BusinessMagazin

Tag: avertizare

  • Raport Comisia Europeană: Jumătate din teritoriul Europei este afectat de secetă la nivel de avertizare, inclusiv România. Lipsa precipitaţiilor se menţine în iulie-septembrie

    Jumătate din teritoriul Europei este afectat de secetă la nivel de avertizare (46%), iar o parte din suprafaţă este deja la nivel de alertă (11%), inclusiv anumite zone din România, arată o analiză realizată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, pe baza datelor activităţii Observatorului european al secetei.

    Lipsa precipitaţiilor şi temperaturile ridicate vor afecta culturile agricole mai ales în Franţa, România, Spania, Portugalia şi Italia, ţări care se vor confrunta, probabil, cu scăderea randamentului culturilor.

    Potrivit analizei, într-o anumită măsură sunt, de asemenea, afectate Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia şi Croaţia. În Italia, bazinul fluviului Pad înregistrează cel mai înalt nivel de severitate a secetei.

    Din păcate, gradul de umiditate a solului a rămas la cote de avarie în iunie, faţă de lunile de primăvară,  şi chiar s-a agravat din estul Ungariei şi Slovacia până în vestul Ucrainei şi România.

    În ceea ce priveşte perioada iulie-septembrie, raportul indică menţinerea temperaturilor ridicate şi a lipsei precipitaţiilor în Franţa, Germania, Elveţia, nordul Spaniei şi Portugalia, nordul Italie, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, nordul României, sudul Polonie şi Marea Britanie.

    „Schimbările climatice sporesc riscul de secetă severă şi de incendii de vegetaţie în întreaga lume. Centrul Comun de Cercetare pune ştiinţa şi tehnologia în serviciul monitorizării schimbărilor climatice. Prin acest raport, înţelegem mai bine situaţia pentru a ne putea proteja pădurile, recoltele şi apele.”, a declarant Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret.

    În Italia a fost declarată secetă intensă în cinci regiuni, iar lipsa apei a condus la mai multe restricţii de utilizare în municipalităţi. Măsuri similare de limitare a utilizării apei s-au luat şi în Franţa.


     

     

  • Directorul general al FMI avertizează asuprra evoluţiilor datoriei mondiale

    Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a cerut Chinei şi a altor economii din Grupul celor 20 să accelereze reducerea datoriilor pentru un număr tot mai mare de ţări puternic îndatorate, avertizând că, în caz contrar, s-ar putea declanşa o “spirală descendentă” dăunătoare, scrie Reuters.

    Georgieva a declarat pentru Reuters că este esenţial un impuls suplientar pentru Cadrul comun pentru tratarea datoriilor, în mare parte blocat, care a fost adoptat de G20 şi de Clubul de la Paris al creditorilor oficiali în octombrie 2020, dar care nu a reuşit să producă niciun rezultat până acum.

    “Dacă încrederea se erodează până la punctul în care apare o spirală descendentă, nu ştii unde s-ar termina”, a declarat şeful Fondului Monetar Internaţional într-un interviu acordat la sfârşitul săptămânii trecute, înainte de reuniunea oficialilor din domeniul finanţelor din această săptămână din Indonezia.

    Georgieva a declarat că a vorbit cu preşedintele indonezian Joko Widodo, care deţine preşedinţia rotativă a G20 în acest an, în timpul reuniunii Grupului celor Şapte de luna trecută din Germania şi l-a îndemnat să facă presiuni pentru o mai mare unitate în ceea ce priveşte datoria înainte de summitul liderilor G20 din noiembrie.

    Georgieva a declarat că aproape o treime din ţările cu pieţe emergente şi o proporţie dublă de ţări cu venituri mici se află în dificultate din cauza datoriilor, iar situaţia se înrăutăţeşte pe măsură ce economiile avansate cresc ratele dobânzilor.

    Ieşirile de capital de pe pieţele emergente continuă, iar aproape una din trei dintre aceste ţări are acum rate ale dobânzilor de 10% sau mai mari, a spus Georgieva, menţionând că mai multe ţări cu venituri medii, inclusiv Sri Lanka şi Malawi, au cerut ajutor din partea fondului.

    “Presiunea asupra noastră pentru a acţiona este foarte mare”, a spus ea, menţionând că războiul din Ucraina a exacerbat crizele cu care se confruntă economiile de piaţă emergente şi în curs de dezvoltare din cauza pandemiei.

    Georgieva a spus că este imperios necesar să se ajungă la un acord privind reducerea datoriei pentru Zambia, Ciad şi Etiopia, trei ţări africane care au solicitat ajutor în cadrul cadrului comun şi ale căror comitete de creditori se reunesc luna aceasta.

    Ea a îndemnat China să se coordoneze mai bine între creditorii săi multipli, avertizând că Beijingul va fi “primul care va pierde dramatic” dacă problemele actuale ale datoriei vor ajunge la o criză în toată regula.

  • Riscul recesiunii ar putea forţa BCE să-şi schimbe din nou direcţia după ce s-a luat târziu la trântă cu inflaţia

    La numai câteva săptămâni înainte ca Banca Centrală Europeană să majoreze dobânzile pentru prima dată în peste un deceniu pentru a stăvili creşterea inflaţiei, econo­miştii avertizează că ameninţarea recesiunii ar putea-o forţa să-şi schimbe din nou direcţia, scrie Politico.

    BCE a reacţionat prea lent la presiunile inflaţioniste, aflându-se într-o poziţie dificilă comparativ cu celelalte bănci centrale, arată Stefan Gerlach, economist la EFG Bank. Institute for International Finance, care a avertizat cu privire la o viitoare recesiune mondială, a făcut apel la BCE să renunţe la orice plan de înăsprire a politicii monetare de la începutul lunii iunie.

    „BCE este pe deplin conştientă de riscurile în creştere, însă strategii acesteia par să fie încă departe de a considera recesiunea drept cel mai probabil scenariu,“ potrivit lui Holger Schmieding, economist la Berenberg.

    În pofida norilor care se strâng la orizont, Gerlach avertizează că bancherii centrali „par aproape neafectaţi de acest risc“, fiind în continuare mult prea dornici să-şi recâştige reputaţia legată de combaterea inflaţiei.

    Nimeni nu se aşteaptă ca BCE să aplece urechea la apelul IIF. Şi totuşi, economiştii şi investitorii încep să-şi restrângă aşteptările pentru ciclul de majorări de dobânzi.

    „Dacă avem dreptate cu estimările privind o recesiune în zona euro, BCE va trebui să-şi revizuiască substanţial perspectivele din nou în decembrie“, arată Schmieding.

    Şi Polonia a pornit târziu războiul împotriva inflaţiei. Opoziţia dă vina pe această ezitare şi pe politicile guvernului pentru accelerarea dramatică a scumpirilor în această ţară, potrivit Politico.

    Banca centrală poloneză a majorat săptămâna trecută dobânzile sub aşteptări, cu o jumătate de punct procentual, încetinind ritmul scumpirii costurilor de finanţare într-un semn de îngrijorare în creştere că economia încetineşte, notează Bloomberg.

    Strategii din Varşovia se află în faţa unei dileme în creştere în condiţiile în care economia poloneză începe să-şi piardă din suflu. Însă cu inflaţia la cel mai ridicat nivel dintr-un sfert de secol, aceştia sunt nevoiţi să susţină zlotul pentru diminuare presiunilor pe preţuri.

     

  • Germania avertizează: criza gazului seamănă cu prăbuşirea Lehman, ceea ce va afecta toate pieţele financiare

    Germania a avertizat că măsurile Rusiei de reducere a livrărilor de gaze naturale în Europa riscă să declanşeze un colaps pe pieţele energetice, făcând o paralelă cu rolul Lehman Brothers în declanşarea crizei financiare.

    În condiţiile în care furnizorii de energie acumulează pierderi, fiind forţaţi să acopere volume la preţuri ridicate, există riscul unui efect de propagare pentru utilităţile locale şi clienţii acestora, inclusiv consumatori şi întreprinderi, a declarat joi ministrul economiei, Robert Habeck, după ce a ridicat nivelul de risc pentru gazele naturale din ţară la a doua cea mai ridicată fază de “alarmă”.

    “Dacă acest minus devine atât de mare încât nu-l mai pot transporta, întreaga piaţă riscă să se prăbuşească la un moment dat”, a declarat Habeck la o conferinţă de presă la Berlin, convocată la scurt timp. “Aşadar, un efect Lehman în sistemul energetic”.

    Cea mai mare economie a Europei se confruntă cu perspectiva fără precedent ca întreprinderile şi consumatorii să rămână fără energie. Timp de luni de zile, preşedintele rus Vladimir Putin a redus treptat livrările, ca represalii aparente la sancţiunile impuse din cauza invaziei din Ucraina. Impasul a escaladat săptămâna trecută, după tăieri abrupte ale principalei legături de gaz către Germania, punând în pericol rezervele pentru iarnă.

  • Cel mai puternic avertisment la ora actuală: Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie avertizează Europa să se pregătească pentru o tăiere integrala a exporturilor de gaze ruseşti în această iarnă

    Agenţia Internaţională pentru Energie a avertizat că Europa trebuie să se pregătească imediat pentru întreruperea completă a exporturilor de gaze ruseşti în această iarnă, îndemnând guvernele să ia măsuri pentru a reduce cererea şi a menţine deschise centralele nucleare vechi, a raportat Financial Times.

    Fatih Birol, şeful AIE, a declarat că decizia din ultima săptămână a Rusiei de a reduce livrările de gaz către ţările europene ar putea fi un precursor al unor noi reduceri, deoarece Moscova încearcă să câştige „un avantaj cheie” în contextul războiului cu Ucraina.

    „Europa ar trebui să fie pregătită în cazul în care gazul rusesc este oprit complet”, a spus Birol pentru Financial Times.

    „Cu cât ne apropiem de iarnă, cu atât înţelegem mai bine intenţiile Rusiei”, a spus el. „Cred că reducerile sunt orientate spre evitarea umplerii depozitelor din Europa şi creşterea influenţei Rusiei în lunile de iarnă.”

    AIE, care este finanţată în principal de membri ai OCDE, a fost anul trecut unul dintre primele organisme oficiale care a acuzat în mod public Rusia că a manipulat livrările de gaz către Europa în contextul invaziei Ucrainei.

    Birol a declarat că măsurile de urgenţă pe care ţările europene le-au luat săptămâna aceasta pentru a reduce cererea de gaze, cum ar fi exploatarea vechilor centrale electrice pe cărbune, sunt justificate de amploarea crizei, în ciuda preocupărilor legate de creşterea emisiilor de carbon.

    Creşterea exploatării cărbunelui va fi „temporară” şi va contribui la menţinerea rezervelor de gaz pentru încălzire în timpul iernii, a spus Birol. Orice emisii suplimentare de CO₂ provenite din arderea cărbunelui vor fi compensate de o accelerare a planurilor Europei de a reduce dependenţa de combustibilii fosili importaţi şi de a creşte producţia de energie din surse regenerabile.

    Europa şi-a redus dependenţa de gazul rusesc la aproximativ 20% din totalul livrărilor în contextul crizei din Ucraina, de la nivelul anterior de aproximativ 40%, potrivit companiei de consultanţă ICIS. Cu toate acetea, blocul a început să folosească alte opţiuni pentru diversificarea aprovizionărilor, cum ar fi mărfurile maritime de GNL.

  • Cronometrul a ajuns la zero: Şeful energiei pe Europa trage de mânecă marii lideri ai regiunii şi avertizează continentul să se pregătească pentru oprirea totală a exporturilor de gaz rusesc

    Faith Birol, liderul Agenţiei Internaţionale a Energiei, este de părere că Europa trebuie să se pregătească rugent pentru oprirea totală a fluxurilor de gaz rusesc în iarnă, făcând presiune asupra guvernelor pentru a reduce cererea şi a tura la maxim vechile centrale nucleare, scrie Financial Times.

    Şeful AIE consideră că reducerile din prezent ale fluxurilor de gaz rusesc sunt precursorul unei măsuri similare mai severe, pentru că Moscova caută să obţină un instrument de negociere în contextul războiului cu Ucraina.

    „Europa trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care gazul rusesc este oprit complet. Cu cât ne apropiem mai mult de iarnă, cu atât mai clare devin intenţiile Rusiei. Cred că scopul acestor reduceri este să blocheze alimentarea depozitelor europene şi să crească depedenţa faţă de Rusia.”, a spus Birol.

    AIE, al cărui principal finanţator este OCDE, este printre puţinele instituţii internaţionale care a acuzat Rusia în mod direct şi public de manipularea livrărilor de gaz către Europa, în mijlocul pregătirilor pentru invazie.

    Şeful AIE susţine că măsurile de urgenţă implementate de ţările europene pentru a rezolva problema gazului, printre care se numără utilizarea centralelor pe cărbune, sunt justificate de magnitudinea crizei, care este în prezent o probleemă mai mare decât poluarea.

    Totuşi, măsurile luate până în prezent ar putea să nu fie suficiente, iar oprirea definitivă a fluxurilor de gaz rusesc încă ar putea avea efecte devastatoare.

    „Raţionalizarea gazului ar putea fi o posibilitate reală dacă Rusia reduce în continuare exporturile”, a mai spus specialistul.

    Ţări precum Suedia, Danemarca, Germania şi Austria au anunţat deja prima etapă a planurilor de urgenţă în privinţa aprozvizionării cu gaze, însă niciuna dintre aceste naţiuni nu a pus încă problema raţionalizării.

    Europa a reuşit să-şi reducă depedenţa de gazul rusesc până la pragul de 20%, însă pentru această reuşită şi-a folosit majoritatea opţiunilor de diversificare a aprovizionării energetice.

    Faith Birol consideră că în această situaţie, Europa trebuie să amâne cât mai mult închiderea centralelor nucleare. Germania s-a confruntat cu cele mai multe critici în acest sens, pentru decizia sa de a închide ultima sa centrală în mijlocul unui haos energetic. Pentru Berlin, problemele tehnice şi de siguranţă a acelei facilităţi sunt prea mari pentru a mai putea rămâne deschisă.

    Specialiştii sunt de părere că dacă pe viitor guvernele nu vor lua măsuri decisive pentru eliminarea sau reducere semnificativă a consumului de combustibili fosili, lumea va continua să se confrunte în continuare cu fluctuaţii periculoase pentru aceste surse de energie.

    „Volatilitatea extremă de pe piaţa energiei va exista şi în viitor dacă guvernele nu încep să-şi folosească banii pentru a face posibilă tranziţia către energia verde”, a mai spus Birol.

  • Raţionalizarea gazelor, o posibilitate foarte reală pentru Europa. Experţii avertizează UE să se pregătească pentru suspendarea totală a livrărilor ruseşti

    Pe întreaga durată a Războ­iului Rece şi în deceniile de atunci, Rusia a fost un furnizor stabil de gaze pentru Europa, însă lucrurile s-au schimbat recent.

    Rusia şi-a redus livrările de gaze ca reacţie la susţinerea Europei pentru Kiev, folosind energia drept armă, iar drept rezultat raţionaliza­rea gazelor în regiune a devenit de-acum o perspectivă foarte reală, scrie Bloomberg.

    În urma acţiunilor ruşilor, preţu­rile gazelor au urcat puternic, au crescut presiunile asupra regiunii, iar solidaritatea europeană este testată, toate victorii pentru Kremlin.

    Cu firmele europene forţate să apeleze la rezervele menite să aco­pere nevoile pentru iarnă, controale­le guvernamentale asupra distribuţiei de gaze ar putea începe în câteva luni. Dacă Rusia îşi va închide com­plet principalul gazo­duct, regiunea ar putea rămâne fără gaze până în ia­nuarie, potrivit com­paniei de con­sultanţă Wood Mackenzie.

    Kremlinul a redus livrările de gaze cu aproximativ 60% via Nord Stream, cu impact direct pentru Franţa, Austria şi Cehia. Uniper din Germania, cel mai mare cumpărător de gaze ruseşti din Europa, primeşte cu 60% mai puţine gaze decât volu­mul comandat.

    Eni din Italia a primit doar jumătate din volumele cerute, iar Engie din Franţa şi OMV din Austria au de asemenea de suferit.

    Regiunea nu are multe alterna­tive la gazoductele Rusiei, în special pentru lunile critice de iarnă. Există capacitate suplimentară limitată din Norvegia şi Olanda, iar livrările de GNL sunt aşteptate să scadă.

    Cea mai mare economie a Europei, Germania, aflată la primul nivel al propriului plan de criză în trei etape, analizează o serie de opţiuni pentru reducerea cererii, cum ar fi să le permită proprietarilor să reducă încălzirea în iarnă. Ţara, dependentă de Rusia pentru mai mult de o treime din necesarul de gaze, a făcut apel la solidaritate şi îşi îndeamnă cetăţenii să economisească energie pentru a-l opri pe Putin.

    În Germania, autoritatea de reglementare a reţelei de gaze, BNetzA, va lua măsuri de raţionalizare dacă guvernul va declara stare de urgenţă în sector. În timp ce consumatorii şi serviciile publice vitale vor fi protejate, companiile ar avea probleme.

    Experţii avertizează că întreaga Uniune Europeană ar trebui să se pregătească pentru o întrerupere completă a livrărilor de gaze ruseşti, notează EUObserver.

    „Se poate întâmpla oricând“, arată Simone Tagliapietra, expert în cadrul think tank-ului german Bruegel. Aceasta subliniază că toate ţările UE ar trebui să urmeze exemplul Germaniei şi să ceară oamenilor să consume mai puţină energie.

    În faţa scăderii livrărilor de gaze din partea Rusiei, guvernul german va arde mai mult cărbune în vară, va plăti industriei să nu folosească gaze şi va oferi împrumuturi de miliarde de euro comercianţilor pentru achiziţii de gaze, potrivit Euractiv.

    În acelaşi timp, coaliţia de guvernământ din Germania lucrează la un pachet de măsuri menite să diminueze impactul scumpirii dramatice a energiei asupra consumatorilor, scrie Bloomberg.

  • ANM a emis un cod galben de instabilitate atmosferică accentuată până duminică seara

    Administraţia Naţională de Meteorologie a emis un cod galben de instabilitate atmosferică accentuată, pentru întreaga ţară, valabil până duminică, 12 iunie, ora 22:00. 

    În intervalul 10 iunie, ora 14 – 12 iunie, ora 22, în sudul ţării şi la munte va ploua însemnat cantitativ şi vor fi pe alocuri şi manifestări de instabilitate atmosferică.

    În Moldova, Transilvania, Maramureş şi local în Crişana şi Banat, îndeosebi în timpul după-amiezelor, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va concretiza prin averse torenţiale, însoţite de descărcări electrice, intensificări ale vântului şi pe alocuri vijelii şi grindină.

    În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantităţile de apă vor depăşi 20…30 l/mp şi pe arii restrânse, mai ales în zonele de deal şi de munte şi în extremitatea de sud a ţării, 40 – 60 l/mp.

    În Bucureşti vremea va fi în general instabilă. Vor fi perioade cu înnorări accentuate, averse şi descărcări electrice, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare cantităţile de apă vor depăşi în medie 20 – 40 l/mp. Vântul va sufla moderat, cu
    unele intensificări în special asociate ploilor. Vor fi temperaturi maxime în general de 24 – 26 de grade şi minime de 15 – 17 grade.

  • Cod galben de ploi torenţiale, vijelii şi grindină în 28 de judeţe ale ţării

    Meteorologii au emis joi o avertizare Cod galben pentru intervalul orar 12.00 – 23.00, în 28 de judeţe din ţară. Cantităţile de apă vor depăşi pe 30 l/mp şi izolat 40 l/mp.

    Avertizarea Cod galben vizează judeţele Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Bihor, Cluj, Alba, Arad, Timiş, Hunedoara, Caraş Severin, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Sibiu, Braşov, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Covasna, Vrancea, Tulcea, Constanţa, Bacău, Neamţ, Iaşi, Botoşani şi Suceava.

    Joi, între orele 12.00 – 23.00, în zonele montane, local în Moldova, Transilvania, Maramureş, sudul Banatului şi în zona continentală a Dobrogei vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată care se va manifesta prin frecvente descărcări electrice, averse torenţiale, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii şi grindină.

    Cantităţile de apă vor depăşi 20…30 l/mp şi izolat 40 l/mp.

    Astfel de manifestări vor fi pe arii restrânse şi în restul ţării.

  • Olaf Scholz avertizează asupra unei crize financiare globale din cauza creditelor acordate de China

    Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a avertizat, vineri, că împrumuturile bancare acordate de China statelor sărace, în special din Africa, riscă să genereze o nouă criză financiară de amploare mondială, informează publicaţia Die Zeit.

    China este acuzată de mult timp de Occident că acordă credite naţiunilor sărace pentru a exercita influenţă asupra lor. Beijingul respinge acuzaţiile, argumentând că încearcă să ofere asistenţă naţiunilor defavorizate.

    În acest context, Olaf Scholz a pledat vineri că vrea integrarea Chinei în Clubul de la Paris, un grup informal al creditorilor publici care aplică soluţii coordonate pentru ajutarea naţiunilor aflate în dificultăţi financiare. “Avem ambiţii foarte mari de a integra China, o ţară care alocă multe credite, în clubul nostru”, a afirmat Olaf Scholz într-un discurs rostit vineri la Stuttgart, cu ocazia Congresului Catolicilor.

    “Există un risc real şi serios ca viitoarea criză a datoriilor suverane să fie cauzată de creditele acordate naţiunilor sudice, pe care le oferă China şi pe care nu le poate monitoriza singură, deoarece sunt implicaţi foarte mulţi actori”, a adăugat Olaf Scholz.

    “O astfel de situaţie ar aduce atât China, cât şi naţiunile sudice într-o mare criză economică şi financiară, iar restul lumii nu ar scăpa neafectată. Trebuie să schimbăm acest lucru”, a subliniat cancelarul Germaniei.