BusinessMagazin

Tag: autostrazi

  • Prima decizie majoră a Corinei Creţu, comisarul român: 262 de milioane de euro suplimentare de fonduri pentru autostrăzile României

    Printr-o decizie semnată de comisarul european pentru politică regională Corina Creţu au fost alocaţi 262 milioane de euro suplimentari pentru autostrada Arad – Timşoara şi pentru varianata de ocolire a Municipiului Constanţa – ceea ce ridică ridică nivelul contribuţiei al UE la construirea acestor autostrăzi la 439 milioane de euro, informează Comisia Europeană.

    Autostrada Arad-Timişoara şi varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă au fost dateîn folosinţă în 2011 şi, respectiv, 2012. Ele au fost construite cu fonduri de la bugetul de stat, cu granturi de la Comisia Europeană şi cu împrumuturi de la BEI şi BERD.

    Comisia Europeană a aprobat cererea României de a finanţa şi partea de investiţie care fusese acoperităiniţial din împrumuturi. Din această sumă de 439 de milioane de euro, 287 milioane de euro sunt destinaţi autostrăzii Arad-Timişoara şi 151,5 milioane de euro sunt pentru varianta de ocolire a municipiului Constanţala nivel de autostradă. Împreună cu aceste noi alocări, contribuţia UE la construcţia celor două tronsoane de autostradă se ridică la 439 milioane de euro.

    MAI MULTE PE ZF:RO

  • Risipa permanentă din ultimii şapte ani. România a plătit 4,3 mld. euro pe autostrăzi, suficienţi pentru 700 km

    Compania Naţională de Au­tostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a plătit 4,3 miliarde de euro pentru proiecte de autostrăzi în perioada 2008-2014, iar în acelaşi interval reţeaua locală de şosele de mare viteză s-a mărit cu doar  373 de kilometri, numărând în prezent 644 de kilometri, potrivit unei analize a ZF pe baza informaţiilor transmise de compania de drumuri.

    Cu suma pe care CNADNR a cheltuit-o începând din 2008 până în prezent se puteau construi peste 700 de kilometri de autostrăzi, dacă se ia în calcul un cost mediu de 6 milioane de euro/kilometru.

    De ce aceşti bani înghiţiţi de CNADNR s-au văzut în realizări concrete la jumătate faţă de cât s-ar fi putut face şi, mai ales, de ce România continuă să fie la coada Europei la capitolul infrastructură rutieră? 

    Citeşte mai multe despre infrastructura rutieră pe www.zf.ro.

     

  • Starea vremii şi a traficului în ţară la această oră

    În judeţul Constanţa, din cauza vântului puternic, rămân în continuare închise toate porturile.

    Administraţia Naţională de Meteorologie menţine atenţionarea cu codul galben până luni, 27 octombrie ora 2, local în Dobrogea, în special în zona costieră si Delta Dunării, zonă unde se vor semnala intensificări ale vântului ce vor atinge şi depăşi la rafală 55 – 65 km/h.

    Pentru a evita situaţiile nedorite, Poliţia sfătuieşte conducătorii auto ca, înainte de a pleca la drum, să se intereseze cu privire la starea vremii şi a traseului pe care urmează să se deplaseze, să adopte o manieră prudentă la volan, să circule cu o viteză adaptată în permanenţă la condiţiile de drum şi să mărească distanţa de siguranţă faţă de vehiculele dinainte.

  • Rus: Majoritatea studiilor de fezabilitate scoase la licitaţie de Şova pentru autostrăzi rămân valabile

    “Nu există studii de fezabilitate, adică nu ştiu eu să existe studii care să nu răspundă unor nevoi existente astăzi. Deci, majoritatea rămân valabile”, a spus Rus.

    El a arătat că studiile de fezabilitate pentru autostrăzi corespund şi celor privind drumurile expres, exproprierile fiind făcute şi în acest caz ca pentru autostrăzi.

    “Studiile de fezabilitate şi pentru drumurile pe care le vom face expres în acest moment se vor face studii de autostradă, pentru că, am spus, noi vom expropria la regim de autostradă unele zone, chiar dacă în acest moment vom construi un drum expres, urmând ca în timp să se tranforme în autostradă”, a spus Rus.

    El a arătat că între studiul de fezabilitate cu expropiere pentru autostradă şi proiectul tehnic pentru drum expres vor exista diferenţe care vor releva şi diferenţele de cost dintre cele două.

  • Rus revizuieşte targetul lui Şova: doar 650 km noi de autostradă până în 2030, plus drumuri expres

    Proiectele de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu – Braşov (103 km), Ploieşti – Comarnic (49 km), Craiova – Piteşti (115 km), Comarnic – Braşov (54 km), Braşov – Bacău (158 km) şi Gilău – Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,28 miliarde euro fără TVA, potrivit unui document de sinteză furnizat de Ministerul Transporturilor.

    În plus, Master Planul cuprinde construcţia de drumuri expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro fără TVA.

    În actuala variantă a Master Planului, secţiunea Sibiu – Piteşti, de 115 km, una dintre cele mai aşteptate autostrăzi din România, promisă de autorităţi, figurează ca viitor drum expres.

    Şova afirma în aprilie că România va avea o reţea de 2.440 de kilometri de autostradă în anul 2020. În ultimii doi ani au fost inauguraţi 242 kilometri de autostradă, anul trecut fiind finalizaţi 116 kilometri şi contractate lucrări pentru 247 kilometri.

    România avea, la finele anului trecut, 644 km de autostradă, 16.466 km de drumuri naţionale, 35.587 km de drumuri judeţene şi 32.190 de drumuri comunale. Potrivit documentului, în România nu există drumuri expres.

    Documentul mai prevede construcţia a 2.674 km de drumuri transregionale, 293 km de drumuri EuroTrans şi 172 km de variante ocolitoare, totalul fondurilor necesare pentru dezvoltarea sectorului rutier fiind de 26,1 miliarde euro.

    În sectorul feroviar, proiectele propuse în Master Plan, care includ lucrări de reabilitare sau electrificare şi achiziţie de material rulant, vor necesita o investiţie totală de 19,5 miliarde euro.

    Master Planul include şi proiecte în sectorul naval în valoare de 2,27 miliarde euro, printre acestea numărându-se îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, finalizarea legăturii Bucureşti – Dunăre şi modernizarea porturilor.

    Pe de altă parte, modernizarea aeroporturilor ar costa 599 milioane euro, iar dezvoltarea sectorului intermodal ar necesita fonduri de 165 milioane euro, până în 2030.

    Sectorul de transport din România are nevoie de investiţii de 48,79 miliarde euro în intervalul 2014 – 2030, însă sursele de finanţare însumează 34,98 miliarde euro, echivalentul a 71,7% din necesar. Din cei aproape 35 miliarde euro pe care România îi poate accesa până în 2030, suma de 9,8 miliarde euro va fi asigurată până în 2020, diferenţa de 25,17 miliarde euro urmând să fie disponibilă în intervalul 2021 – 2030.

    Master Planul General de Transport este un document strategic în baza căruia vor putea fi accesate fondurile structurale pentru transport aferente perioadei 2014 – 2020.

    Reprezentanţii Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Transport 2007-2013 (AM POST) s-au întâlnit în perioada 16-18 septembrie 2014 cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru a analiza varianta finală revizuită a raportului privind Master Planul General de Transport pe termen scurt, mediu şi lung.

    În cadrul acestei întâlniri, Comisia Europeană a acceptat ca Master Planul să fie supus dezbaterii publice, a anunţat Ministerul Transporturilor la începutul săptămânii trecute.

    Până la organizarea şedinţelor, reprezentanţii Comisiei au recomandat AM POST adoptarea unor măsuri precum îmbunătăţirea metodologiei de elaborare a Master Planului, prin adăugarea unor scenarii alternative de testare a proiectelor de transport, care să includă criterii de selecţie ce vizează performanţa economică, apartenenţa la reţeaua TEN-T Core şi criterii de mediu, precum şi revizuirea valorilor estimate pentru fiecare proiect în parte.

    În plus, CE a recomandat asumarea reformei feroviare, care presupune o reţea feroviară redusă, introducerea de servicii competitive pentru pasageri, a unui sistem de responsabilizare pentru performanţă şi a unui program de creştere a eficienţei.

    O altă cerinţă a fost acordarea unei atenţii sporite proiectelor care închid coridoarele europene de transport în actuala perioadă de programare.

    Master Planul General de Transport va fi făcut public miercuri, 1 octombrie, când va fi prezentat în cadrul şedinţei comisiilor reunite de transport ale Parlamentului.

    Consultantul statului român pentru realizarea Master Planului este compania americană AECOM, în baza unui contract de 9,5 milioane lei fără TVA, atribuit în 2012. Termenul avansat de autorităţi pentru finalizarea documentului a fost amânat de mai multe ori.

  • CNADNR plăteşte 1 milion de euro pentru a proteja de furturi şi gunoaie peste 180 kilometri de autostradă

    Acordurile au fost adjudecate prin licitaţie deschisă şi vor fi finanţate de CNADNR din fonduri proprii.

    Serviciile pentru lotul 2 al autostrăzii Orăştie – Sibiu (19,8 km) au fost adjudecate de firma Axis Security în baza unui contract de 546.799 lei.

    Pentru primul lot al acestei autostrăzi, de 22,2 km, a fost selectată firma WBC Box Guard, care va încasa 550.566 lei.

    WBC Box Guard a mai câştigat alte două contracte, pentru paza patrimoniului pe Deva – Orăştie (34,6 km), în valoare de 640.969 lei, respectiv pentru Lugoj – Deva lot 1 (27,7 km) şi drum de legătură cu profil de autostradă (10,5 km), care îi va genera încasări de 794.619 lei.

    Contractele pentru Nădlac – Arad şi drum de legătură lot 2 (16,6 km), respectiv pentru Timişoara – Lugoj lot 1 (9,5 km), Arad – Timişoara (32,2 km) şi varianta de ocolire a municipiului Arad (10 km) au fost atribuite către R.A.O. Security. Firma de pază va primi 706.143 lei pentru primul acord şi 1,29 milioane lei pentru al doilea.

    Sumele aferente contractelor nu includ TVA.

    Primele două loturi ale Autostrăzii Orăştie – Sibiu, primul lot Lugoj – Deva şi tronsonul 2 de la Deva – Orăştie (Simeria – Orăştie) au fost inaugurate anul trecut, primul lot Timişoara – Lugoj şi varianta de ocolire a municipiului Arad au fost deschise în 2012, iar Arad – Timişoara a fost finalizată în 2011.

    Contractul pentru lotul 2 al autostrăzii Nădlac – Arad, a fost reziliat de CNADNR în vara anului trecut, deşi era aproape de finalizare, din cauza falimentului constructorului austriac Alpine Bau.

    Valoarea estimată a acordurilor a fost de 7,2 milioane lei (1,6 millioane euro), cu TVA.

    Paza urmează să fie asigurată fără întrerupere, modul de organizare şi schimburile fiind decise de prestatori.

    Potrivit datelor din caietele de sarcini, CNADNR solicită pentru fiecare tronson de autostradă până la trei echipaje mobile, cât şi posturi fixe, în unele cazuri. Serviciile ar urma să fie asigurate de un număr de 40 de posturi, dintre care 22 pentru agenţi de pază şi 18 pentru şoferi.

    Pentru patrulare, echipajele vor fi formate din două persoane (conducător auto şi agent de pază), iar paza fixă va fi asigurată de un singur agent.

    Firmele de profil vor trebui să prevină furturile sau deteriorările, precum şi depozitarea gunoaielor pe autostradă şi în zonele de siguranţă.

  • PLANURI pentru o autostradă între Belgrad şi Timişoara. România şi Serbia analizează modalităţile de finanţare

     Ponta şi Vucic au discutat despre necesitatea îmbunătăţirii relaţiilor economice bilaterale, dezvoltarea infrastructurii fiind o necesitate în acest scop.

    “Una din ideile principale a fost aceea de a avea până la 1 septembrie din partea celor doi miniştri o situaţie foarte clară referitoare la o autostradă, un drum rapid între Timişoara şi Belgrad, care sunt costurile, care este modul de finanţare. Împreună putem să dezvoltăm asemenea proiecte de infrastructură, care nu au mai fost făcute între România şi Serbia, cred, de 40 sau 50 de ani”, a declarat Ponta.

    Vucic a precizat că autostrada ar urma să aibă o lungime de circa 100 kilometri şi a subliniat că Serbia are probleme de finanţare, având în vedere datoria sa publică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Amendă de 2.700 de lei pentru un vitezoman care mergea la mare

    Şoferul a fost sancţionat contravenţional pentru fiecare depăşire a vitezei legale cu amendă în valoare de 900 lei, sancţiunea totală fiind de 2.700 de lei. Totodată, poliţiştii i-au reţinut permisul de conducere, în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă totală de 270 de zile.

    Depăşirea limitelor legale de viteză şi viteza neadaptată la condiţiile de trafic reprezintă unele dintre principalele cauze ale accidentelor rutiere grave produse pe drumurile publice, reaminteşte Poliţia. Viteza determină creşterea distanţei de frânare necesară opririi autovehiculului în siguranţă şudetermină agravarea consecinţelor accidentelor rutiere indiferent de cauză.

    Poliţia Română recomandă conducătorilor auto să circule cu prudenţă.

    Peste 460 de infracţiuni au fost constatate de poliţişti, în patru zile, în urma acţiunilor desfăşurate pentru prevenirea faptelor antisociale şi menţinerea climatului de ordine şi siguranţă publică, a comunicat Poliţia Română. Poliţiştii au aplicat aproape 13.200 de sancţiuni contravenţionale, dintre care aproximativ 11.100 la regimul rutier.

    În perioada 7-10 iulie, aproximativ 6.000 de poliţişti de ordine publică, de la rutieră, de investigaţii criminale, de la investigarea fraudelor, transporturi, din cadrul formaţiunilor arme, explozivi şi substanţe periculoase ori de la alte formaţiuni şi luptători de intervenţie rapidă au acţionat pentru prevenirea faptelor antisociale şi menţinerea climatului de ordine şi siguranţă publică, suplimentar faţă de activităţile dispozitivelor curente de ordine şi siguranţă publică.

    Astfel, 96 de percheziţii, 1.610 controale, 297 de filtre şi 2 razii au fost efectuate de poliţişti în aceste zile. Au fost constatate 463 de infracţiuni judiciare, economico-financiare, la regimul circulaţiei sau de altă natură, dintre care 232 în flagrant.

    Cele mai multe sancţiuni au fost aplicate ca urmare a încălcării normelor O.U.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, 10.892, dintre care 60 pentru consum de alcool şi 3.100 pentru încălcarea regimului legal de viteză.

    Poliţiştii au prins 281 de persoane bănuite de comiterea de infracţiuni, dintre care 39 au fost reţinute şi 25 arestate. Au fost depistate 4 autoturisme semnalate ca fiind furate.

    De asemenea, au fost aplicate 13.192 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de peste 2.600.000 de lei şi au fost confiscate bunuri în valoare de peste 600.000 de lei.

    Poliţiştii au intervenit şi au aplicat 1.366 de sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea normelor privind ordinea şi liniştea publică prevăzute de Legea 61/1991, 408 de sancţiuni prevăzute de Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite şi 28 la Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

    Ca măsură complementară, poliţiştii au reţinut 602 permise de conducere şi au retras 284 de certificate de înmatriculare.
     

  • Ponta îi cere lui Rus să sprijine continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania

     “Este un portofoliu extrem de dificil pentru că, până în 2012, tot ce ţine de infrastructura României a fost distrus fie prin corupţie, fie din incompetenţă. Îmi aduc aminte că aţi făcut parte din Guvernul care a început Autostrada Transilvania, dar au venit nişte indivizi în 2005 care au oprit şi vreau să vă rog – chiar dacă nu ţin de dumneavoastră autostrăzile, nu ştie preşedintele asta – să sprijiniţi tot ce ţine de continuarea, după aceşti ani pierduţi, a Autostrăzii Transilvania. La fel, vom semna contractul pentru autostrada Comarnic-Braşov şi celelalte lucrări”, i-a spus Ponta noului ministru.

    El a mai arătat că în gestiunea Ministerului Transporturilor sunt, totuşi, alte probleme, legate în special de sectorul feroviar.

    Proiectul Autostrăzii Transilvania a fost iniţiat de Guvernul Năstase în 2004, când Ioan Rus era ministru de Interne, dar a fost oprit pentru o perioadă de miniştrii PD din Guvernul Tăriceanu, care au încercat să renegocieze contractul cu Bechtel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cinci măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Orlando Szasz, Renania

    1. Îmbunătăţirea colectării la buget prin reducerea evaziunii.

    2. Investiţii masive în construirea infrastructurii rutiere, în special autostrăzi.

    3. Stabilitate fiscală şi legislativă garantată pe o perioada de ani prestabilită.

    4. Scutirea de impozit, parţială sau totală, pentru profitul reinvestit.

    5. a) Remunerarea conducătorilor companiilor de stat pe criterii de performanţă (salarizare şi bonusare în funcţie de profitabilitatea şi lichiditatea companiilor pe care le conduc) – coroborată cu legislaţie strictă anticorupţie.
    b) Remunerarea conducătorilor ministerelor şi a echipelor ministeriale/guvernamentale pe criterii de performanţă coroborată cu legislaţie strictă anticorupţie.