BusinessMagazin

Tag: autoritati

  • Coronavirus în România, 7 noiembrie: Aproape 10.000 de cazuri noi de Covid şi 130 de decese, în ultimele 24 de ore

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunţat că, în ultimele 24 de ore au fost înregistrate în România 9.937 cazuri noi de îmbolnăvire şi 130 de decese la pacienţi cu Covid..

    Potrivit GCS, până sâmbătă, în România, au fost confirmate 296.999 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. 201.114 pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 9.937 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 1.424 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până sâmbătă, 7.793 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate 130 de decese (86 bărbaţi şi 44 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Constanţa, Covasna, Gorj, Harghita, Iaşi, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş, Vâlcea, Vaslui, Vrancea şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 de ani, 4 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 11 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 39 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 31 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 42 decese la categoria de peste 80 de ani.

    122 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 3 pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi, iar pentru 5 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În spitale, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.113. Dintre acestea, 1.048 sunt internate la ATI.

    Până sâmbătă, la nivel naţional, au fost prelucrate 3.455.093 de teste. Dintre acestea, 36.202 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 20.612 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 15.590 la cerere.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coronavirus în România, 7 noiembrie: Aproape 10.000 de cazuri noi de Covid şi 130 de decese, în ultimele 24 de ore

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunţat că, în ultimele 24 de ore au fost înregistrate în România 9.937 cazuri noi de îmbolnăvire şi 130 de decese la pacienţi cu Covid..

    Potrivit GCS, până sâmbătă, în România, au fost confirmate 296.999 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. 201.114 pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 9.937 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 1.424 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până sâmbătă, 7.793 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate 130 de decese (86 bărbaţi şi 44 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Constanţa, Covasna, Gorj, Harghita, Iaşi, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş, Vâlcea, Vaslui, Vrancea şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 de ani, 4 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 11 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 39 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 31 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 42 decese la categoria de peste 80 de ani.

    122 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 3 pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi, iar pentru 5 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În spitale, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.113. Dintre acestea, 1.048 sunt internate la ATI.

    Până sâmbătă, la nivel naţional, au fost prelucrate 3.455.093 de teste. Dintre acestea, 36.202 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 20.612 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 15.590 la cerere.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Franţa şi Germania se pregătesc de o nouă serie de restricţii: Numărul deceselor cauzate de coronavirus în Europa a crescut în ultima săptămână cu 40%

    Autorităţile din Germania şi Franţa plănuiesc să lanseze un nou set de restricţii pe măsură ce numărul deceselor cauzate de COVID în Europa a crescut cu 40% în ultima săptămână, scrie CNBC.

    Cancelarul Angela Merkel va ţine astăzi o întâlnire cu premierii celor 16 landuri germane, urmând să se discute închiderea restaurantelor şi barurilor. Şcolile şi grădiniţele vor rămâne deschise, iar oamenii vor putea ieşi în public doar cu membrii familiei.

    În Franţa, unde autorităţile au înregistrat zilnic 50.000 de cazuri, preşedintele Emmanuel Macron va ţine diseară un discurs televizat, urmând să anunţe, cel mai probabil, o nouă serie de restricţii de circulaţie.

    „Probabil că avem deja 100.000 de infecţii în fiecare zi. Virusul se transmite extrem de rapid”, spune Jean-Francois Delfraissy, preşedintele echipei care îl sfătuieşte pe Macron în contextul pandemiei de coronavirus, subliniind importanţa infecţiilor asimptomatice pe teritoriul ţării.

    Măsurile nu vor fi la fel de severe precum cele aplicate în lunile martie şi aprilie, dar impactul economic sa şterge o bună parte din creşterile înregistrate de-a lungul verii, iar şansele unei recesiuni duble vor creşte semnificativ.

    „Dacă aşteptăm până când unităţile de terapie intensivă vor fi pline, va fi prea târziu”, a declarat Jens Spahn, ministrul sănătăţii din Germania, ţară care a primit deja pacienţi din Olanda, unde spitalele au atins nivelul limită.

     

  • Măsurile de distanţare se înăspresc de-a lungul continentului pe măsură ce ţările europene continuă să se confrunte cu al doilea val de coronavirus

    Numărul de infecţii cu coronavirus a crescut într-un ritm alarmant în Franţa ultimelor două săptămâni, capitala înregistrând o medie de 2.100 de cazuri per 100.000 de locuitori, scrie Financial Times.

    Autorităţile au anunţat o serie de restricţii de circulaţie între orele 21 şi 6 în Paris şi alte 8 metropole, într-un efort de controlare al ultimului val de infecţii care se răspândeşte de-a lungul continentului.

    De asemenea, Germania a continuat să sporească gradul de severitate al măsurilor, iar Republica Cehă va folosi armata pentru a construi un spital de campanie în condiţiile în care sistemul de sănătate încearcă să se confrunte cu al doilea val de COVID-19. Autorităţile de la Praga au raportat aproximativ 20.000 de cazuri în ultimele 48 de ore şi 122 de decese.

    Polonia recomandă suspendarea procedurilor neesenţiale, în timp ce autorităţile din Germania au impus măsuri strice în Berlin, oraş unde nu se mai poate vinde alcool între orele 23 şi 6.

    Prim-ministrul italian Giuseppe Conte a semnat un nou set de reguli prin care se interzic petrecerile atât din exterior cât şi din interior, iar numărul persoanelor invitate la domiciliu va fi limitat la şase.

     

  • O şansă pentru familia ta

    Danone România

    Motivaţie:
    Programul socio-economic „O şansă pentru familia ta”, dezvoltat de Danone România alături de partenerii săi, fondul internaţional Ecosysteme al companiei Danone, Organizaţia Non-Guvernamentală Open Fields şi Polaris Group, reprezintă un model de afacere sustenabil pe termen lung, ce urmăreşte îmbunătăţirea nivelului de trai al micilor fermieri, precum şi creşterea volumului şi calităţii laptelui obţinut de aceştia. Până în prezent, peste 180 de familii din zona Zimnicea au fost înscrise în program, reuşind să practice un nivel avansat de agricultură şi să se dezvolte ca producători de lapte. Din 2019, Danone România şi partenerii săi au adăugat o nouă componentă strategică programului, ce vizează iniţiative în zona de mediu. Principalele obiectivele sunt reducerea amprentei de carbon cu până la 30% în cadrul programului şi implementarea practicilor de agricultură regenerativă în rândul fermierilor.

    Descrierea proiectului:
    Acţiunile au început în anul 2019, fiind implementate de echipa Danone în colaborare cu partenerii săi, şi au constat în: oferirea de susţinere pentru practicarea agriculturii regenerative, acţiuni de împădurire şi crearea de oaze mobile. Datorită ajutorului primit în cadrul programului, gospodarii şi-au creat o asociaţie pentru suport comun şi au obţinut de la autorităţi 426 de hectare de teren pentru asociere (268,76 hectare de pământuri arabile şi 157,84 hectare de păşune), pentru cultivarea cărora compania le oferă consultanţă şi instruire pentru implementarea practicilor de agricultură regenerativă într-un mod eficient. În perioada 2019 – 2020, s-au plantat 8.000 de puieţi de plop în apropiere de localitatea Zimnicea, urmărind obiectivul de scădere a emisiilor de carbon în zonă, precum şi creşterea nivelului de bunăstare a animalelor. În 2019, a fost creată prima oază mobilă de apă la Zimnicea, iar în 2020 s-a ajuns la trei astfel de oaze, care asigură posibilitatea de a oferi apă rece şi proaspată văcuţelor direct pe păşune.

    Efecte:
    Printre rezultatele acţiunilor implementate în primii doi ani, se numără: crearea a trei oaze mobile, o soluţie inovatoare care ajută gospodarii să crească nivelul de bunăstare al văcuţelor, precum şi calitatea laptelui; plantarea a 8.000 de puieţi de plop, urmând ca până la finalul anului 2021 să mai fie plantaţi încă 20.000 de copaci, şi utilizarea de către gospodari a terenului de 426 de ha obţinut de la autorităţi pentru asociere pentru a cultiva propriile culturi pentru hrana animalelor utilizând practicile de agricultură regenerativă cu ajutorul cărora au reuşit să reducă drastic costurile, îmbunătăţind calitatea solului, retenţia de apă şi biodiversitatea terenurilor arabile.

  • Code4Romania

    ING BANK ROMÂNIA

    Motivaţie:
    Reprezentanţii ING Bank Romania spun că prin această campanie  încurajează atât clienţii, cât şi comunităţile, să fie mereu cu un pas înainte, să ia decizii financiare corecte şi să îşi dobândească sănătatea financiară. Code4Romania îşi propune să echipeze grupuri sociale şi instituţii cu instrumente care să le uşureze munca şi să îi ajute să îşi ducă obiectivele la bun sfârşit, eficient şi transparent.

    Descrierea proiectului:
    Colaborarea celor două organizaţii are la bază realizarea de cercetări amănunţite în domeniile prioritare şi propunerea de soluţii tech care apoi să poată fi preluate de către orice ONG/autoritate. În primele zile ale stării de urgenţă, au lansat împreună cu Fundaţia Vodafone şi Romanian American Foundation – TaskForce COVID-19, mai multe platforme, cu misiunea clară de a găsi soluţii tehnologice rapide pentru a ameliora situaţia de criză actuală cauzată de COVID-19 (stirioficiale.ro, ştiri din surse sigure;  datelazi.ro, informaţii corecte şi oficiale privind efectelor cauzate de COVID-19 în România; rohelp.ro, colectarea coerentă şi în siguranţă a ajutoarelor, de orice fel, prin conectarea ONG-urilor abilitate cu oferta de resurse pusă la dispoziţie;  cetrebuiesafac.ro, evaluarea corectă şi rapidă a deciziilor pe care trebuie să le iei ca urmare a efectelor cauzate de COVID-19 în România, direct din surse oficiale;  diasporahub.ro este platforma digitală de sprijin pentru diaspora; Jurnalmedical.ro, evaluare constantă a persoanelor aflate în izolare, oferind sprijin în managementul cazurilor pentru autorităţi). În cadrul TaskForce COVID-19 au contribuit 11 angajaţi full time Code4Romania şi peste 420 de voluntari, care au dedicat în medie 80 de ore fiecare. Între aceşti voluntari s-a numărat şi o echipă de angajaţi ING care a lucrat exclusiv pentru TaskForce. Toate aplicaţiile au fost definite, prototipate, testate şi implementate în primele 6 săptămâni ale stării de urgenţă. Dincolo de contribuţia financiară ING Bank pentru realizarea soluţiilor (20.000 de euro,) banca a pus la dispoziţie echipe de voluntari şi infrastructura de comunicare.

    Efecte:
    Platformele dezvoltate au ajuns la 1 din 4 români adulţi, conform datelor de monitorizare media. Între ele,
    stirioficiale.ro a fost accesat de 5,2 mili­oane de vizitatori unici, iar în diasporahub s-au înscris 460 de grupuri ce au sprijinit prin intermediul platformei peste 10.000 de români din diaspora. Totodată, acestea au fost adoptate imediat de autorităţi şi incluse în lista de aplicaţii recomandate a Comisiei Europene (DigitalResponse to Covid).

  • Virusul continuă să se răspândească de-a lungul populaţiei tinere, iar guvernele europene decid să pună capăt petrecerilor

    Tinerii continuă să răspândească virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul Europei, forţând guvernele să reproiecteze planurile de combatere a pandemiei din primăvară. De-a lungul continentului, oamenii cu vârste cuprinse între 15 şi 49 de ani reprezintă 80% din cei testaţi pozitiv cu coronavirus, comparativ cu 50% la începutul crizei, potrivit Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor.

    În condiţiile de faţă, autorităţile se confruntă cu două probleme: cum se poate creşte nivelul de conformare al tinerilor vis-a-vis de măsurile de distanţare socială şi cum ne putem asigura că infecţiile nu se răspândesc către persoanele vârstnice.

    Drept rezultat, autorităţile din Germania, Spania şi alte ţări au început să ţină în frâu viaţa de noapte, fiind impuse limite asupra petrecerilor şi altor evenimente sociale şi restricţii pentru baruri, cluburi şi cafenele, scrie The Wall Street Journal.

    „Petrecerile private sunt una dintre cele mai mari cauze ale focarelor”, a declarat cancelarul german Angela Merkel, anunţând o serie nouă de măsuri de combatere a virusului. Munchen, capitala Bavariei şi un „punct fierbinte” pentru actualul val de infecţii, a interzis vânzarea şi consumul de băuturi alcoolice în spaţiile publice la anumite ore.

    Vârsta medie a celor testaţi pozitiv în Germania este de 40 de ani în prezent, faţă de 50 de ani în aprilie, conform Institutului Robert Koch, centrul german pentru prevenirea şi controlul bolilor.

    Spania, care se confruntă cu cele mai mari creşteri în Europa, a ales o abordare similară. După lansarea măsurilor de săptămâna trecută în Madrid, barurile şi restaurantele trebuie să se închidă acum până la ora 22:00. În Madrid şi Catalonia, adunările de peste şase oameni sunt interzise dacă oamenii în cauză nu locuiesc în aceeaşi casă.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii crede că oamenii s-au săturat să respecte măsurile de distanţare socială. În Germania, unde rata de conformare a fost ridicată, doar 45% din populaţie urmează normele de distanţare, potrivit unui sondaj realizat de Universitatea din Hamburg. În plus, 58% din cetăţeni evită îmbrăţişările, săruturile şi strângerile de mână, comparativ cu 77% în luna aprilie.

     

  • Deloitte: Creditarea şi-ar putea reveni în 2021 cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităţilor de reglementare în domeniu

    Băncile din Europa Centrală şi de Est se aşteaptă la o revigorare a activităţii de creditare în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin în acest sens din partea autorităţilor de reglementare în domeniu, după ce în 2020 aceasta a scăzut semnificativ faţă de anul anterior, conform unui studiu privind impactul COVID-19 asupra sectorului bancar din ECE, efectuat de Deloitte în 12 ţări din regiune, inclusiv România. Cererea de credite a scăzut în al doilea trimestru al anului 2020 în sectoare precum ospitalitate, transport şi depozitare, imobiliar şi construcţii, precum şi producţie. Pe de altă parte, în sectoare precum comerţ şi agricultură, cererea de credite a crescut, conform studiului.

    Peste 60% din respondenţi anticipează o înăsprire a condiţiilor de creditare atât pentru persoane fizice, cât şi pentru companii, în principal din cauza înrăutăţirii previziunilor economice, a riscului crescut al creditării şi a toleranţei mai scăzute a băncilor faţă de risc. Tendinţa de înăsprire a condiţiilor de creditare a început din primul trimestru al anului 2020, conform Autorităţii Bancare Europene, dar într-un ritm mai puţin drastic decât evoluţia din timpul crizei din 2008-2009.

    Băncile din regiunea Europei Centrale şi de Est şi-au îmbunătăţit semnificativ calitatea activelor de la criza financiară globală, au rezerve mai mari de capital şi şi-au întărit poziţiile de lichiditate, subliniază studiul, aşadar au intrat în perioada de scădere economică într-o formă mai bună decât în cazul crizei financiare. Deşi se aşteaptă la o revenire economică lentă în următoarele 12 luni – în formă de U (39% din respondenţi) sau L (22%) -, băncile participante la studiu nu estimează o deteriorare semnificativă a calităţii activelor. Peste 80% din respondenţi anticipează că rata creditelor neperformante va creşte cu maximum cinci puncte procentuale pentru creditele acordate persoanelor fizice şi companiilor. În mod previzibil, ei se aşteaptă ca sectoare precum ospitalitate, transport şi depozitare şi imobiliar şi construcţii, care sunt cele mai afectate de pandemie, să înregistreze cele mai mari rate de credite neperformante pe segmentul persoanelor juridice.

    „Volumele de credite neperformante din Europa Centrală şi de Est au scăzut considerabil în ultimii ani şi au ajuns la o medie de 3,3% în primul trimestru al anului 2020, datorită creşterii economice, măsurilor de prevenţie luate de autorităţile de supraveghere şi bunei gestionări de către bănci a acestei zone. Cu toate acestea, băncile trebuie să înceapă să evalueze provocările cu care se pot confrunta clienţii lor şi să se pregătească pentru a putea reacţiona rapid în cazul în care efectele reale ale crizei se dovedesc mai puternice decât aşteptările, odată cu încheierea perioadei de moratoriu. Cu cât vor analiza mai rapid situaţia financiară a debitorilor şi vor identifica riscurile care ar putea fi cauzate de diverşi factori (eventual chiar provizionând sumele acordate debitorilor care dau semne că ar avea dificultăţi majore), cu atât mai uşor va fi pentru toate părţile implicate să găsească soluţii de remediere”, a spus Radu Dumitrescu, partener coordonator Consultanţă Financiară, Deloitte România.

    Viteza de reacţie din partea guvernelor şi a băncilor naţionale privind măsurile anunţate pentru a atenua efectele economice negative a fost în general apreciată de băncile din Europa Centrală şi de Est. Peste 60% din respondenţi au spus că autorităţile locale au reacţionat la timp faţă de pandemia de COVID-19, iar trei sferturi dintre ei cred că aplicarea moratoriului este o măsură eficientă pentru menţinerea stabilităţii financiare.

    În ceea ce priveşte tranzacţiile cu credite neperformante, aproape un sfert din respondenţi intenţionează să vândă astfel de portofolii în următoarele şase luni. Aproape 22% din respondenţi au declarat că au amânat tranzacţiile de vânzare de credite neperformante pe care le aveau în desfăşurare sau în pregătire din cauza contextului actual generat de pandemia de COVID-19. De asemenea, majoritatea investitorilor spun că intenţionează să continue să cumpere astfel de portofolii, în ciuda pandemiei, dar vor face o selecţie mai atentă.
    Împrumuturile fără garanţii acordate persoanelor fizice vor domina piaţa tranzacţiilor cu credite neperformante, peste o treime din bănci estimând că vor vinde portofolii provenind în principal din această clasă de active. Aceste aşteptări ar putea fi explicate de creşterea din ultimii ani a ponderii împrumuturilor negarantate pentru persoane fizice în portofoliile băncilor, precum şi de faptul că băncile au vândut deja cea mai mare parte a expunerilor neperformante pe segmentul companiilor, conform studiului.
     

  • 6 luni în care solidaritatea a fost cuvântul cheie şi în business

    Voia să transmită un mesaj important – că vrea să doneze 5% din cifra de afaceri a tuturor firmelor în care el şi membri ai familiei sale erau acţionari – sănătăţii româneşti, pentru lupta împotriva coronavirusului. „Credeam că vreţi îmi spuneţi cum va fi afectat businessul din HoReCa”, i-am spus. „Nu, asta este evident, dar trebuie să facem ceva şi să transmitem un mesaj ca să ne urmeze şi alţii”, spunea el, după ce a menţionat că se inspirase din iniţiative de acest gen din Italia.
    Pe atunci, proporţiile coronavirusului nu ajunseseră la dimensiuni epidemice în România –  eram convinşi că măsurile de telemuncă erau temporare – iar aceasta era prima ştire de „fapte bune” care ajunsese la noi. Şi publicul nostru a fost surprins – după cum reiese din faptul că aceasta a fost citită de peste 40.000 de oameni pe site-ul Business MAGAZIN.
    Ştirile de acest gen au continuat apoi din ziua care a urmat, iar odată cu intensificarea situaţiei pandemice, remarcam în fiecare zi discursul diferit al oamenilor din mediul privat, care se desfăşura în paralel cu cel al autorităţilor. La o discuţie video într-o conferinţă de presă cu un executiv din telecom aflasem că pentru cei aproximativ 2.000 de angajaţi ai companiei care nu pot lucra de acasă, au reuşit să obţină măşti şi mănuşi în perioada în care acestea erau greu de obţinut şi, mai mult decât atât, de cel puţin două ori echipamentele lor au fost redirecţionate către spitale de autorităţi. Şi când vine vorba de fonduri, mediul privat s-a mobilizat rapid pentru a dota spitalele, de la mic la mare – totul a culminat cu construcţia spitalului modular ridicat într-un ritm în care nu credeam că se poate construi în România, la iniţiativa Asociaţiei Dăruieşte Viaţă – 650 de companii şi 250.000 de persoane au făcut donaţii, iar construcţia efectivă a acestuia s-a realizat în doar două luni.
    Cu businessurile afectate, închise în unele domenii, venituri zero, ştirile despre solidaritate au dominat cele 6 luni de pandemie.
    Dar nu doar în contextul pandemic implicarea companiilor în probleme ale societăţii devine din ce în ce mai importantă şi în România. În iniţiativele lor – chiar dacă o bună parte sunt orientate în lupta împotriva COVID-19, veţi găsi şi multe alte soluţii pentru probleme mai vechi ale societăţii româneşti.
    Cât de responsabile sunt, de fapt, companiile din România, vă lăsăm să descoperiţi chiar voi prin intermediul fişelor trimise de reprezentanţii acestora la solicitarea noastră şi reprezentanţilor platformei de resurse umane undelucram.ro, care ne-au sprijinit în propagarea mesajului referitor la acest proiect.
    Nu avem pretenţia că am cuprins în acest catalog toate iniţiativele private de îmbunătăţire a societăţii (un astfel de demers ar fi fost imposibil) – însă cele prezentate sunt cu siguranţă o parte importantă a acestora. Pe restul, sperăm să le descoperim în ediţiile viitoare fiindcă este evident că solidaritatea a devenit mai importantă ca niciodată în strategia de business a oricărei companii, iar noi suntem aici să scriem despre aceasta.

    Am început cu o ediţie specială a revistei, publicată săptămâna aceasta, iar în zilele următoare veţi regăsi şi pe site proiectele incluse aici.

     

  • Facebook anunţă că va plăti taxe restante de peste 100 de milioane de euro în Franţa

    Facebook a anunţat că va plăti taxe restante de circa 106 milioane de euro în Franţa pentru a încheia o dispută privind veniturile câştigate pe teritoriul ţării, potrivit BBC.

    Suma acoperă ultimul deceniu al operaţiunilor efectuate de companie în Franţa. De asemenea, gigantul din Silicon Valley a convenit să plătească 8,46 de milioane de euro în taxe pentru veniturile înregistrate în 2020, cu 50% mai mult decât în 2019.

    „Ne luăm în serios obligaţiile fiscale şi lucrăm îndeaproape cu autorităţile financiare din întreaga lume pentru a asigura respectarea legilor şi pentru a rezolva eventualele litigii, procedând astfel şi cu autorităţile franceze”, a declarat un purtător de cuvând al companiei.

    În ultimii doi ani, guvernul francez a forţat marile companii tech să plătească tot mai multe taxe. Alţi giganţi, precum Google, Apple şi Amazon, au ajuns la acorduri similare cu autorităţile fiscale din Franţa. Proiectul de lege privind firmele tech a fost prezentat în martie 2019 şi prevede impozitarea cu 3% a companiilor din sectorul digital.

    Compania Google a fost obligată să plătească anul trecut o amendă de 549 de milioane de dolari şi taxe de aproximativ 510 milioane de dolari.

    În prezent, valoarea de piaţă a Facebook atinge 773 de miliarde de dolari.