BusinessMagazin

Tag: aplicatii

  • Opinie Bogdan Răduţă, CTO Qualitance: Este realitatea augmentată tehnologia viitorului?

    Datorită iOS 11, peste 250 de milioane de dispozitive sunt acum compatibile cu aplicaţiile AR create prin ARKit. Dacă ar fi să comparăm extinderea AR versus VR, constatăm că sistemul de operare de la Apple acoperă o piaţă de 20 de ori mai mare decât cea formată din căştile VR vândute la nivel global în 2017.

    Un lucru e sigur: ARKit transformă piaţa AR şi, în curând, Apple va deţine cea mai mare platformă AR de pe piaţă. Sunt trei motive solide pentru care susţin acest lucru:

    1. Apple poate crea o piaţă nouă. Această companie are o putere de marketing ca nicio altă companie, fiind un brand foarte dorit şi popular.

    2. Tot Apple este singura companie care are putere şi control absolut asupra hardware-ului, iar sistemul de operare este special şi exclusiv creat pentru acest hardware.

    3. Nu în ultimul rând, Apple oferă aplicaţii de realitate augmentată foarte uşor de folosit, pe un dispozitiv performant pe care utilizatorii îl cunosc şi (poate) îl au deja.

    ARKit deschide o lume infinită de posibilităţi în construirea aplicaţiilor AR, iar developerii iOS din întreaga lume nu întârzie să le exploreze. Iată câteva sfaturi utile de avut în minte atunci când dezvoltaţi o aplicaţie folosind ARKit:

    1. Rezolvaţi o problemă reală a utilizatorului. Sau – varianta alternativă – creaţi o aplicaţie foarte haioasă (Pokemon Go este un exemplu bun în acest caz). |ncercaţi să găsiţi răspunsul la întrebarea: de ce ar scoate utilizatorul telefonul din buzunar şi ar deschide aplicaţia pe care aţi construit-o? Să foloseşti o aplicaţie AR presupune un efort constant de a ţine telefonul în dreptul ochilor. |n plus, vă face să arătaţi ciudat. Factorul de devianţă socială nu este de ignorat – trebuie să existe o nevoie reală sau dorinţă din partea utilizatorului de a folosi o aplicaţie AR, altfel este sortită eşecului. 

    2. Ţineţi cont că o aplicaţie AR reduce mobilitatea. Utilizatorul trebuie să ţină telefonul cu o mână, iar o tabletă cu două mâini. De exemplu, nu e deloc o idee bună să dezvoltaţi o aplicaţie de realitate augmentată pentru gătit, deoarece utilizatorul nu poate pregăti mâncarea şi ţine telefonul sau tableta în acelaşi timp. Este mai indicat să folosiţi Hololens pentru acest tip de aplicaţii.   

    3. Mixul dintre virtual şi real trebuie să aibă însemnătate şi funcţionalitate într-o aplicaţie AR. Nu are sens, de exemplu, să creaţi un TV augmentat care va fi văzut prin ecranul îngust al telefonului. O astfel de aplicaţie nu aduce nimic în plus experienţei de a vedea un film la TV.

     

    Cum revoluţionează AR lumea business?

    Realitatea augmentată vă permite să creaţi o mulţime de aplicaţii haioase, e drept. |nsă care este valoarea pe care o puteţi aduce folosind ARKit în aplicaţiile business-to-business, astfel încât utilitatea lor să conteze mai mult decât unele dezavantaje, precum imposibilitatea de a le folosi handsfree? Iată două proiecte care arată avantajele realităţii augmentate.

    1. Planificare urbană şi mentenanţă pentru infrastructura oraşului

    Cu ani în urmă, companiile GIS foloseau un software complex şi maşinării puternice pentru a aduce laolaltă imaginile din Google Street View şi datele din georadar şi astfel să creeze un soi de ”excavare virtuală“ şi să facă planul excavării. Toate aceste operaţiuni se făceau petrecând zile întregi într-un birou, punând datele cap la cap.

    Astăzi, putem dezvolta o aplicaţie pe care o instalăm pe un iPad, iar cu ajutorul realităţii augmentate putem vedea informaţiile menţionate anterior la faţa locului, prin transmitere live a informaţiilor de pe internet. Deciziile care altădată durau zile de muncă acum pot fi luate în câteva minute.

    2. |n noua eră a publicităţii vom folosi ”solidgrams“

    Cu ajutorul noilor dispozitive de tipul senzori 3D, camere tip TrueDepth şi kituri de software îmbunătăţite, în curând vom avea o nouă generaţie de Google Glass şi Hololens. Practic, ochelarii AR vor fi viitoarele smartphone-uri.

    |n filmul Ghost in the Shell apare un nou concept: solidgrams – holograme foarte verosimile afişate ca reclame. Dacă ar fi să reducem aceste efecte la esenţa lor, vorbim despre obiecte 3D animate şi localizate, care pot fi văzute prin ochelarii de realitate augmentată. Crearea unei astfel de aplicaţii ar oferi aceeaşi experienţă ca aceea din film şi ar fi, cu siguranţă, o mare schimbare în piaţa publicităţii.

    Realitatea augmentată nu mai este viitorul – este prezentul. Şi, deşi nu reprezintă o piaţă foarte extinsă în acest moment, are potenţialul de a cuceri lumea în aceeaşi măsură în care, de exemplu, App Store-ul a făcut-o la momentul lansării.

  • Plusuri şi minusurile săptămânii care tocmai se încheie

    UPS

    + Fiecare leu acordat în tichete de masă aduce încasări bugetare de 40 de bani, iar pentru fiecare leu de contribuţii sociale scutite de la plată intră în economia locală aproape 4 lei, reiese dintr-o analiză realizată de Academia Română. De asemenea, la fiecare 25 de noi beneficiari ai tichetelor de masă se creează un loc de muncă în sectorul agroalimentar, retail sau horeca.

    + Cursurile de etică şi integritate academică devin obligatorii la nivel de master şi doctorat, începând cu anul universitar 2018-2019.

    + Instagram va permite brandurilor să programeze postările, dar nu direct din cadrul aplicaţiei, ci prin intermediul API-ului Instagram – suport prin care servicii terţe pot apela anumite facilităţi ale unei aplicaţii.

    + Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o creştere de 2,5% în 2017, acesta fiind cel mai puternic avans înregistrat de economia zonei euro în ultimii zece ani.

    + BERD a investit 550 de milioane de euro în 2017 în România, aproape de maximul ultimilor şapte ani. 93% din sumă a fost destinată sectorului privat.

    + Electrica are în plan să investească 900 de milioane de lei anul acesta în reţelele de distribuţie. Anul trecut aceste investiţii au depăşit 700 de milioane de lei.

    DOWNS

    – Fondatorul lanţului suedez de mobilă IKEA, Ingvar Kamprad, a decedat la vârsta de 91 de ani în casa lui din Smaland, Suedia. Acesta a fondat afacerea la vârsta de 17 ani şi a transformat brandul în cel mai mare retailer de mobilă din lume.

    – Google a depistat peste 700.000 de aplicaţii maliţioase pentru Android anul trecut, cu 70% mai mult decât în 2016.

    – Salariul minim va creşte cu câte 100 de lei pe an în 2019 şi în 2020, ritmul de creştere fiind de două-trei ori mai scăzut decât în guvernările anterioare, potrivit noului program de guvernare al PSD.

    – Industria alimentară şi a băuturilor din România a început 2018 cu stângul, prin închiderea a două fabrici, fabrica Zahărul Oradea şi fabrica de lactate Dorna. În top 10 cele mai mari companii din industria alimentară şi de băuturi din România nu există nicio fabrică de lapte, de ciocolată, de mezeluri sau de pâine, iar primele zece companii au capital integral străin,
    potrivit ZF.

    – Judeţul Dolj are cei mai mulţi asistaţi social din România. Conform datelor oficiale, peste 13.000 de oameni primesc ajutor social. Media naţională este de 5.500 de asistaţi pe judeţ.

    – Sistemul medical românesc este cel mai slab din Europa. Potrivit Indexului European al Consumatorului de Sănătate, România ocupă ultimul loc, pentru al doilea an consecutiv.

  • Care sunt trendurile din e-commerce în 2018

    Cumpărătorii preferă, în continuare, magazinele fizice, după cum o arată studiul Retail Dive Consumer Survey. 62% dintre respondenţi au declarat că preferă magazinele tradiţionale în detrimentul celor online. Totuşi, trebuie ţinut cont că şi aceste magazine trec printr-o serie de transformări digitale, oferind clienţilor servicii cât mai personalizate.

    Gigantul Amazon, de exemplu, a cumpărat un lanţ de magazine şi a deschis pop-up stores în toată lumea. Acest lucru nu înseamnă, însă, că avem de-a face cu o renaştere a shoppingului offline. Dimpotrivă, aceste magazine se bazează pe aceleaşi tehnici de personalizare, machine learning şi colectare de date cu care marketerii din e-commerce sunt deja familiarizaţi. Consumatorii se aşteaptă la experienţe complexe, aşa că discounturile şi posibilitatea de a interacţiona fizic cu produsul nu sunt suficiente. Pentru a ţine pasul cu competiţia, brandurile din e-commerce care activează în offline vor fi nevoite să îşi conecteze eficient spaţiile fizice cu infrastructura digitală.

    Aproape jumătate din cumpărători au declarat că ar aprecia dacă ar putea accesa în magazinele fizice căutările precedente de pe site, pentru a face vizitele mai eficiente. Showroomurile şi magazinele pop-up fără marketing digital şi client support puse la punct ar putea avea de pierdut. Mesajele personalizate şi recomandările de produse sunt cruciale în experienţa clientului modern, iar campaniile de retargeting sunt utile tocmai din aceste motive.

    În 2017, inteligenţa artificială a câştigat mult teren, iar potenţialii clienţi au aşteptări din ce în ce mai mari. Viitorul aparţine brandurilor care folosesc servicii digitale pentru a răspunde aşteptărilor clienţilor cât mai eficient. Nevoile acestora şi istoricul de căutări reprezintă cheia personalizării eficiente, pe baza soluţiilor inteligenţelor artificiale.

    Potrivit Google, 85% din cumpărătorii online încep o achiziţie pe un dispozitiv şi o finalizează pe altul. Folosim smartphone-uri, tablete şi desktopuri, iar în viitor vom migra la ecranele televizoarelor şi la căştile VR. Utilizatorii folosesc deja o varietate de platforme pentru a găsi produse şi servicii, pentru a compara preţuri şi pentru a verifica review-uri.

    Căutarea de informaţii este o parte esenţială a procesului de cumpărare, iar acest lucru se poate întâmpla în orice mediu digital. Marketerii sunt conştienţi că trebuie să fie prezenţi pe toate canalele, dar distribuirea bugetului pentru fiecare tip de dispozitiv este o provocare imensă.

    Brandurile trebuie să gândească eficient investiţiile, în funcţie de o serie de factori. De exemplu, prezenţa în social media poate genera o vizibilitate mai bună. Campaniile RTB House convertesc această vizibilitate în acţiune. În zona magazinelor offline, tehnologia pe bază de beacon combinată cu personalizarea conţinutului şi campanii de retargetare pot conduce utilizatorii de pe smartphone pe desktop la o achiziţie concretă in-store. O abordare multi-channel este din ce în ce mai importantă.

    Pentru a maximiza această strategie, brandurile trebuie să fie conştiente de potenţialul fiecărui canal, monitorizând fiecare categorie de dispozitive. Performanţa reclamelor analizată în funcţie de conversie, clickuri şi alte metrice din aceeaşi categorie ajută la distribuirea bugetului.

    Previziunile menţionate în Juniper Research arată că mai mult de 12 miliarde de dolari cheltuiţi anual în publicitatea globală vor fi direcţionaţi către asistenţii digitali până în 2021. Acest lucru nu e surprinzător, luând în calcul faptul că aproape 40% din mileniali folosesc Siri, Amazon Alexa sau Google Assistant zilnic. Mulţi dintre aceştia sunt dornici să poată avea un video call sau să apeleze la un chatbot înainte de a face o achiziţie. Acest lucru arată o schimbare în comportamentul cumpărătorului şi îi determină pe marketeri să caute noi metode de abordare a audienţei.

    Rolul inteligenţei artificiale e din ce în ce mai stabil în toate industriile, dar mai e loc de îmbunătăţiri semnificative. Marketingul bazat pe analiza datelor de către algoritmii deep learning poate estima valoarea coşului de cumpărături şi nu numai. Totuşi, şi mai promiţătoare sunt realitatea virtuală şi realitatea augmentată, care pot ridica la un nou nivel implicarea în viaţa oamenilor.

    Procesele acestea nu se limitează la monitorizarea clientului, ci la îmbunătăţirea experienţei acestuia, astfel încât să îi fie cât mai uşor să ia decizia cea mai bună de cumpărare. De exemplu, aplicaţia IKEA care permite mobilarea virtuală a unei încăperi prin intermediul realităţii augmentate este extrem de apreciată.

    În concluzie, în e-marketing observăm schimbări rapide şi adoptarea de tehnologii care depăşesc restricţiile ecranelor digitale. Pe măsură ce industria e-commerce devine din ce în ce mai legată de retail, ne aşteptăm să vedem tehnologii care permit exploatarea optimă a multiplatformelor.

    Fondată în 2012, RTB House operează peste 1.000 de campanii pe mai mult de 40 de pieţe din Europa, Orientul Mijlociu, Africa, Asia, Pacific şi America Latină. Echipa este formată în prezent din peste 300 de profesionişti şi este în continuă extindere.

  • App Store a adus mai mulţi bani lui Apple decât a vândut McDonald’s sau Starbucks într-un an

    MCDonald’s a avut vânzări de 24,6 miliarde de dolari anul trecut în SUA, Starbucks a vândut de 21,3 miliarde de dolari, iar Qualcomm  de 23,5 miliarde de dolari şi DuPont de 24,5 miliarde de dolari, conform topului Fortune 500. 

    Compania cu cele mai mari venituri din top Fortune 500 este Walmart cu 485 de miliarde de dolari, urmată la mare distanţă de Berkshire Hathaway cu 223 de miliarde de dolari şi Apple cu 215 miliarde de dolari.
     
    De asemenea, Apple este compania cea mai profitabilă din topul Fortune 500 cu profituri de 45,687 milioane de dolari, urmată de J.P Morgan Chase cu 24,733 milioane de dolari şi Berkshire Hathaway cu 24,074 milioane de dolari. 

    În doar şapte zile, între Crăciun şi Revelion, utilizatorii de iOs au cheltuit 890 de milioane de dolari pe aplicaţii. Deşi veniturile din aplicaţii continuă să crească ritmul de creştere al vânzărilor din AppStore încetineşte. Veniturile din AppStore în 2016 au crescut cu 40% faţă de anul 2015.

    Apple, care ia 15% din vânzările din AppStore, este de părere că succesul magazinului de aplicaţii se datorează şi noilor caracteristici aduse precum ArKit, care le permite noilor iPhone-uri şi iPad-uri să ruleze aplicaţii şi jocuri de realitate agumentată.

    De la lansarea App Store în iunie 2008 până în prezent au fost vândute aplicaţii în valoare de 86 de miliarde de dolari.

  • O nevăzătoare din Thailanda, condamnată la închisoare, pentru o postare pe Facebook

    Nuruhayati Masoe, în vârstă de 23 de ani, a fost găsită vinovată de un tribunal din sudul Thailandei de lezmajestate după ce a distribuit un articol care critica familia regală la scurt timp după decesul fostului rege thailandez, Bhumibol Adulyadej, în octombrie 2016, a precizat un oficial din cadrul tribunalului, pentru DPA.

    Postarea lui Nuruhayati a fost reclamată de o altă persoane nevăzătoare prin intermediul aceleiaşi aplicaţii pe Facebook. Femeia condamnată a fost reţinută în noiembrie 2017, a precizat reprezentantul tribunalului care nu şi-a dat numele şi care nu a fost autorizat să vorbească cu presa.

    Sentinţa iniţială a fost de trei ani de închisoare, dar a fost înjumătăţită după ce inculpata şi-a recunoscut fapta, o practică judiciară răspândită în sistemul thailandez, a mai adăugat oficialul.

    Legea drastică referitoare la lezmajestate din Thailanda interzice criticarea sau proferarea de ameninţări şi injurii la adresa regelui, reginei, persoanelor aflate în linia de succesiune la tron sau a regentului, cei care o încalcă riscând până la 15 ani de detenţie pentru fiecare cap de acuzare dacă este găsit vinovat, scrie realitatea.net

     

  • Metalul ”ciudat” care a crescut cu 375% de la începutul anului

    „Suntem pe val în acest raliu”, a declarat Jonathan Butler, analist pe piaţa metalelor la Mitsubishi Corp. din Londra. „Există o bună achiziţie industrială în acest sector”, a mai adăugat el.

    Ruteniu este folosit în industria chimică şi electonică şi a avut o creştere de 63% în luna iunie, de atunci, până în prezent elementul a ajuns la 375% .

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • După ce Firea a declanşat aseară scandalul, Uber primeşte lovitura de graţie de la Curtea Europeană de Justiţie

    În decizia sa, Curtea European de Justiţie (CEJ) a precizat că serviciile oferite de UBER, ”a căror scop este de a conecta, prin intermediul unei aplicaţii digitale, şoferii neprofesionişti cu persoanele care doresc să efectueze călătorii urbane”, trebuie clasificate drept ”servicii în domeniul transporturilor”, în conformitate cu legislaţia europeană.

    ”Potrivit legislaţiei Uniunii Europene, statele membre trebuie să reglementeze condiţiile în care aceste servicii trebuie să funcţioneze în conformitate cu regulile generale ale tratatului privind funcţionarea UE”, se arată în decizia CEJ.

    Reprezentanţii Uber au negat că sunt o firmă de taxi şi susţinut că furnizează servicii digitale, menite să faciliteze interacţiunea dintre oameni.

  • Firea distruge Uber şi Taxify: de ce nu vor mai funcţiona aplicaţiile

    “Uber şi celelalte platforme asemănătoare trebuie să intre în legalitate acum. Trebuie să-şi facă dispecerat. În alte oraşe din Europa unde s-au impus astfel de reglementări, Uber a plecat”, a declarat pentru MEDIAFAX Vasile Ştefănescu, COTAR.

    Ordinea de zi a CGMB a fost suplimentată, pentru şedinţa de marţi, cu proiectul de modificare a legii taximetriei. Edilul Capitalei a anunţat că activitatea de taximetrie se va face, obligatoriu, printr-un dispecerat, iar şoferii nu pot purta discuţii despre politică, religie şi sex.

    “Taximetriştii nu mai au voie să refuze curse sau să ceară bonusuri. Să nu fumeze şi să aibă o ţinută decentă. Să nu vorbească la telefon sau să nu asculte muzică tare. Să nu se angajeze, cu clienţii, în discuţii privind subiecte sensibile care ar putea să contravină principiilor, convingerilor clientului în religie, politică şi domeniul sexual (..) Se instituie obligativitate ca activitatea de taximetrie să se facă printr-un dispecerat”, a declarat primarul general al Capitalei la începutul şedinţei de consiliu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Braşovenii care dezvoltă aplicaţii ce sunt folosite de milioane de oameni din întreaga lume

    Mondly este o platformă online şi o aplicaţie, atât pe Android cât şi pe iOS, cu ajutorul căreia utilizatorii pot învăţa limbi străine. Astfel, nu mai trebuie să fii la clasă sau să stai pe scaun cu o carte în faţă pentru a putea învăţa o limbă străină, ci o poţi face întins în pat sau când călătoreşti, de pildă în mijloacele de transport în comun. Pentru Tudor şi Alex Iliescu, ideea de a crea o aplicaţie de învăţat limbi străine a apărut odată cu noile posibilităţi oferite de telefoane mobile: recunoaşterea vocii, conexiune permanentă la internet şi cloud computing.

    ”Am început în 2012 cu un împrumut de 1.000 euro folosiţi pentru a achiziţiona un computer Macbook necesar dezvoltării de aplicaţii pentru iPhone. De atunci a urmat mult studiu şi multă muncă“, spune Alex Iliescu cofondator al Ati Studios, startup ce dezvoltă aplicaţiile de învăţat limbi străine Mondly, MondlyVR şi MondlyKids.

    Au început dezvoltarea aplicaţiei în 2013, pe 28 mai 2014 a avut loc lansarea, iar pe parcusul dezvoltării au participat ”peste 20 de profesionişti din Braşov. Acestora li se adaugă şi câteva zeci de traducători din 40 de ţări care au contribuit la realizarea materialelor în cele 33 de limbi pe care le oferim utilizatorilor“, spune Iliescu.

    Acum, la trei ani de la lansare, aplicaţia a fost descărcată de 20 de milioane de ori de utilizatori din 190 de ţări. Cofondatorul nu a precizat câte dintre aceste descărcări sunt utilizatori activi, rezumându-se la a spune doar că ”cifra poziţionează Mondly în topul celor mai utilizate aplicaţii de profil din lume“.

    Cei mai mulţi utilizatori ai aplicaţiei provin din ţările din nord-vestul Europei, ţări precum Germania, Elveţia, Suedia sau Finlanda. ”În Danemarca, aproape 7% din populaţia ţării a descarcat una din aplicaţiile Mondly“, spune antreprenorul. Asta înseamnă că aproape 400.000 de danezi folosesc aplicaţiile dezvoltate la Braşov. Se pare că acesta este numărul magic şi în cazul românilor. ”Peste 400.000 de români au descărcat aplicaţiile noastre. Cea mai populară limbă învăţată de către aceştia este limba germană, urmată de engleză, franceză, italiană, spaniolă şi greacă“, explică el, adăugând că străinii care vor să înveţe limba noastră provin din Statele Unite, Germania, Marea Britanie, Franţa sau Italia.

    Lecţiile Mondly sunt practice şi aplicate, cu scenarii cu care orice vorbitor s-ar lovi în viaţa de zi cu zi: cum să comanzi la restaurant, ce să spui când vrei să te cazezi sau cum să-i spui şoferului unde vrei să te ducă. ”Ne-am dorit ca toate scenariile disponibile să pregătescă utilizatorii pentru conversaţii în lumea reală“, spune CEO-ul companiei.

    Aplicaţia este gratuită şi poate fi folosită de oricine are un telefon mobil sau un calculator, însă există anumite restricţii. Dacă vrei să scapi de acestea şi să ai acces la toate opţiunile, atunci eşti nevoit să plăteşti un abonament lunar sau anual, în funcţie de ce vrei. Asta le-a adus venituri importante românilor.

    În decembrie 2014, Ziarul Financiar scria că aplicaţia Mondly generează venituri cu care braşovenii reuşeau să-şi acopere cheltuielile, iar planul la vremea respectivă era să ajungă la venituri de peste 1 milion de euro din dezvoltarea de aplicaţii mobile. Planul a mers chiar mai bine decât se aşteptau cei doi fondatori. Potrivit informaţiilor publice de pe site-ul Ministerului de Finanţe, cifra de afaceri a Ati Studios a explodat anul trecut de la 2 milioane de lei la 12,1 milioane de lei (2,64 milioane de euro), însă profitul a rămas tot în zona miilor de lei (peste 38.700 de lei în 2016). ”în urma rezultatelor obţinute, suntem în plină dezvoltare şi căutăm să ne extindem echipa din Braşov cu tineri ambiţioşi care vor să aibă rezultate deosebite la nivel mondial“, spune Iliescu.

    Cel mai nou produs al companiei braşovene este MondlyVR, o nouă aplicaţie care utilizează realitatea virtuală pentru a învăţa mai bine şi mai uşor utilizatorii să deprindă o nouă limbă. Pentru a utiliza MondlyVR ai nevoie de un smartphone şi de o cască VR precum Daydream, GearVR sau una simplă din carton. ”MondlyVR combină tehnologii de tip chatbot şi de recunoaştere a vocii în realitate virtuală pentru a crea un nou mod prin care putem învăţa o limbă străină. Astfel, MondlyVR detectează automat cuvintele şi propoziţiile rostite de utilizatori pentru a le oferi feedback instant“, spune el.

    Utilizatorii îşi pun ochelarii VR, aleg limba pe care doresc să o înveţe – dintre cele 30 disponibile – şi scenariul preferat. în acest moment sunt disponibile cinci scenarii inspirate din viaţa reală: să comande mâncare într-un restaurant, să ia un taxi, să aibă o conversaţie în tren, să se cazeze într-un hotel şi să aibă o discuţie cu un angajat al hotelului. ”Cu MondlyVR, utilizatorii sunt implicaţi în conversaţii încă din primele secunde, ceea îi pregăteşte pentru situaţii similare cu care se vor confrunta în viaţa cotidiană“, explică Iliescu.

    Braşovenii au ales realitatea virtuală ca mod de a învăţare a unei limbi străine deoarece ”în timp ce prin metodele tradiţionale de învăţare suntem actori pasivi, cu MondlyVR procesul de învăţare este unul interactiv, prin conversaţii cu personaje virtuale“, spune Iliescu. Tot el precizează că, potrivit unui studiu publicat în The New York Times, ”studenţii care învaţă prin metode imersive dezvoltă trăsături asemănătoare cu vorbitorii nativi“.

    Evident, publicul ţintă pentru o astfel de aplicaţie este cel tehnologizat, interesat de VR şi care deţine un smartphone dar şi o pereche de ochelari VR. ”Vorbim aici de cei peste 20 milioane de oameni care deţin ochelari VR Daydream, GearVR sau Cardboard.“

    La această nouă aplicaţie, braşovenii au lucrat aproape un an, iar printre provocările dezvoltării Alex Iliescu enumeră integrarea funcţiei de recunoaştere a vocii şi integrarea telecomenzii Daydream în experienţa de învăţare a unei limbi străine în VR.

    Aplicaţia românilor este disponibilă în magazinele de aplicaţii virtuale pentru platforma Oculus, dar au fost interesaţi de MondlyVR şi Microsoft (HoloLens) şi HTC (HTC Vive). ”A fost extraordinar să aud că tehnologia MondlyVR pe care o dezvoltăm aici, în Braşov, este cea mai avansată din lume“, mărturiseşte Alex Iliescu.

    Noi schimbăm tehnologia, care la rândul ei ne schimbă pe noi: modul în care comunicăm, ne distrăm, dar şi cum învăţăm. Este evident că noile generaţii vor fi interesate de conţinut mai colorat, mai interactiv şi nu de cel static, tradiţional. ”în următorii ani ne putem aştepta la o explozie a educaţiei online în detrimentul celei tradiţionale. Aplicaţiile de mobil şi platformele online sunt deja extrem de populare, iar următorul val de inovaţie va veni din zona inteligenţei artificiale, realităţii virtuale şi realităţii augmentate“, spune Iliescu.
     

  • Un software frumos

    ”Credem că în ziua de astăzi software-ul a devenit o formă de artă. Fiecare produs pune foarte mare accent pe grafică, pe experienţa utilizatorului, pe ce simte acesta în momentul în care foloseşte respectivul produs“, descrie Andu Morie, CEO-ul companiei de dezvoltare de aplicaţii pentru mobile Adonis Software, filosofia din spatele acesteia. Concret, Adonis Software este o companie locală axată pe dezvoltarea de aplicaţii mobile pentru iOS şi Android, fiind, potrivit reprezentanţilor acesteia, printre primele specializate pe această nişă în România. Morie povesteşte că şi-au propus ca prin intermediul activităţii lor să arate că software-ul nu este doar o tehnologie rece, cum este deseori văzută, ci o experienţă artistică din toate punctele de vedere. ”Pe scurt, creăm un software frumos. Nu este un concept nou, acelaşi principiu îl au şi cei de la Apple, de exemplu“, spune el.

    Veniturile firmei au crescut constant de la înfiinţare până acum, cu ani în care şi-au dublat cifra de afaceri faţă de cei precedenţi, situaţie în care se regăsesc şi în 2017, când încasările ar urma să bifeze un plus 120% faţă de anul trecut, iar marja de profit se va plasa între 30% şi 40%. În prezent, echipa Adonis Software este formată din peste 20 de oameni, iar cifra de afaceri înregistrată anul trecut a fost de aproape 230.000 de euro, cu o marjă de profit de 21%.

    85% din veniturile companiei vin în prezent din dezvoltarea aplicaţiilor mobile custom (particularizate) pentru clienţi, 10% din dezvoltarea aplicaţiilor web şi a site-urilor şi 5%, din aplicaţii de realitate virtuală şi realitate augmentată, acestea din urmă fiind două domenii în care au intrat recent şi pentru care văd o creştere foarte mare în viitor, potrivit lui Andu Morie. El este, de anul acesta, şi CEO-ul companiei; compania a fost înfiinţată în 2011 de către Ancu Radu împreună cu un coleg de facultate, care a ieşit ulterior din firmă.

    În prezent, compania are doi proprietari: lui Ancu Radu i s-a alăturat Lucian Dinuţ. ”În 2011, smartphone-ul apăruse abia de 3-4 ani. În România nu prea existau companii dedicate dezvoltării de aplicaţii mobile. Majoritatea se concentrau pe web şi abia începeau să înfiinţeze un departament de mobile. Pe piaţa din străinătate însă cererea pentru acest serviciu era în creştere considerabilă, aşadar am considerat momentul oportun pentru înfiinţarea unei companii dedicate acestei nişe, ţinând cont şi de experienţă mea din acel moment“, descrie Ancu Radu raţionamentul din spatele înfiinţării Adonis Software.

    El a absolvit în 2010 Facultatea de Automatică şi Calculatoare, secţia Calculatoare, din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti, după care şi-a continuat studiile cu un master MBA în limba engleză la Facultatea de Inginerie în Limbi Străine, tot în cadrul UPB. În timpul studiilor masterale, s-a angajat într-o altă companie de oursourcing de servicii software – după câteva luni de programare, a fost numit manager de proiect în departamentul de mobile, nou înfiinţat al companiei, funcţie pe care a avut-o timp de un an.

    A făcut apoi pasul spre antreprenoriat şi a pus bazele Adonis Software în 2011, împreună cu un coleg de facultate. Au pornit cu o investiţie iniţială de 10.000 de euro – câte 5.000 de euro din partea fiecărui membru fondator. ”Avantajul în software este că poţi începe multe businessuri şi cu investiţii financiare destul de mici, dar neapărat trebuie să ai cunoştinţe în domeniu şi să investeşti mult efort“, descrie el unul dintre avantajele domeniului. S-au concentrat la început pe piaţa din străinătate şi pe crearea unui portofoliu de proiecte, dar şi de clienţi care să îi recomande. ”Am pus mare accent pe buna organizare a proceselor interne încă de la început şi am crescut la nivel de calitate considerabil în primii doi ani. A urmat apoi creşterea pe orizontală, a numărului de oameni pe de o parte, şi simultan investiţia în proiecte proprii. Acestea ne-au ajutat foarte mult atât în mod direct, unele fiind profitabile, cât şi indirect, contribuind enorm la imaginea noastră şi la vizibilitatea pe piaţă“, descrie Radu paşii făcuţi la început. Iar dacă iniţial au lucrat doar pentru clienţi străini, Ancu Radu spune că piaţa a avansat treptat şi la noi, astfel că în acest moment jumătate dintre clienţii lor sunt din România.

    Înainte de a fi recrutat, Andu Morie înfiinţase o agenţie web împreună cu un coleg de facultate. A absolvit şi el Facultatea de Matematică şi Informatică, secţia Informatică, din cadrul Universităţii din Bucureşti în 2014, în cadrul căreia a urmat apoi masterul de inginerie software. În primul an de facultate a început să lucreze în regim de freelancing ca web developer, iar la finalul facultăţii a înfiinţat agenţia web. În 2017, s-a alăturat echipei Adonis Software, ca CEO.