Tag: aur

  • (P) Ce este aurul de investiţii?

    Aurul începe să devină o investiţie din ce în ce mai comună la nivel global. În aprilie, anul acesta, preţul metalului galben a depăşit orice aşteptări, atingând cel mai ridicat nivel din istorie – 2431 de dolari pe uncie troy, aproximativ 78 de dolari pe gram.

    Motivul pentru un nivel de interes atât de ridicat este faptul că aurul este definit ca „o investiţie de refugiu”. În perioade de incertitudine geopolitică, crize economice sau inflaţie ridicată, aurul prevalează ca simbol al valorii. Preţul aurului depinde de toţi aceşti factori. Iar acum, bănci centrale, instituţii financiare şi oameni de rând se întorc către aur.

    Dar nu toată lumea cunoaşte aceste aspecte. Se face greu distincţia între aurul de investiţii şi aurul pentru bijuterii. De asemenea, aurul este văzut ca o investiţie pe care doar bogaţii şi-o permit. Pentru toate aceste motive, haideţi să vedem ce este aurul de investiţii.

    Cum definim aurul de investiţii?

    Aurul de investiţii este stabilit prin lege. Acesta presupune lingouri şi monede de aur care să prezinte anumite caracteristici pentru a fi considerate produse de aur de investiţii. Aceste condiţii oferă un prag minim drept reper pentru monetării şi rafinării în ceea ce priveşte producţia de produse de aur de investiţii.

    Monedele de aur de investiţii

    Pentru a fi considerate produse de aur de investiţii, o monedă de aur trebuie să respecte următoarele condiţii:

    • Să fie produsă după anul 1800,

    • Să aibă un conţinut de aur de cel puţin 90% (21,6 karate),

    • Să fie sau să fi fost mijloc legal de plată în ţara producătoare,

    • Să nu aibă un preţ final cu 80% mai mare decât preţul aurului conţinut.

     

    Monedele produse înainte de anul 1800 sunt considerate bunuri de valoare istorică şi culturală. Acestea se pot tranzacţiona drept aur numismatic dacă prezintă documentaţia necesară.

    Cea mai cunoscută monedă de aur din România este ducatul austriac. Aceasta în reprezintă pe fostul Împărat al Austro-Ungariei, Franz Iosif. Moneda este produsă de către Monetăria Austriacă, păstrând acelaşi stil ca monedele produse până în 1915.

    Un bun exemplu de monedă de aur drept mijloc legal de plată este Filarmonica din Viena. Monedă cu o greutate de o uncie troy (31,1 grame) are o valoare nominală de o sută de euro. Asta înseamnă că moneda poate fi folosită pentru a face plăţi în limita sumei de o sută de euro.

    Totuşi, valoarea monedei este incomparabil mai mare ca aur de investiţii decât ca mijloc de plată. La momentul scrierii acestui articol, moneda Filarmonica din Viena de o uncie are un preţ de aproximativ 11.300 de lei.

    Lingouri sau plăci de aur de investiţii

    Lingourile şi plăcile de aur de investiţii sunt produse prin tăiere cu laser, presare sau turnare, în funcţie de greutatea lingoului şi a preferinţelor producătorului.

    Puritatea unui lingou de aur de investiţii trebuie să fie de cel puţin 99,5% (sau 23,88 de karate). Deşi acest procent este minimul legal pe care lingourile de aur trebuie să le prezinte, marea majoritate a lingourilor de pe piaţa comerţului cu amănuntul sunt de puritate 99,99% sau 24 de karate.

    Un alt aspect pe care aceste produse trebuie să îl prezinte pentru a fi considerate instrumente investiţionale constă în gravarea anumitor caracteristici (precum greutatea, puritate, numărul de serie şi producătorul) pe suprafaţa lingoului. Lingourile vin în greutăţi care diferă de la un gram la 12,5 kilograme, cele din urmă fiind folosite pentru tranzacţii interbancare.

    Lingourile cu o greutate sub o sută de grame se află în ambalaje de plastic, vidate. Aceste ambalaje constituie certificatele lor de autenticitate. Astfel, este foarte important ca aceste ambalaje să rămână cât mai intacte posibil.

    Aurul pe termen lung

    Produsele de aur de investiţii, fie că vorbim de monede de aur sau lingouri de aur, se prezintă printr-o diversitate de greutăţi. Acest lucru le face accesibile tuturor ca metode de păstrare a puterii de cumpărare în perioade de incertitudine ridicată.

    Condiţiile impuse la nivelul industriei permit ca produsele de aur de investiţii să fie foarte lichide. Astfel, un lingou de aur, produs de o rafinărie recunoscută, poate fi cumpărat în România şi vândut în orice altă ţară din lume, la un comerciant de metale preţioase autorizat.

    Pe termen lung, aurul îşi arată cu adevărat puterea de păstrare a valorii, fiind singura investiţie existentă de mii de ani.

     

    sursa foto: unsplash.com

  • Aurul atinge un nou maxim istoric, susţinut de încrederea investitorilor în planul Rezervei Federale de a reduce ratele dobânzilor în 2024

    Aurul a atins luni un nou maxim istoric, continuându-şi creşterea din ultima lună, în timp ce investitorii reacţionează la semnalele emise de Rezerva Federală legate de demararea campaniei de reducere a ratelor dobânzilor, chiar dacă inflaţia rămâne peste ţinta băncii centrale americane, scrie Financial Times.

    Aurul a atins luni dimineaţă un maxim de 2.353,79 dolari pe uncia troy, în creştere de la aproximativ 2.000 de dolari pe uncie la jumătatea lunii februarie.

    Analiştii spun că activul a fost susţinut şi de temerile legate de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu şi de cererea din partea băncilor centrale şi a consumatorilor chinezi.

  • Aurul este noul lider al cursei din pieţele internaţionale. Bitcoin a pierdut poziţia fruntaşă

    Începutul de an a fost al criptoactivelor şi acţiunilor din domeniul AI, acum, însă, se pare că pieţele au redescoperit metalele preţioase, arată într-o analiză financiară, Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.

    Deşi Bitcoin a pornit anul în forţă, croind poteci largi spre maxime istorice după un avans de 50,1% până pe 3 aprilie, ulterior, moneda a încetinit atât de mult încât a cedat aurului poziţia de lider al cursei. În ultima lună, avansul Bitcoin este de 5%, faţă de 9,7% al aurului.

    Aurul a atins record după record în martie. În dimineaţa zilei de 3 aprilie, avansul său de la începutul anului este de 10,7% iar cotaţiile futures (la termen) cu livrare în decembrie sunt cu aproape 100 de dolari/uncie peste preţul spot, un semn al aşteptărilor optimiste ale investitorilor, arată Claudiu Cazacu.

    Preţul a crescut chiar şi în unele sesiuni în care dobânzile la titlurile de stat americane au crescut. Apetitul speculativ este, pe termen scurt, relativ ridicat, şi acest lucru nu exclude vulnerabilităţi temporare. Alinierea factorilor de risc macro şi geopolitici menţine, însă, în orizontul îndepărtat, foarte viu interesul investitorilor, şi nu doar al speculatorilor, pentru cel mai faimos metal preţios.

    Metalul preţios s-a angajat într-o serie de maxime istorice, evoluţia fiind, în acelaşi timp, un semnal al unor schimbări de atitudine din motive fundamentale şi un indicator al unei stări de spirit, arată Claudiu Cazacu.

    Există diverse argumente de ordin economic pentru aprecierea aurului, însă depăşirea unor recorduri a atras şi un interes speculativ în creştere din partea traderilor care detectează probabilitatea unor mişcări rapide. Scena geopolitică e unul dintre motivele accelerării, cu atenţia împărţită între Ucraina, Orientul Mijlociu şi Taiwan. Între timp, atacul asupra ambasadei iraniene din Damasc a generat o reevaluare „în sus” a riscului de conflict cu Iranul.

    Deşi datele economice din SUA sunt relativ optimiste, cu o creştere peste aşteptări a comenzilor şi a indicatorului ISM în industrie, indicii din zona de inflaţie şi consum se aliniază pentru a permite trei tăieri de dobândă din partea Fed anul acesta. Cu cât dobânzile sunt mai scăzute, cu atât este mai puţin penalizată deţinerea de aur, în raport cu cash-ul plasat în bănci.

    Pe de altă parte, petrolul Brent a crescut la cel mai înalt nivel de după noiembrie anul trecut şi a adunat un avans de 17,5% anul acesta. Dacă tendinţa nu se va dovedi a fi tranzitorie, procesul de reducere a dobânzilor – pe care mizează în prezent atât traderii pe aur, cât şi investitorii din pieţele de acţiuni – s-ar putea să fie mai lent decât se aşteaptă în prezent.

    Un risc referitor la petrol vine şi în urma deteriorării relaţiilor dintre Iran şi Arabia Saudită, în timp ce Mexicul a anunţat reducerea exporturilor cu 0,4 milioane de barili pe zi pentru susţinerea rafinăriilor locale.

    Mişcarea sincronizată a aurului şi petrolului confirmă peisajul geopolitic complicat, iar comunicările băncilor centrale pot să continue trimiterile la un parcurs al dobânzilor care depinde, în cele din urmă, de date – deci mai schimbător şi mai puţin stimulativ decât ar dori să vadă, în prezent, investitorii, subliniază consultantul de strategie din cadrul XTB România.

    Esenţială pentru setarea preţului aurului este China, care, potrivit lui Pierre Lassonde de la Franco-Nevada, preia o cotă atât de importantă din producţia anuală încât decide, în cele din urmă, preţul. Apetitul achiziţiilor de aur din partea unor bănci centrale, în special cea din China (care a ajuns la 2.235 de tone după cumpărări de 225 de tone anul trecut), a fost unul din motoarele trendului ascendent.

    În acelaşi timp, în ianuarie au fost retrase din depozitele bursei din Shanghai 271 de tone, o cantitate uriaşă. Această mişcare ar putea arăta o cerere locală efervescentă. Alte voci citate de Euronews sugerează transporturi de aur efectuate de operatori specializaţi, în flux dinspre Vest, către Est. Diversificarea rezervelor băncilor centrale este dublată de apetitul individual pentru aur în ţările emergente.

    La rândul său, argintul a crescut cu 10,4% anul acesta, însă se află la mare distanţă de maximele istorice. Profilul său este diferit, având o utilizare industrială mult mai puternică. Potrivit Silver Institute, se aşteaptă o cerere record de 690 milioane de uncii în 2024, cu 4% peste cifrele de anul trecut, pe seama nevoii de energie solară şi a producţiei de autovehicule electrice.

    Mişcările preţului argintului tind să fie ocazional „violente”, dar între acestea se pot înregistra lungi perioade de aşteptare. O analiză TD Securities descrie, însă, un deficit structural de ofertă, cu prea puţine investiţii în mine noi, ceea ce s-ar putea vedea într-o reaşezare a percepţiilor în piaţă în următorii 1-2 ani.

  • Fiica lui Corneliu Vadim Tudor candidează din partea AUR la Primăria Sectorului 5

    Potrivit unui comunicat al AUR, Lidia Vadim Tudor a absolvit Colegiul Naţional ,,I.L. Caragiale” şi a urmat apoi cursurile Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii Spiru Haret. Are un master în Mass-Media şi Comunicare. A urmat şi cursurile Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii Spiru Haret şi deţine un master şi în Psihologie Clinică şi intervenţie psihologică.

    „Cunoaştem cu toţii Sectorul 5 ca având două caracteristici eterne parcă: cel mai mic şi cel mai sărac sector al Bucureştiului. În cariera mea din Administraţie am avut o scurtă experienţă la Primăria Sectorului 5 şi am reuşit să aflu atunci cât de mare este nevoia pentru investiţii serioase şi abordări serioase în sectorul 5. Am învăţat că este nevoie de la regenerarea zonelor defavorizate celebre care ne au făcut o publicitate negativă la nivel internaţional, celebra Aleea Livezilor, zona Iacob Andrei, şi am putea enumera mult mai multe, până la nevoia de readucere a farmecului cartierului Cotroceni sau a zonei centrale a sectorului. (…) În Sectorul 5 avem şcoli care se închid pentru că sunt invadate de ploşniţe, iar asta reflectă o lipsă de investiţii care durează de ani de zile în sector cu şcoli la care încep lucrările şi care sunt abandonate practic trecând anii aglomerând şcolile cu învăţarea în două sau în trei schimburi. Este nevoie de o abordare serioasă şi curajoasă, este nevoie de un primar care să nu se teamă de fondurile europene, este un alt element care a caracterizat administraţia Sectorului 5 de mulţi ani de zile”, a spus Mihai Enache, candidatul AUR pentru Primăria Municipiului Bucureşti.

    În cadrul evenimentului de prezentare, Lidia Vadim Tudor a declarat că a acceptat propunerea AUR de a candida pentru postul de primar al Primăriei Sectorului 5, la aproape nouă ani de la moartea tatălui său, acum când adevărul spuselor lui este mai evident ca oricând, şi că a decis să se implice într-un mod activ în producerea schimbării de care ţara, Capitala şi sectorul au atâta nevoie.

    „Sunt născută, am crescut, am învăţat, m-am dezvoltat în Sectorul 5, deci sunt get-beget din Sectorul 5 şi în toţi aceşti ani am avut ocazia să cunosc îndeaproape problemele cu care se confruntă cetăţenii acestui sector, de la aspecte care ţin de siguranţă a copiilor în şcoli, grădiniţe şi licee, până la chestiuni ce ţin de Sănătate Publică, lipsa sau, acolo unde a fost cazul, ineficienţa programelor de prevenţie în rândul tinerilor, aspecte legate de conştientizarea riscului transmiterii bolilor, a consumului de droguri, de alcool sau de tutun, în rândul adolescenţilor mai ales, aspecte legate de igienizarea corespunzătoare a străzilor şi a parcurilor din sector, de reabilitarea şi consolidarea blocurilor, de canalizare şi asigurarea apei potabile, de asfaltarea străzilor de care mulţi primari până acum nu s-au ocupat în anumite zone care nu sunt atât de vizibile în sector, dar în care oamenii trăiesc. Toate acestea sunt probleme cu care toţi cei care locuim aici ne confruntăm zi de zi. Cred că a venit momentul să oferiţi tinerilor susţinuţi de oameni cu experienţă în Administraţia Publică, aşa cum sunt cei de la filiala Sectorului 5, şansa de a se implica şi de a face ceva pentru o schimbare majoră”, a subliniat candidatul AUR la Primăria Sectorului 5.

  • Băncile centrale ale Cehiei şi Ungariei au accelerat scăderile de dobânzi, încurajate de aducerea inflaţiei sub control, în timp ce banca centrală a Poloniei, blocată într-un război politic, se îngroapă în aur

    „Aceste lingouri aparţin tu­turor polonezilor“, spu­ne guvernatorul băncii centrale din Polonia Adam Glapinski într-un clip publicitar difuzat zilele trecute, în care laudă achiziţiile de aur efectuate de instituţie sub mandatul său. Şi a specificat că aceste achiziţii au fost făcute sub conducerea sa. Nu este doar laudă. Anul trecut, banca centrală poloneză a fost depăşită doar de cea a Chinei la cantitatea de aur cumpărată.

    Cu altă ocazie, Glapinski a spus că puterea Poloniei stă în aur. Banca sa îşi majorează constant rezervele de metal preţios din 2018, acestea ajungând să aibă o pondere de 12,4% în totalul rezervelor valutare în 2023. Goana după aur a Poloniei va continua sub condu­cerea lui Glapinski, planul, decis în ianuarie, fiind ca ponderea me­talului în re­zer­vele valutare să ajungă la 20%.

    Glapinski, aliat de bază al par­tidului Lege şi Justiţie care a format fostul guvern şi prie­ten bun al liderului for­ma­ţiunii, este în război cu noul executiv. Guver­natorul a mers până-ntr-acolo cu susţinerea fos­tu­­lui gu­vern încât s-a implicat în cam­pania electorală reducând abrupt în toamnă dobânzile de politică monetară chiar înainte de alegeri. Acum, Glapinski tinde să descurajeze orice speranţă de continuare a reducerilor de dobândă, principala armă în lupta cu inflaţia.

    Chiar şi aşa, unul dintre locotenenţii săi, Henryk Wnorowski, considerat a fi un mode­rat, nu a exclus o rundă de reduceri de dobânzi anul acesta. Dar nici inflaţia nu mai este ce-a fost – de nici 4% în ianuarie (la o dobândă de referinţă pentru politica mone­tară de 5,75%), faţă de 17% acum un an. To­tuşi, dacă inflaţia nu cedează – iar un pericol în acest sens în Polonia este retragerea măsu­rilor prin care fostul guvern a protejat populaţia de scumpiri, cum ar fi renunţarea la TVA la unele alimente – şi dobânzile rămân ridicate, băncile centrale îşi riscă credibilitatea.

    Credibilitatea băncii centrale poloneze este pusă în pericol şi de alianţele politice şi, mai nou, de atacuri în justiţie. Glapinski a ales aurul pentru a se apăra şi nimeni nu-l poate învino­văţi. Acest metal este considerat cel mai sigur refugiu în caz de vremuri tulburi. Şi alte bănci centrale, din economii mai dezvoltate decât Polonia, au ales să cumpere aur. Totuşi, nu poate fi ignorată forţa cu care a fost frânată in­flaţia poloneză. Aceasta nu înseamnă că preţu­rile vor reveni la nivelurile de dinainte de pan­de­mie. Nici vorbă. Saltul a fost unul imens. Iar băncile centrale vor un pic de inflaţie.

    Însă situaţia în care este banca centrală po­loneză, raportată la inflaţie şi evoluţia econo­mică, pare o performanţă deosebită dacă este comparată cu cea în care este Banca Centrală Europeană. Iar acest lucru este valabil şi pentru celelalte bănci centrale din Europa de Est, ceea ce a făcut ca revista The Economist să remarce că aceia care au majorat primii dobânzile sunt primii care le scad. Aducerea sub control a inflaţiei prin forţa dobânzilor mari şi a înăspririi rapide a politicii monetare oferă băncilor cen­trale est-europene suficient spaţiu pentru a reduce acum dobânzile.

    Iar acest lucru a fost posibil mulţumită in­dependenţei băncilor centrale, după cum a observat Miroslav Singer, economist şef la Ge­nerali Group şi fost guvernator la banca cen­trală a Cehiei. Nu este vorba de independenţă faţă de politic, ci independenţa dată de un sis­tem monetar propriu. Singer a făcut o compa­raţie între cum evoluează inflaţia şi dobânzile în Cehia, stat membru al UE dar care şi-a păstrat moneda proprie, coroana, şi în Slovacia, eco­nomia soră care a trecut la euro prin intrarea în zona euro.

    Politica monetară a Slovaciei este acum cea a zonei euro, unde BCE a acţionat târziu contra inflaţiei şi acum se teme de revenirea acestuia, întârziind şi cu momentul în care va începe să reducă dobânzile.

    Banca centrală cehă a efectuat la începutul acestei luni a doua diminuare de dobândă la rând, încurajată de revenirea inflaţiei în ianuarie foarte aproape de nivelul ţintă urmărit, de 2%. De fapt, instituţia a accelerat ritmul scăderii dobânzilor de la 25 de puncte de bază în decembrie la 50 de puncte de bază, aducând dobânda de politică monetară la 6,25%. Analiştii de la ING au intepretat graba prin încrederea pe care banca centrală cehă o are în acţiunile sale şi în traiectoria inflaţiei.

    Iar faptul că ultima reducere nu a fost mai mare arată că instituţiei nu-i păsa în acel moment prea mult de creşterea economică, la care Cehia este cel mai slab jucător din regiune, ci de preţuri. Analiştii de la ING cred că următoarea decizie va fi o reducere a dobânzii de 75 de puncte de bază deoarece inflaţia a încetinit mai mult decât s-a anticipat. Viteza va depinde, însă, de cum reacţionează coroana la ultimele decizii. Deprecierea, aducătoare de inflaţie, ar putea încetini ritmul reducerilor de dobândă.

    În Ungaria, unde şeful băncii centrale s-a transformat din mâna dreaptă a premierului Viktor Orban în critic al politicilor cheltuitoare şi inflaţioniste ale acestuia, dobânda de politică monetară fost redusă luna aceasta cu 100 de puncte de bază, adică cu un întreg punct procentual, la 9%. A fost o accelerare de la ritmul de 75 de puncte de bază cu care instituţia a ieftinit creditul în ultimele patru luni.

    Oficialii băncii au explicat că deflaţia mai puternică decât au anticipat, îmbunătăţirea percepţiei riscului de ţară, o tendinţă pozitivă observată la contul curent şi persistenţa slăbiciunilor în cererea externă şi internă au permis accelerarea reducerii de dobânzi. Dar această accelerare va fi doar temporară. Portfolio.hu, principala sursă de ştiri şi analize economice şi financiare din Ungaria, a completat explicaţiile băncii centrale spunând că ieftinirea creditului cu un pas atât de mare a fost permisă de date despre inflaţie peste aşteptări de bune, de calmul de pe pieţele de capital, dar şi de deteriorarea perspectivelor de creştere economică.

    Premierul Orban presează de mult timp banca centrală să diminueze mai energic dobânzile. Însă o astfel de grabă loveşte forintul, cea mai instabilă monedă din regiune. Inflaţia, la 3,8% în ianuarie, a revenit în intervalul de toleranţă al băncii centrale. Anul trecut, alimentele se scumpeau şi cu 44% în ritm anualizat.

  • Simion: Peste 150 de aleşi locali din PNL şi PSD vin alături de AUR

    „De Ziua Îndrăgostiţilor avem o surpriză pentru cuplul minune Nicu-Marcel: peste 150 de primari, viceprimari, consilieri locali şi judeţeni din PNL şi PSD au venit alături de noi, în semn de protest faţă de negocierile pentru comasarea alegerilor”, transmite AUR.

    Potrivit sursei citate, o parte din ei au participat la conferinţa de presă susţinută miercuri de liderii AUR în faţa Parlamentului.

    „Oamenii ăştia nu sunt membri AUR acum pentru că îşi pot pierde mandatul. Când se stabileşte data alegerilor vor semna o adeziune pentru partidul AUR. Sigur că PNL, speriat, i-a demis pe consilierii de la Sectorul 3. Sigur că oameni cu demnitate, consilierii de la Sectorul 1 PNL şi-au dat demisia, dar situaţia este explozivă. Dacă hoţul Virgil s-a lăudat că ne-a luat organizaţii fictive în Mehedinţi, noi venim în faţa voastră să arătăm că AUR se va lupta cu baronii locali. Şi dacă PNL sau PSD, în funcţie de judeţ, au încetat să fie opoziţie la aceşti baroni locali, vom prelua noi această misiune. Sigur că ne-am fi dorit să se respecte Constituţia şi legile ţării. Ne-am fi dorit ca alegerile să fie la termen. Suntem pregătiţi şi dacă nu sunt la termen aceste alegeri” a declarat George Simion, în cadrul conferinţei de presă.

    Mai mult, preşedintele AUR anunţă că în perioada următoare alături de Alianţă vor veni şi mai mulţi liberali şi social-democraţi.

    „Mesajul nostru e clar: suntem pregătiţi de alegerile locale când vor ei, doar să respecte legile şi Constituţia. Şi cei 150 de aleşi locali din partidele lor prezenţi aici care se opun comasării şi ideii unui aşa-zis deceniu de stabilitate Nicu-Marcel, şi care nu vor să mai candideze pe listele PSD-PNL sunt doar începutul. Vor urma mult mai mulţi, vom strica majorităţile actuale din Consiliile Locale şi Judeţene, blaturile baronilor locali”, a subliniat George Simion.

    AUR va organiza miercuri, la ora 14.00, un protest în faţa Autorităţii Electorale Permanente, faţă de măsurile ilegale analizate în cadrul instituţiei.

    „Mergem la AEP, care pe lângă proiectul de comasare mai are pe ordinea de zi două lucruri periculoase pentru democraţie: interzicerea la alegerile europarlamentare a votului în Diaspora pentru cei care nu au reşedinţă acolo. La alegerile europarlamentare, ca şi la cele prezidenţiale, românii pot vota oriunde. Colegii noştri din Anglia, Italia, au fost chemaţi la ambasade să primească instructajul pentru alegeri şi asta li s-a spus, că românii trebuie să aibă reşedinţa în respectivul stat. Şi modificarea pe repede înainte a regulamentului AEP, acum înainte de alegeri, tocmai pentru a-şi pune oamenii comozi în funcţiile de conducere, pentru a pregăti marea fraudă de la vot şi pentru a externaliza serviciile de IT din cadrul AEP. Miza este mare, se lucrează de zor sub conducerea domnului Greblă, noi la ora 14 vom fi acolo”, a anunţat preşedintele AUR.

  • Un deputat PSD s-a înscris în AUR

    „Subsemnatul deputat Cornel Vasile Folescu, ales în Circumscripţia electorală nr. 27 mehedinţi, pe listele Partidului Social Democrat, prin prezenta vă rog să luaţi act de demisia mea din Grupul Parlamentar PSD şi trecerea mea la Grupul parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR)”, potrivit unei informări a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.

    Folescu este membru al Comisiei pentru transporturi şi infrastructură.

    Cornel Folescu a avut două luări de cuvânt în plenul Camerei Deputaţilor şi a iniţiat, alături de alţi deputaţi, 40 de proiecte de lege, dintre care 15 au fost promulgate.

     

  • Geometrie de podoabă

    După ani de zile în care au predominat cercurile, industria bijuteriilor trece la poligoane, în special din cele cu şase sau opt laturi. Creatorii sunt atraşi spre aceste forme geometrice fie de semnificaţiile lor din vechime legate de diverse religii, fie de ideea de perfecţiune pe care o transmit, scrie Financial Times. Alţii se simt inspiraţi de bijuterii vechi din perioada art deco, de care amintesc poligoanele regulate, şi încearcă să profite de cererea mare pentru acestea. Printre cele mai spectaculoase creaţii se numără un inel cu hexagoane de aur şi turmalină roz de la Jo Hayes Ward, cercei lungi formaţi din trei hexagoane din aur şi smarald de la Alice Cicolini, un colier din hexagoane de aur, diamante, spineli şi turmaline roz de la Gucci, un inel din aur cu safir octogonal de la William Welstead ori brăţări şi inele din verigi octogonale de titan cu safire de la Sabbadini.

  • AUR propune creşterea salariului minim la 5.000 de lei cu scăderea taxării muncii până la maxim 25%

    „În acest fel dorim să racordăm piaţa muncii la noua realitate economică din România, prin creşterea veniturilor nete ale angajaţilor dar fără a pune presiune suplimentară pe mediul de afaceri prin creşterea taxării muncii în valoare absolută. Totodată, bugetul de stat nu va fi afectat deoarece valoarea absolută colectată rămâne neschimbată”, potrivit unui comunicat de presă.

    AUR transmite că un efect pozitiv al majorării salariului minim şi al scăderii taxării muncii în forma propusă îl reprezintă creşterea consumului, ceea ce va duce la o majorare a încasărilor statului din TVA.

    „De asemenea, un alt efect benefic al măsurii propuse de AUR îl reprezintă atragerea forţei de muncă din rândul cetăţenilor români plecaţi în afara graniţelor ţării. Soluţia AUR transpune în lege o realitate deja existentă: antreprenorii
    români sunt nevoiţi să încalce legea şi să ofere plăţi suplimentare angajaţilor, scoţând banii din firme sub formă de dividende pe care le repartizează către angajaţi. Astfel, prin aplicarea prezentei măsuri legislative vor fi consecinţe pozitive asupra mediului de afaceri, prin faptul ca aceştia vor fi stimulaţi ca veniturile salariale reale să fie impozitate, aceasta fiind o soluţie pentru scoaterea economiei gri la suprafaţă şi pentru o colectare eficientă a taxelor şi impozitelor”, se menţionează în finalul comunicatului.

  • AUR cere coaliţiei de la guvernare retragerea sprijinului pentru Simonis

    Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) îi solicită preşedintelui PSD, prim-ministrul Marcel Ciolacu, şi preşedintelui PNL, Nicolae Ciucă, retragerea sprijinului politic pentru deputatul Alfred Simonis, preşedinte interimar al Camerei Deputaţilor, pentru ”comportamentul agresiv şi limbajul suburban pe care îl manifestă în mod constant în plenul Camerei Deputaţilor la adresa parlamentarilor opoziţiei” – se arată într-un comunicat al AUR.

    AUR îl acuză pe Alfred Simonis că a avut un comportament suburban la adresa preşedintelui Alianţei, George Simion.

    „Este inacceptabil ca un individ care s-a remarcat de-a lungul carierei politice doar prin veleităţile de bişniţar şi de combinator să ocupe a treia funcţie din statul român şi să păteze imaginea funcţiei de reprezentant al românilor. Funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor ar trebui să impună o anumită conduită, lucru total străin sinecuristului Alfred Simonis, zis şi Freddy. Tehnicile sale de intimidare, de manipulare, precum şi limbajul suburban au atins astăzi noi culmi ale tupeului, după ce şi-a permis ca în cel mai grotesc mod să adreseze injurii greu de reprodus preşedintelui AUR, deputatul George Simion, cel care i-a solicitat o serie de explicaţii. Însă, dispreţul şi aroganţa l-au făcut pe Freddy Simonis să îşi arate adevărata faţă, aceea de interlop eşuat”, arată AUR într-un comunicat.

    Pe de altă parte, „la începutul şedinţei, un domn deputat, mai rusofil aşa, căruia nu merită să îi spun numele, a venit şi a spus, citez: <Am să o violez pe mă-ta!>. Aşa mi-a spus acest individ la începutul şedinţei, şi poate că şi reacţia mea a fost una vehementă şi poate şi prestaţia mea, după acest moment, nu e cea pe care aţi fi aşteptat-o”, declara anterior Alfred Simonis.

    El l-a numit de deputatul respectiv „un personaj abject”.

    ”Vreau să înţelegeţi că fiecare dintre noi suntem oameni, avem limita de suportabilitate atât cât o avem, Nu pot sancţiona un personaj care se comportă de trei ani în felul acesta. Nu ai ce să îi faci, singurul care poate să îl sancţioneze se află la Moscova”, a încheiat Simonis.

    Liderul AUR, George Simion, a scris pe Facebook: „Simonis se ascunde dar şi #noulPSD a luat bani. Mai târziu vă arăt cum mă înjură de morţi şi de mamă preşedintele Camerei Deputaţilor”.