Prinţul Mohammed ben Salman, în vârstă de 32 de ani, a criticat în mod direct anumiţi conservatori religioşi ce exercită o influenţă notabilă asupra societăţii saudite, de zeci de ani.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Tag: Arabia Saudita
-
Sute de structuri antice misterioase care datează de mii de ani au fost descoperite în Arabia Saudită. ”Nu există o explicaţie pentru scopul lor”
Aceste structuri au fost găsite într-o regiune din centrul şi vestul Arabiei Saudite numită Harrat Khaybar, scrie Live Science.Arheologii implicaţi în studiu, de la University of Western Australia, nu cunosc scopul şi nici vârsta exactă a acestor vestigii. Unele structuri se găsesc în proximitatea conurilor vulcanice inactive, care în trecut au eliberat o cantitate însemnată de lavă bazaltică.Construcţiile au fost „realizate din piatră, fiind groşi şi de înălţime redusă”, a declarat David Kennedy, profesor la University of Western Australia. Mai mult decât atât, zidurile „par să fie cele mai vechi structuri realizate de om în regiune”, adaugă cercetătorul, precizând şi că „nu există o explicaţie pentru scopul lor”.Cea mai mică structură se întinde pe 13 metri, iar cea mai lungă pe 518. Majoritatea sunt formate din mai multe ziduri şi formează un model rectangular, iar altele sunt în formă de litera I, mărginite de ziduri din piatră mai robuste decât restul. -
China va „obliga“ Arabia Saudită să tranzacţioneze petrolul în yuani, cu impact asupra dolarului
China va „obliga“ Arabia Saudită să tranzacţioneze petrolul în yuani, iar când acest lucru se va întâmpla restul pieţei petroliere va urma acest curs şi va abandona dolarul ca monedă de constituire a rezervelor, Carl Weinberg, economist-şef şi managing director al High Frequency Economics, a declarat pentru CNBC. Potrivit acestuia, Beijingul va devenit jucătorul dominant la nivel mondial în ceea ce priveşte cererea de petrol în condiţiile în care China a preluat de la SUA statutul de cel mai mare importator de petrol de pe planetă.
-
DECIZIE ISTORICĂ: Femeile vor avea voie să conducă autovehicule în Arabia Saudită
Decretul, care va intra în vigoare în iunie 2018, pune capăt unor măsuri care erau considerate de critici drept discriminatorii la adresa femeilor.
În Arabia Saudită, o monarhie musulmană în care este aplicată Legea islamică (Sharia), femeile nu au dreptul de a conduce autovehicule. Clericii musulmani au oferit o serie de argumente în acest sens, afirmând, printre altele, că este inadecvat pentru o femeie să conducă o maşină, că bărbaţii nu vor şti ce atitudine să aibă faţă de şoferiţe şi că acordarea de permise de conducere auto femeilor ar încuraja promiscuitatea.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Încă o aroganţă a regelui saudit Salman. Suma COLOSALĂ pe care a cheltuit-o într-o singură vacanţă în Maroc
Regele Salman a sosit pentru vacanţa pe care şi-o ia în fiecare an cu peste 1.000 de însoţitori: miniştri, consiglieri şi rude au făcut parte din alai şi au fost cazaţi la cel mai luxos hotel din oraş, informează Haaretz.În 2016 proprietatea a intrat în lucrări masive de renovare, la care s-a adăugat şi construirea unor noi corpuri, heliporturi, dar şi un cort imens pe acoperiş în care să se poată ţine petreceri.Vizita din acest an este privită ca un stimulant extraordinary pentru economia locală, iar toată această vacanţă a regelui Salman va da, cel mai probabil, 1,5% din totalul veniturilor pe care ţara le obţine din turism, scriu şi cei de la ziarul spaniol La Vanguardia.Citiţi mai multe pe www.gandul.info -
Scot bani şi din PIATRĂ SEACĂ. Ţara care a decis că turismul RELIGIOS este mai profitabil decât petrolul
Arabia Saudită cheltuie 80 de milioane de dolari pentru a extinde şi a moderniza oraşul sfânt. Statul va cheltui 3,5 miliarde de dolari pentru construirea celui mai mare hotel din lume, care va avea 10.000 de camere şi 70 de restaurante. Mai mult, capacitatea Marii Moschei va fi dublată, ajungând la 7 milioane de persoane.
Turismul religios este important pentru economia Arabiei Saudite, fiind a treia sursă de venit după petrol şi sectorul petrochimic.
Scopul cheltuielilor este de a avea, anual, cu 20 de milioane de vizitatori mai mult la Mecca, până în 2030.
-
Egiptul va ceda Arabiei Saudite două insule nelocuite din Marea Roşie
Cele două insule din Marea Roşie au fost un subiect sensibil pentru preşedintele Sisi, suportând criticile publice care au fost urmate de proteste la care au participat egiptenii revoltaţi de atingerea adusă suveranităţii naţionale. Preşedintele Sisi vede în Arabia Saudită un aliat cheie, ţinând cont de miliardele de dolari pe care Guvernul de la Riyad le investeşte în Egipt.
Acum câteva zile, Parlamentul Egiptului a aprobat acordul de retrocedare a insulelor Tiran şi Sanafir.
”Preşedintele Abdel Fattah al-Sisi a ratificat acordul de demarcaţie maritimă dintre Egipt şi Arabia Saudită”, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei de la Cairo.
Intenţia de a ceda cele două insule nelocuite a fost anunţată de Guvernul de la Cairo încă din aprilie 2016, asepct ce a stârnit mari controverse şi proteste. Tot cu prilejul unei vizite efectuate de regele Salman al Arabiei Saudite, suveranul saudit a promis oficialilor egipteni Arabia Saudită va investi masiv în Egipt după transferul insulelor.
Pentru a răspunde criticilor, Guvernul de la Cairo a argumentat că respectivele insule ar aparţine de drept saudiţilor, aflându-se în apele teritoriale ale Arabiei Saudite.
Pentru egipteni, cele două insule au o importanţă atât simbolică, cât şi strategică. Ele sunt importante pentru egipteni deoarece sunt legate de cele patru războaie purtate cu Israelul. Din perspectivă strategică, insulele în cauză sunt poziţionate la intrarea în Golful Aqaba şi permit controlul asupra portului israelian Eilat.
-
Recep Erdogan, preşedintele Turciei: Ultimatumul ţărilor arabe dat Qatarului reprezintă o încălcare a “dreptului internaţional”
Patru ţări arabe care boicotează Qatarul pentru presupusa susţinere a terorismului au formulat vineri o serie de solicitări adresate Administraţiei de la Doha, cerând inclusiv închiderea unei baze militare turce din ţară, oprirea televiziunii Al Jazeera, sistarea legăturilor cu Iranul şi predarea tuturor teroriştilor.
Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, ministerul de Externe de la Doha, a declarat că solicitările formulate de patru state arabe pentru anularea sancţiunilor nu sunt nici rezonabile şi nici realizabile.
“Aprobăm şi apreciem atitudinea Qatarului în ceea ce priveşte lista de 13 solicitări”, a declarat Erdogan, care a adăugat că lista “contravine dreptului internaţional întrucât nu este permisă atacarea ori intervenţia asupra suveranităţii unei ţări”, informează agenţia de ştiri Reuters.
Liderul de la Ankara a mai declarat că apelurile ca Ankara să închidă baza militară pe care o are în Qatar denotă “lipsă de respect faţă de Turcia”.
Guvernul de la Ankara, cel mai puternic aliat din regiune al autorităţilor de la Doha, a trimis în Qatar aproximativ o sută de avioane cu provizii de la începutul crizei din zona Golfului. Mai mult, Turcia a adoptat legislaţia necesară pentru suplimentarea efectivelor militare desfăşurate la baza turcă din Qatar.
Erdogan a mai declarat că s-a oferit să stabilească o bază militară şi în Arabia Saudită, însă n-a primit niciodată un răspuns clar în această privinţă.
-
Emiratele Arabe Unite: Qatarul ar putea fi izolat diplomatic pe termen lung dacă NU acceptă solicitările statelor arabe
“Am decis că în cazul în care nu se înregistrează vreun progres, Qatarul va fi izolat de vecini”, a declarat Anwar Gargash.
Avertismentul a venit la doar câteva ore după ce autorităţile de la Doha au dezvăluit lista de 13 condiţii puse de Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain şi Egipt.
Oficialul din Emirate a precizat că refuzul îndeplinirii acestor solicitări nu va conduce la o escaladare a tensiunilor şi a insistat că ţarile arabe nu urmăresc “schimbarea regimului din Qatar, ci o schimbare a comportamentului”.
Patru ţări arabe care boicotează Qatarul pentru presupusa susţinere a terorismului au formulat vineri o serie de solicitări adresate Administraţiei de la Doha, cerând inclusiv închiderea unei baze militare turce din ţară, oprirea televiziunii Al Jazeera, sistarea legăturilor cu Iranul şi predarea tuturor teroriştilor
.
Lista a fost semnată de Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt şi Bahrein.Cele patru state arabe au acordat Qatarului un termen de 10 zile pentru a lua aceste măsuri. Lista cu cereri a fost predată autorităţilor de la Doha de către Kuweit, ţară care s-a oferit să medieze disputa.
La 5 iunie, Arabia Saudită, Egipt, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Yemen şi Libia au decis să înceteze legăturile diplomatice cu Qatarul, acuzând acest stat de destabilizarea regiunii prin sprijinirea unor reţele teroriste precum Stat Islamic şi Al-Qaida.
Decizia a fost însoţită de o blocadă economică, închiderea frontierelor terestre şi maritime între aceste ţări şi Qatar, precum şi cu interdicţii de survol pentru companiile aeriene din Qatar şi restricţii de călătorie pentru cetăţenii qatarioţi.
-
Ce înseamnă izolarea Qatarului pentru restul lumii şi ce urmează?
Arabia Saudită, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Egiptul, Yemenul şi Libia au rupt legăturile diplomatice cu Qatar, la începutul săptămânii trecute, acuzând autorităţile de la Doha de destabilizarea regiunii prin sprijinirea unor reţele teroriste precum Stat Islamic şi Al-Qaida. Retragerea diplomatică a fost declanşată de Bahrein şi a fost urmată de restul statelor din golf; decizia a fost luată ”pentru a proteja securitatea naţională în faţa pericolelor reprezentate de terorism şi extremism“.
Ca urmare, Arabia Saudită şi-a închis graniţele şi a blocat legăturile pe uscat, aeriene şi pe mare cu peninsula învecinată. Alături de Emiratele Arabe Unite şi Bahrein, saudiţii au stabilit un termen de două săptămâni pentru ca vizitatorii şi rezidenţii din Qatar să părăsească teritoriul. Totodată, cele şase ţări arabe au închis spaţiul aerian pentru compania Qatar Airways. Banca centrală a Arabiei Saudite a sfătuit şi alte bănci din regat să nu mai facă comerţ cu instituţii din Qatar, lucru care ar putea avea implicaţii majore asupra economiei statului vecin.
Decizia, una fără precedent, este văzută drept o separare majoră între ţările puternice din golf, care sunt, de asemenea, aliaţi apropiaţi ai Statelor Unite. Statele arabe şi-au manifestat în mai multe rânduri opoziţia faţă de regimul din Iran, dar Arabia Saudită a mers un pas mai departe, acuzând Qatarul de ”colaborare cu grupări teroriste susţinute de Iran“, în regiunea estică Qatif şi în Bahrein.
Ca răspuns, Qatarul a acuzat că se confruntă cu o campanie de minciuni şi născociri care au drept scop să impună o tutelă asupra statului. ”Campania de incitare bazată pe minciuni a atins nivelul născocirilor pure“, a transmis ministerul de externe de la Doha, care a precizat că, în calitate de membru al Consiliului de Cooperare al Golfului, Qatarul respectă suveranitatea altor state şi nu intervine în treburile lor interne.
Aşa cum era de aşteptat, preţul petrolului a crescut în primele ore de după anunţul privind izolarea Qatarului, cotaţiile futures ale ţiţeiului crescând cu 1,6% pe piaţa de la New York, conform Bloomberg.
Analiştii se aşteaptă ca decizia diplomatică să afecteze tot sistemul de aprovizionare dinspre Orientul Mijlociu, practic de la statele care fac parte din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol. Bloomberg arată că toate aceste ţări folosesc strâmtoarea Hormuz, prin intermediul căreia Departamentul de Energie al SUA estimează că trece aproximativ 30% din cantitatea de petrol exportat. Preţul petrolului ar putea fi afectat pe termen lung de această criză, în condiţiile în care Qatarul este unul dintre principalii producători şi exportatori de petrol din cadrul OPEC.
Reacţiile externe nu au întârziat să apară: în Turcia, oficiali din partea Partidului AK, aflat la guvernare, dar şi din partea opoziţiei au declarat că parlamentul turc va trece o serie de schimbări legislative cu scopul de a putea trimite mai multe trupe către baza militară turcă din Qatar.
Pe de altă parte, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia nu are niciun amestec în ceea ce priveşte decizia mai multor ţări arabe de a rupe relaţiile diplomatice cu Qatarul. ”Este o problemă care ţine de relaţiile bilaterale între ţările respective. Nu ne amestecăm în astfel de decizii, deşi suntem suspectaţi că ne-am afla în spatele oricărei revoluţii din lume. Dar vă asigur că nu este adevărat“, a declarat Lavrov.
O altă reacţie importantă a venit din partea preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, care i-a cerut regelui Salman al Arabiei Saudite să îndemne la unitate în golf. ”Mesajul său a fost că avem nevoie de unitate în regiune pentru a combate ideologia extremistă şi finanţarea terorismului“, a spus un oficial de la Casa Albă agenţiei de presă Reuters. Anterior, Trump a subliniat că iniţiativa Arabiei Saudite de a izola Qatarul ar putea marca ”începutul sfârşitului ororii terorismului“. ”Pe durata vizitei mele recente în Orientul Mijlociu, am transmis că nu mai trebuie finanţată ideologia radicală. Liderii de stat au arătat cu degetul spre Qatar. Mă bucur să văd că vizita din Arabia Saudită, cu regele şi reprezentanţii a 50 de ţări, are efecte pozitive. Au spus că vor avea o abordare fermă în ceea ce priveşte finanţarea extremismului, iar toate trimiterile indicau Qatarul. Poate că acest moment va însemna începutul sfârşitului pentru oroarea terorismului“, a scris Donald Trump pe contul său de Twitter. Preşedintele american a lăsat de înţeles că decizia celor şase ţări arabe este justificată, deşi Qatarul este un aliat al Statelor Unite şi găzduieşte o bază militară americană.
Efectele s-au văzut imediat şi la bursă: indicele QE, referinţa bursei de la Doha, a scăzut cu 7,3% ca urmare a anunţului. Toate cele 44 de companii listate pe bursa qatareză au încheiat şedinţa de tranzacţionare la mijlocul săptămânii trecute în teritoriu negativ.
Statul arab are însă rezerve: fondul suveran al Qatarului, cel mai mare investitor de pe piaţa de capital locală, are active de 335 de miliarde dolari, aflându-se astfel pe locul al nouălea în lume. Fondul are în portofoliu pachete importante de acţiuni în companii mari precum Volkswagen (17%), Glencore (9%) sau Barclays (6,3%). Mai mult, Qatarul are o populaţie de 2,2 milioane de locuitori şi un PIB de 165 miliarde dolari, cetăţenii acestui stat fiind astfel printre cei mai bogaţi ai lumii.
CE URMEAZĂ?
Dincolo de motivele expuse la începutul săptămânii trecute, la baza rupturii între statele din Golful Persic stă însă modul în care fiecare a interpretat evenimentele din timpul Primăverii Arabe.
În contrast cu acţiunile statelor vecine, Qatar a susţinut în mod activ schimbările de regim din lumea arabă. Cei de la Doha au mobilizat bani şi resurse mediatice în favoarea mai multor actori precum Frăţia Musulmană din Egipt, Hamas din Fâşia Gaza sau partidul Ennahda din Tunisia. De cealaltă parte, Emiratele Arabe Unite şi Arabia Saudită au încercat să limiteze accesul Qatarului în respectivele zone.
Pare astfel un conflict ce va continua să producă efecte; singurul mod prin care acestea vor rămâne la nivel diplomatic şi economic, fără a escalada, este de a aduce toate părţile implicate la aceeaşi masă. Cine are însă forţa de a organiza o astfel de negociere?