat drepturile omului. Astfel, cea mai mare bancă din Elveţia a fost aruncată într-un scandal legat de banii murdari.

    Conturile, care au fost deţinute din 1940 până în 2010, au fost divulgate în februarie anul trecut către cotidianul german Sueddeutsche Zeitung, care le-a transmis organizaţiilor media din întreaga lume. Identitatea persoanei sau a organizaţiei responsabile de scurgerea de informaţii rămâne necunoscută.

    Procurorii au declarat că presupusele infracţiuni în acest caz au legătură cu încălcarea legilor privind secretul bancar. Ancheta a început după ce a fost formulată o plângere. Reprezentanţii procuraturii şi ai băncii nu au spus dacă plângerea a fost făcută chiar de Credit Suisse.

  • Morgan Stanley, una dintre cele mai puternice bănci de pe Wall Street, l-a ”taxat” pe şeful James Gorman pentru profiturile scăzute şi i-a tăiat din salariu. Gorman a încasat ”numai” 31,5 milioane de dolari, cu 10% mai puţin ca anul trecut

    Morgan Stanley i-a plătit directorului general James Gorman 31,5 milioane de dolari pentru activitatea sa în 2022, cu 10% mai puţin decât în anul precedent, de la 35 milioane de dolari, după ce banca de pe Wall Street a raportat venituri şi profituri mai mici.

    Pachetul salarial mai mic înseamnă că şeful JPMorgan Chase, Jamie Dimon, a câştigat mai mult decât Gorman pentru prima dată din 2019. JPMorgan a declarat joi că Dimon a fost plătit cu 34,5 milioane de dolari în 2022, neschimbat faţă de anul precedent.

    Goldman Sachs, al cărui CEO David Solomon a fost anul trecut cel mai bine plătit şef de bancă de pe Wall Street alături de Gorman, cu 35 de milioane de dolari, nu şi-a dezvăluit încă planul de remunerare a directorilor executivi pentru 2022.

    Într-un document de reglementare depus vineri, Morgan Stanley a precizat că Gorman a obţinut un salariu de bază de 1,5 milioane de dolari, un bonus în numerar de 7,5 milioane de dolari, 4,5 milioane de dolari în acţiuni amânate şi un bonus în acţiuni bazat pe performanţă în valoare de 18 milioane de dolari.

    De asemenea, Morgan Stanley a dezvăluit că şase dintre directorii săi de top au vândut în mod colectiv aproximativ 54 de milioane de dolari în acţiuni ale companiei în această săptămână. Printre acestea se numără vânzări în valoare de 24 milioane de dolari de la Gorman şi 13 milioane de dolari de la Ted Pick, copreşedinte al băncii şi unul dintre principalii candidaţi pentru a-i urma lui Gorman în funcţia de CEO.

     


     

  • Credit Suisse anunţă bonusuri în avans pentru conducerea băncii, în încercarea de a păstra personalul senior unit. Beneficiarii vor trebui să ramburseze fondurile dacă vor părăsi banca în termen de trei ani

    Credit Suisse Group AG le va plăti bancherilor săi seniori un bonus în avans şi în acest an, în timp ce directorii încearcă să stimuleze personalul să rămână alături de creditor în perioada grea a restructurării, scrie Bloomberg. 

    Directorii băncii vor primi cât de curând o serie semnificativă de plăţi în avans, potrivit unui memorandum intern obţinut de Bloomberg. Beneficiarii vor trebui să ramburseze proporţional fondurile în cazul în care vor părăsi banca în decurs de trei ani, potrivit memorandumului. Termenul limită pentru care personalul eligibil se poate înscrie pentru plata în avans este 30 ianuarie. 

    Creditorul elveţian urmează să înregistreze o nouă pierdere anuală pentru 2022, un an pe care preşedintele Axel Lehmann l-a descris săptămâna aceasta ca fiind „îngrozitor”, după ieşirile de miliarde de dolari ale clienţilor. Performanţa a făcut ca personalul să se pregătească pentru o scădere a fondului total de bonusuri de aproximativ 50%, a relatat Bloomberg la începutul acestei luni.