Tag: avere

  • Averea lui Rishi Sunak îl face mai bogat decât regele Charles al III-lea. La cât este estimată?

    Rishi Sunak a revendicat titlul de viitor prim-ministru al Marii Britanii, după ce Penny Mordaunt a fost eliminată din cursa pentru şefia Partidului Conservator.

    În timp ce va fi prima persoană de culoare care va ocupa un loc de frunte în politică, va fi şi primul premier care va avea mai multă avere decât monarhul ţării.

    Împreună cu soţia sa Akshata Murthy, are o avere comună uriaşă de 730 de milioane de lire sterline, evaluată de Sunday Times Rich List 2022.

    Rishi Sunak a revendicat titlul de viitor prim-ministru al Marii Britanii, după ce Penny Mordaunt a fost eliminată din cursa pentru şefia Partidului Conservator. În timp ce va fi prima persoană de culoare care va ocupa un loc de frunte în politică, va fi şi primul premier care va avea mai multă avere decât monarhul ţării.

    Rishi, care a devenit automat prim-ministru luni, după ce Penny nu a reuşit să obţină mai mult de 100 de voturi din partea colegilor parlamentari, împreună cu soţia sa Akshata Murthy, are o avere comună uriaşă de 730 de milioane de lire sterline, evaluată de Sunday Times Rich List 2022. Este de peste două ori mai mult decât averea regelui Charles al III-lea şi a reginei consort Camilla – estimată la aproximativ 300 de milioane de lire sterline, după cum a subliniat parlamentarul Nadia Whittome.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Dietrich Mateschitz, patronul Red Bull şi cel mai bogat austriac cu o avere de 15 miliarde de dolari, a murit la vârsta de 78 de ani

    Dietrich Mateschitz, care a devenit cel mai bogat om din Austria prin intermediul companiei Red Bull a murit la vârsta de 78 de ani, relatează Bloomberg.

    Red Bull a anunţat moartea lui Mateschitz sâmbătă seară fără a oferi mai multe detalii.

    Cunoscut sub numele de Didi, Mateschitz a fost cofondatorul Red Bull GmbH în 1984 împreună cu omul de afaceri thailandez Chaleo Yoovidhya, după ce a descoperit că băutura cu cofeină i-a uşurat oboseală de după un zbor îndelungat către Asia.

    Cu sediul în Fuschl am See, un sat liniştit de la periferia Salzburgului, compania a început să vândă băutura răcoritoare în 1987, extinzându-se în ţările vecine în anii următori.

    Până în anul 2020, Red Bull vindea zeci de milioane de doze în fiecare zi. Pe lângă produsul principal, compania comercializează o varietate de băuturi Red Bull, de la cola la tonice până la arome infuzate cu fructe de cactus. Compania a raportat venituri de 6,3 miliarde de euro (6,1 miliarde de dolari) în anul 2020.

    Pilot şi pasionat de schi, Mateschitz şi-a construit o avere personală estimată la 15 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

     

  • Spania anunţă un nou impozit pe avere: Guvernul lui Pedro Sanchez va impozita persoanele care deţin active în valoare de cel puţin 3 miliarde de euro. Noua taxă va afecta 23.000 de persoane şi va strânge aproximativ 1,5 miliarde de euro pe an

    Spania a anunţat planul pentru un nou impozit pe avere în efortul de a găsi noi modalităţi de colectare de fonduri în contextul inflaţiei în creştere, a anunţat Bloomberg.

    Noul impozit pe avere se va aplica persoanelor care au active în valoare de cel puţin 3 milioane de euro (2,9 milioane de dolari) pe an pentru 2023 şi 2024, a declarat joi Ministerul Bugetului.

    Noua taxă va afecta 23.000 de persoane şi este de aşteptat să strângă aproximativ 1,5 miliarde de euro. În 2024 se preconizează că alte 204 milioane vor fi strânse cu o creştere de până la 2 puncte procentuale la veniturile de peste 200.000 de euro pe an. Vor exista şi reduceri de taxe pentru cei cu venituri mai mici, în valoare de aproximativ 1,88 miliarde EUR pe doi ani.

    Spania a pus în aplicare unele dintre cele mai radicale măsuri de impozitare din Europa, în timp ce guvernul lui Pedro Sanchez încearcă să lupte împotriva crizei costului vieţii. Unele dintre măsurile anti criză au inclus plafonarea preţului gazelor naturale utilizate pentru producerea de energie electrică, subvenţii pentru combustibil şi o propunere de a plăti taxe excepţionale dedicate firmelor energetice şi băncilor.

    Inflaţia din Spania a scăzut la 9,3% în septembrie, potrivit datelor preliminare publicate joi. Scăderea a venit după trei luni consecutive în care inflaţia a menţinut nivelul de peste 10%. Spania este singura ţară din Uniunea Europeană care avea deja implementat un impozit pe avere.

  • Un rege de miliarde: Cum arată averea colosală moştenită de Charles al III-lea după moartea reginei Elizabeta. Castelele, operele de artă, bijuteriile, o fermă de cai şi un portofoliu de 42 de miliarde de dolari sunt doar vârful de iceberg

    Charles al III-lea, actualul monarh al Marii Britanii, a moştenit după moartea mamei sale o avere demnă de un rege, compusă din proprietăţi regale, numeroase opere de artă, bijuterii vechi de sute de ani şi castele, dar şi un portofoliu de investiţii estimat la 42 de miliarde de dolari, şi este doar începutul, scrie Forbes.

    Intrarea membrilor Casei Windsor, marea casă regală a Marii Britanii, în afacerile de familie poate însemna o viaţă plină de prestigiu şi privilegii, însă nu întotdeauna este şi sinonimă cu îmbogăţirea. The Firm – aşa cum sunt cunoscute personajele de rang înalt ai familiei regale – sunt adesea depedenţi de cei mai învârstă membri ai Casei pentru indemnizaţii, cadouri şi orice fel de ajutor financiar pe care cei cu sânge albastru îl pot oferi.

    O mare parte din impresionanta moştenire care a intrat în posesia lui Charles al III-lea nu este deţinută în mod direct de către acesta, ci revine mai degrabă Coroanei, actual monarh având drept de uzufruct.

    Testamentul reginei Elizabeta a II-a nu va fi deschis decât peste cel puţin 90 de ani, astfel că distribuţia exactă a averii sale nu va fi cunoscută pentru câteva generaţii. Cu toate acestea, Charles al III-lea a moştenit de la mama sa castelul Balmoral din Scoţia, precum şi Sandrigham Estate, unde se află ferma de cai a familiei regale.

    De asemenea, actual monarh ar putea moşteni inclusiv uriaşa colecţie privată de bijuterii şi opere de artă a mamei sale. Forbes estimează valoarea bunurilor personale a defunctului monarh la aproximativ 500 de milioane de dolari, iar pentru ele, Charles III-lea nu va trebui să plătească nicio taxă sau impozit, în baza unui acord încheiat în 1993 între guvernul britanic şi Casa Regală. Conform acordului, transferurile de proprietate de la un suveran la altul sunt scutite de orice formă de taxare.

    În calitate de nou monarh, Charles mai primeşte şi drept de proprietate asupra unor instituţii care gestionează active estimate la 42 de miliarde de dolari. Printre acestea se numără Palatul Buckingham, Castelul Windsor şi Turnul Londrei precum şi bijuteriile coroanei. Cele trei proprietăţi nu sunt deţinute în mod direct de rege şi nu pot fi vândute, ele fiind mai degrabă o formă de moştenire simbolică „care revine naţiunii şi urmaşilor săi”.

    Cea mai valoroasă activă deţinută de Charles al III-lea este Crown Estate, un vast portofoliu de investiţii imobiliare în valoare 17,5 milarde de dolari. Printre proprietăţile în care s-a investit se numără Regent Street, centrul comercial al Londrei şi hipodromul Ascot.

    Întregul profit net al Crown Estate s-a ridicat la 361 de milioane de dolari în 2022, bani care merg către Trezoreria britanică. Cu toate acestea şi familia regală primeşte o parte din bani, mai exact o sumă egală cu 25% din profitului realizat cu doi ani în urmă de către vehiculul de investiţii. În 2022, suma s-a ridicat la 99,6 milioane de dolari, bani intraţi direct în buzunarul familiei regale. Însă, o mare parte din sumă nu a ajuns la Charles al III-lea pentru că 45% din aceasta este folosită pentru întreţinerea Palatului Buckingham, dar şi pentru călătorii, evenimente şi alte nevoi ale familiei regale.

    Pe lângă banii încasaţi din Crown Estate, în calitate de rege, Charles al III-lea primeşte şi controlul asupra Ducatului de Lancester, o proprietate privată cu active de 753 de milioane de dolari. Veniturile Ducatului ajung direct la rege, bani care acoperă orice alte cheltuieli oficiale ale Coroanei. În 2022, s-au ridicat la 24 de milioane de dolari. O parte din banii proveniţi din Ducatul de Lancester nu se supun acordului din 1993 şi pot fi impozitaţi, în acest caz fiind vorba despre sumele care nu sunt folosite în scopuri oficiale.

    Pe lângă Crown Estate şi Ducatul de Lancaster, Charles deţine, de asemenea, Crown Estate Scotland, un portofoliu cu active în valoare de aproximativ 570 de milioane de dolari, care include, proprietăţi rurale şi drepturile de a pescui somon sălbatic şi de a extrage aur şi argint din Scoţia.

    Unul dintre cel mai important segmente al moştenirii regale rămân Bijuteriile Coroanei, care au fost evaluate la 4 miliarde de dolari în 2019. În final, actual rege a moştenit de-asemena şi colecţia de artă a familiei regale, care include opere de Rembrandt, Caravaggio sau Leonaro Da Vinci. Potrivit unui raport din 2017 întocmit de Brand Finance, colecţia regală şi bijuteriile coroanei valorează în total 12, 7 miliarde de dolari.

     

     

     

  • Ce avere lasă în urmă Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, cel mai longeviv monarh britanic

    Regina Elisabeta a avut o avere de 425 de milioane de dolari, dintre care doar 160 de milioane de dolari sunt moşteniţi de la mama ei, scria Bloomberg în 2015.

    Regina Elisabeta II a Angliei s-a născut pe 21 aprilie 1926 la Londra şi a fost încoronată pe 6 februarie 1952. Ea este primul copil al Prinţului Albert, Duce de York (viitorul rege George al VI-lea) şi al Ducesei de York. Ea a decedat joi, 8 septembrie 2022.

    “Regina nu este atât de bogată cum cred ceilalţi”, spunea Sally Bedell Smith, autoarea scrierii biografice publicată în 2012, „Elizabeth the Queen: The life of a Modern Monarch.”

    Regina Elisabeta II avea aproape 75 de milioane de dolari din investiţii, 160 de milioane de dolari fiind bani moşteniţi de la mama ei. A avut proprietăţi în valoare de 110 milioane de dolari, o colecţie de timbre care valora circa 75 de milioane de dolari şi un grajd de 10 milioane de dolari, scrie Bloomberg.

    Palatul Buckingham, bijuteriile coroanei regale şi colecţia de artă nu au făcut parte din averea Reginei Elisabeta, ele fiind păstrate pentru noile generaţii. Casa Regală valorează 57 de miliarde de dolari din economia Marii Britanii, conform unei firme de consultanţă.

    Palatul Buckingham are 775 de camere şi o grădină de 161.880 de metri pătraţi. Specialiştii sunt de părere că proprietatea valorează 2 miliarde de dolari, mai scria Bloomberg.

     

  • Surprinzătoarea avere lăsată în urmă de Mihail Gorbaciov

    Mihail Gorbaciov, ultimul conducător al Uniunii Sovietice, a decedat pe 30 august, 2022, la vârsta de 91 de ani. În tinereţe a fost un comunist sărac. La bătrâneţe, a fost milionar în dolari.

    Diferite surse estimează că averea acestuia nu se apropie nici pe departe de cea a preşedintelui rus Vladimir Putin. Faţă de averea netă estimată a lui Putin, de aproximativ 70 miliarde de dolari, Gorbaciov avea o avere mult mai mică în momentul decesului.

    Deşi Gorbaciov s-a aflat la putere în timpul căderii Uniunii Sovietice, acesta a fost o figură po­litică extrem de respectată la nivel mondial. Deşi a fost o figură influ­entă ale cărei opinii contau, averea netă a lui Gorbaciov la momentul de­cesului acestuia ar putea surprinde, scrie The List.

    Înainte de a deveni preşedinte al fostei Uniuni Sovietice, Gorbaciov a muncit ca fermier. Născut dintr-o fa­milie care trăia în sărăcie, Gorbaciov a muncit cot la cot cu rudele sale la ferma pe care o deţineau.

    Nu a rămas la ferma familiei, urmând facultatea în Moscova, dar s-a întors la rădăcinile sale agricole. În anii ’60, Gorbaciov a devenit şef al departamentului de agricultură pen­tru regiunea Stavropol a Uniunii Sovietice.

    Deşi a lăsat în urmă o moştenire amestecată, Gorbaciov a ajuns să strângă avere în timp. Potrivit Celebrity Net Worth, acesta avea o avere de aproximativ 5 milioane de dolari la momentul decesului, o sumă impresionantă pentru un om care a trăit în sărăcie în timpul copilăriei.

     


     

     

  • Când mega-bogaţii ies la cumpărături: Amancio Ortega, spaniolul din spatele celebrului brand de fashion Zara, bagă bani grei în pieţele de real-estate din întreaga lume şi pare că nu se opreşte prea curând. Averea sa este estimată la 54 de miliarde de dolari

    Firma de investiţii a celebrului om de afaceri Amancio Ortega, cel care se află în spatele gigantului Inditex, care deţine Zara, caută să diversifice portofoliul de active ale miliardarului. Cu banii veniţi din imperiul său de modă, Ortega a intrat într-un iureş al tranzacţiilor, acumulând în doar un an participaţii în companii energetice evaluate la peste un miliard de dolari şi investind aproape două miliarde în imobiliare la nivel global, scrie Financial Times.

    În timp ce acţiunile Inditex şi-au pierdut aproape o treime din valoare în ultimii cinci ani, Amancio Ortega a reuşit să acumuleze cu ajutorul investiţiilor cel mai mare portofoliu de imobiliare din Europa şi să facă alte pariuri importante, fără să vândă nicio acţiune.

    „Clienţii sunt din ce în ce mai conştienţi de necesitatea unui portofoliu diversificat. Lumea post-pandemică i-a făcut pe oameni să se gândească mai mult la investiţiile sigure, iar mulţi dintre ei au înţeles că există siguranţă într-un portofoliu vast”, a declarat Piers Master, partener al firmei de investiţii Pontegadea, deţinută de Amancio Ortega.

    Firma de investiţii Pontegadea a investit cel mai des în clădiri de birouri şi de retail din marile oraşe, pentru a obţine un venit stabil. Cu această strategie, firma a ajuns să ofere spre închirere spaţii pentru giganţi precum Amazon. Una dintre cele mai importante investiţii ale lui Ortega a fost istorica clădire Haughwout Building din Manhattan, unul dintre cele mai înalte clădiri de birouri din Miami şi un zgârie-nori din Seul.

    Pe fondul pandemiei, strategia de investiţii a eşuat, iar familia Ortega s-a orientat mai mult către investiţii în energie, achiziţionând o participaţie în cadrul operatorului spaniol de transport de gaze Enagas în 2019.

    Cea mai mare parte a averii omului din spatele Zara provine de pe urma acţiunilor Inditex, unde deţine un pachet majoritar de 48 de miliarde de dolari. Deşi prăbuşirea preţului la acţiuni l-au costat 14 miliarde de dolari, miliardarul spaniol mai are încă bani grei de investit la nivel global.

    Amancio Ortega, astăzi în vârstă de 86 de ani, a fondat compania care avea să devină Inditex în 1963. Cât timp el s-a aflat la conducerea Inditex nu a avut un birou personal, preferând să stea alături de angajaţi. Ortega a ieşit personal de la conducerea Inditex în 2011, fiind ulterior înlocuit de Pablo Isla, un director cu vechime în retail. Singurul copil al miliardarului, Marta Ortega, în vârstă de 38 de ani, a preluat conducerea businessului în aprilie.

     

  • Câţi bani câştigă ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila. Câştigă bani din patru locuri şi este ministrul cu cele mai mari depozite la bănci din rândul celor din cabinetul Ciucă

    Cu patru locuri de muncă, remu­nerate în total cu 6.000 de euro net pe lună, respectiv Camera Deputaţilor (2.400 de euro), Ministerul Sănătăţii (600 de euro), Institutul Matei Balş (1.800 de euro) şi Universitatea Carol Davila (1.730 de euro), ministrul sănătăţii Alexandru Rafila are cele mai mari depozite la bănci din rândul celor din cabinetul Ciucă, respectiv 700.000 de euro, investiţii la Bursa de Valori Bucureşti de 200.000 de euro şi are acordat un împrumut de 235.000 de euro către un membru al familiei. 

    Cu patru locuri de muncă, remu­nerate în total cu 6.000 de euro net pe lună, respectiv Camera Deputaţilor (2.400 de euro), Ministerul Sănătăţii (600 de euro), Institutul Matei Balş (1.800 de euro) şi Universitatea Carol Davila (1.730 de euro), ministrul sănătăţii Alexandru Rafila are cele mai mari depozite la bănci din rândul celor din cabinetul Ciucă, respectiv 700.000 de euro, investiţii la Bursa de Valori Bucureşti de 200.000 de euro şi are acordat un împrumut de 235.000 de euro către un membru al familiei. Cu alte cuvinte, un ministru al sănătăţii care are timp pentru patru joburi, mai ales în timpul pandemiei, este cel mai bogat membru al cabinetului Ciucă.

    Astfel, potrivit declaraţiei de avere aferentă anului 2021, publicată pe site-ul guvernului, Rafila are depozite de 465.000 de euro (2,3 mil. lei) la Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, o casetă de valori, adică „bani la saltea“, de 103.500 de euro, la care se adaugă depozite în lei de 534.000 de lei la aceleaşi bănci plus unul de 15.600 de dolari. Rafila a achizi­ţionat în primul semestru din 2022 acţiuni TeraPlast Bistriţa de circa 370.000 de lei (74.000 de euro) prin intermediul BVB şi a dublat expunerea la Transgaz, potrivit declaraţiei de avere.

    În toamna lui 2021 el a vândut un teren de 510.000 de euro către mai multe persoane fizice şi juridice.


     

     

  • Imperiul celebrului oligarh Roman Abramovici se destramă pe măsură ce sancţiunile dezmembrează averea fostului patron al Chelsea

    Roman Abramovici, fostul patron al celebrei echipe britanice Chelsea, a făcut miliarde în ultimii zeci de ani cumpărând proprietăţi de lux din oraşele britanice. Însă odată cu venirea sancţiunilor europene care vizează marii oligarhi ruşi, tronul pe care stătea Abramovici a început să se clatine, scrie Bloomberg.

    Sancţiunile europene au lovit direct în averea lui Abramovici, care a fost forţat să-şi vândă o parte din active, în timp ce altele au fost îngheţate. Printre acestea se numără Chelsea, care a fost vândută pentru cinci miliarde de euro, dar şi o participaţie în cadrul grupului siderurgic londonez Evraz.

    Miliardarul rus a cumpărat clubul de fotbal în 2003, pentru 165 de milioane de euro şi a oferit o finanţare de peste un miliard, înainte să îl vândă.

    Cea mai recentă lovitură încasată de oligarh, a venit în iulie când MHC Services, compania sa de consultanţă a depus cererea de lichidare. Principalele active ale lui Abramovici, valorau înainte de război 4,7 de miliarde euro, reprezentând un sfert din averea acestuia.

    Aceste transformări evidenţiază cât de repede s-au prăbuşit imperiile de miliarde ale oligarhilor ruşi, ca urmare a sancţiunilor financiare lansate de Occident pe fondul invaziei declanşate de Rusia.

    După declanşarea războiului, Roman Abramovici s-a făcut remarcat datorită încercării sale de a intermedia pacea dintre Rusia şi Ucraina.

    Cu puţin timp înainte ca numele lui să apară pe lista oligarhilor intraţi în vizorul autorităţilor din Marea Britanie, miliardarul a încercat să se debaraseze de două proprietăţi londoneze de lux importante. Despre una dintre acestea se crede că ar fi conacul său din cartierul Kensington, iar cealaltă fiind un penthouse din Chelsea Waterfront.

    Totuşi, pe fondul sancţiunilor, lui Abramovici îi este interzis să vândă orice proprietate britanică, iar orice banii pe care îi ţine în băncile locale sunt blocaţi.

    Mai mult, oligarhului rus îi este interzis să-şi vândă participaţia la Evraz, cel mai important activ listat pe bursa din Marea Britanie. Compania sa a fost de asemenea ţinta sancţiunilor, ceea ce a făcut ca acţiunile să se prăbuşească cu 87%, înainte ca vânzarea participaţiei să fie îngheţată de guvern.

    „Chiar şi în scenariul puţin probabil în care sancţiunile vor fi ridicate, va fi foarte dificil pentru el să se întoarcă în Marea Britanie şi UE. Este foarte posibil ca domnul Abramovici să fie forţat să-şi reclădească imperiul în altă parte”, a declarat Liana Semchuck, analist în cadrul firmei de consultanţă Sibylline.

    Miliardarul rus şi-a clădit imperiul intrând pe piaţa de real-estate londoneză la începutul anilor 2000, după ce şi-a îngroşat conturile vânzând active privatizate din fosta Uniune Sovietică. În prezent, potrivit Forbes, averea oligarului totalizează 8,4 miliarde de euro.

  • Bloomberg Billionaires: Cei mai bogaţi 500 de oameni ai lumii au pierdut în total 1,4 trilioane de dolari în 2022

    Cei mai bogaţi 500 de oameni din lume au pierdut un total de 1,4 trilioane de dolari în acest an, dintre care 206 miliarde numai luni, conform indicelui Bloomberg Billionaires, pe măsură ce pieţele financiare globale cedează sub greutatea ratelor tot mai mari ale dobânzilor şi a anxietăţii inflaţiei, scrie Bloomberg.

    Această situaţie reprezintă un contrast puternic faţă de anul trecut, când pieţele în creştere au sporit numărul milionarilor şi miliardarilor cu aproximativ 8%, potrivit unui raport Capgemini World Wealth publicat marţi. Datele arată că numărul miliardarilor din zona Asia-Pacific a crescut cu doar 4,2%, fiind în urma Europei şi rămânând tot mai departe de America de Nord, după ce a dominat numărului elitelor financiare în ultimul deceniu.

    SUA, Japonia, China şi Germania rămân printre primele ţări în care trăiesc cei mai mulţi bogaţi ai lumii. Cele patru ţări găzduiesc aproape 64% dintre milionarii şi miliardarii prezenţi la nivel global, arată raportul Capgemini.

    Persoanele cu active investibile de 30 de milioane de dolari sau mai mult şi-au privit averea crescând cu 9,6% comparativ cu 2020, cel mai rapid ritm de creştere dintre cohortele studiate de raport. Cei cu 1 milion până la 5 milioane de dolari au suferit cea mai lentă creştere a averii, cu 7,8%.

    Raportul a evidenţiat, de asemenea, modul în care femeile din toate categoriile vor moşteni 70% din averile globale în următoarele două generaţii. Bogăţia masivă creată din evaluările vertiginoase ale companiilor de tehnologie şi startup-urilor a dat naştere, totodată, la un număr tot mai mare de tineri bogaţi, proveniţi inclusiv din zona cripto.