Tag: aplicatie

  • În căutarea următorului TikTok: Aplicaţia indiană Josh devine unicorn după o finanţare de 100 de mlilioane de dolari în care s-au implicat Microsoft şi Google

    Compania-mamă a aplicaţiei indiene Josh, competitor pentru TikTok, a atras peste 100 de milioane de dolari în cea mai recentă rundă de finanţare de la mai mulţi investitori, printre care Google şi Microsoft, la doar câteva luni după ce aplicaţia chinezilor a fost interzisă în India, potrivit Reuters.

    Aplicaţia Josh este una dintre platformele de videoclipuri scurte care a prins avânt după ce India a blocat aplicaţia chinezească TikTok în luna iunie, în mijlocul unei situaţii tensionate la graniţa cu China. Astfel, investitorii sunt atraşi de ceea ce se poate contura rapid drept una dintre cele mai utilizate aplicaţii de social media, în contextul în care populaţia Indiei depăşeşte 1,1 miliarde de oameni.

    Companai VerSe Innovation, care controlează Josh a fost evaluată la 1 miliard de dolari în urma celei mai recente runde de investiţii.

    Printre investitorii VerSe Innovation se numără AlphaWave, parte a managerului global de active Falcon Edge Capital, precum şi alţi investitori care au intrat în rundele anterioare, printre aceşti numărându-se Sofina Group şi Lupa Systems.

    Aplicaţia Josh a fost instalată deja de peste 50 de milioane de utilizatori, conform datelor Google Play Store.

  • Noi schimbări pe piaţa muncii: De luni, se schimbă regulile pentru angajatori. Este pentru prima dată în acest an

    Autorităţile vor lansa luni, 21 decembrie 2020, o nouă versiune a aplicaţiei Revisal (6.0.8) pe care toţi angajatorii vor trebui să o folosească pentru a transmite date despre contractele de muncă modificate, încetate sau încheiate, conform informaţiilor de pe site-ul Inspecţia Muncii.

    „Începând cu data de 21 decembrie 2020, va fi disponibilă o nouă versiune a aplicaţiei Revisal, 6.0.8. După această dată, transmiterea registrului va putea fi efectuată numai pentru fişiere de tip .rvs generate sau validate prin versiunile 6.0.7/6.0.8 ale aplicaţiei Revisal”, scrie Inspecţia Muncii pe site-ul instituţiei.

    Versiunea Revisal 6.0.7 a fost pusă la dispoziţia angajatorilor în data de 01 iunie 2019.

    Versiunea Revisal 6.0.8 va cuprinde actuălizari ale codului COR precum şi o serie de modificări ce urmează a fi descrise pe site-ul Inspecţiei Muncii, informează pe pagina de Facebook Inspectoratul Teritorial de Muncă – Harghita.

    Inspecţia Muncii informează şi că în perioada 18.12.2020 ora 14:00 – 19.12.2020 ora 14:00, portalul REGES pentru transmiterea on-line a registrului general de evidenţă a salariaţilor va fi indisponibil ca urmare a efectuării unor lucrări de mentenanţă.

    „Angajatorii care în prezent utilizează versiunea Revisal 5.0.8/6.0.5/6.0.6/ nu vor putea transmite. Pentru actualizarea aplicaţiei Revisal, este recomandat să urmaţi instrucţiunile cuprinse în Ghidul de instalare şi utilizare. Pentru securitatea datelor, este indicat ca înainte de orice operaţiune legată de instalarea unei noi versiuni a aplicaţiei Revisal, să efectuaţi o copie de siguranţă a bazei de date”, mai scrie Inspecţia muncii pe site-ul instituţiei.

     

  • Cluj: Problema bicicletelor şi trotinetelor în trafic, rezolvată de o aplicaţie creată de elevi

    Liceenii cu cele mai bune rezultate în domeniul Inovaţiei au fost premiaţi recent în cadrul Galei de Excelenţă „10 Pentru Cluj”, pentru că au dezvoltat o aplicaţie inedită, „CyclinGo”, care aduce un plus de siguranţă bicicliştilor, motocicliştilor şi trotinetiştilor, în special în Cluj-Napoca, unde este trafic intens.

    În Gala de Excelenţă „10 pentru Cluj” din acest an, „cei mai buni dintre cei buni” la categoria Inovaţie au fost declaraţi şase liceeni pregătiţi extracurricular în cadrul programului de educaţie practică Academia DpIT organizat de un ONG clujean, Asociaţia „Descoperă-ţi pasiunea în IT”.

    „Avem un premiu de excepţie, care merge la Asociaţia DpIT, pentru un proiect inedit, care aduce siguranţă în trafic. Este un lucru de care avem nevoie fiecare dintre noi. Dorim, în acelaşi timp, să încurajăm dimensiunea mobilităţii alternative la maşină. Clujul este prin excelenţă un oraş care şi-a propus să crească la cel mai înalt grad calitatea vieţii, or asta nu se poate face decât prin diminuarea consumului gazului cu efect de seră, printr-un mediu verde, nepoluant, prin încurajarea transportului alternativ la maşină, prin încurajarea mobilităţilor alternative de sharing, de bike sharing, car sharing, iar aceşti tineri minunaţi, extraordinari, din echipa GetOverIT, au reuşit această aplicaţie. Bravo lor pentru dedicaţie, bravo pentru talentul pe care îl au, pentru faptul că au ales un domeniu de maxim interes pentru noi, clujenii”, a declarat Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.

    Proiectul realizat de echipa din cadrul ediţiei din acest an a Academiei DpIT este unul inovativ şi complex, dispune de un format dual, constituit dintr-o componentă hardware şi o aplicaţie mobilă.

    Partea de hardware este reprezentată de un sistem de semnalizare inteligent pentru biciclişti, motociclişti şi trotinetişti, sub forma unei veste cu leduri. Din aplicaţie, aceasta poate fi personalizată şi folosită ca o platformă de promovare a brandurilor care doresc să-şi afişeze logo-urile în trafic.

    Acesta este un produs dezvoltat la nivel de prototip, este perfect funcţional şi se află în stadiul de a fi lansat pe piaţă. „CyclinGo” a fost, totodată, proiectul care a câştigat locul I la Concursul desfăşurat la finalul programului Academia DpIT 2020.

    „Viitorul le aparţine celor care ştiu să îşi aducă visurile în realitate, iar elevii pregătiţi de noi îşi adaugă cu succes pe listă şi această abilitate. Aceşti tineri continuă să crească şi să devină vectori de schimbare în comunitate şi după finalizarea programului Academia DpIT. Experienţa ediţiei 2020 ne arată încă o dată că trebuie să susţinem inovaţia în perioada de criză. Nu o putem pune „în aşteptare”, pentru că îşi pierde vigoarea, iar la ieşirea din criză avem nevoie tocmai de creativitatea tinerilor”, apreciază Liliana Ştefan-Cazacu, preşedinte al Asociaţiei „Descoperă-ţi pasiunea în IT”.
    Gala de excelenţă „10 pentru Cluj” este un eveniment dedicat elevilor clujeni. La finalul fiecărui an, în cadrul evenimentului sunt recompensaţi, cu premii şi diplome, cei mai merituoşi copii şi tineri clujeni, cu vârsta între 3-18 ani, care au obţinut rezultate deosebite în diverse domenii de activitate, pe parcursul anului şcolar în curs.

  • Facebook Messenger şi Instagram AU PICAT joi, in Romania si în lume. Nu se mai pot trimite si receptiona mesajele

    Problema a apărut în România în jurul prânzului şi se manifestă şi la momentul redactării acestei ştiri. Este afectată atât comunicarea pe messengerul Facebook, cât şi pe cel Instagram, reţea de socializare deţinută tot de Facebook.

    Compania Facebook a anunţat  că anumiţi utilizatori întâmpină probleme tehnice atunci când expediază mesaje pe serviciile sale Messenger şi Instagram şi pe platforma sa online dedicată companiilor, Workplace, informează Reuters şi Agerpres.

    „Lucrăm pentru ca lucrurile să revină la normal cât mai repede posibil”, a declarat un purtător de cuvânt al reţelei de socializare.

    Downdetector.com, un site specializat în monitorizarea defecţiunilor apărute pe serviciile online, arată că peste 1.800 de incidente au fost semnalate de utilizatori care raportau probleme tehnice atunci când accesau serviciul Messenger şi alte 350 de incidente similare au fost semnalate pentru platforma Instagram, arată sursele citate, scrie www.stirileprotv.ro

  • (P) Noua aplicaţie ZOOMO aduce realitatea augmentată pe piaţa imobiliară

    Este foarte important să te adaptezi noilor cerinţe ale clienţilor de pe piaţa imobiliară. Aplicaţia ZOOMO, creată de un grup de antreprenori români, şi-a propus sa modernizeze conceptul de anunţuri imobiliare prin utilizarea realităţii augmentate.

    Realitate augmentată înseamnă transpunerea imaginilor digitale în lumea reală. În cazul aplicaţiei ZOOMO, aceasta înseamnă poziţionarea unor afişe digitale pe faţadele clădirilor în dreptul proprietăţilor disponibile spre vânzare sau închiriere.

    Scanează-ţi oraşul – este mai simplu decât crezi

    Aplicaţia ZOOMO oferă utilizatorilor posibilitatea să descopere uşor şi rapid proprietăţi imobiliare exact în zona dorită. Întregul proces se desfăşoară direct pe ecranul telefonului, fără drumuri inutile, fără vizionări şi fără bătăi de cap.

    Astfel, aplicaţia permite scanarea oraşului prin vizualizarea afişelor digitale chiar pe faţadele clădirilor disponibile, cu ajutorul tehnologiei de realitate augmentată. Detaliile referitoare la preţ se află la doar un click distanţă de orice utilizator. Ce înseamnă asta? Vei găsi clădirea dorită, în zona dorită, mai simplu şi mai rapid decât credeai.

    Folosind aplicaţia ZOOMO, utilizatorii vor putea să scaneze realitatea înconjurătoare cu ajutorul telefonului mobil, pentru a găsi proprietăţi de vânzare sau de închiriere în zona respectivă.

    ZOOMO a fost conceput pentru dispozitivele mobile iOS şi Android de către un grup de antreprenori români care au sesizat nevoia reală de profesionalizare a pieţei imobiliare din România.

    Cine poate beneficia de serviciile ZOOMO

    Clasicele agregatoare imobiliare sunt dificil de folosit, conţin numeroase opţiuni şi filtre, anunţuri înşelătoare sau o poziţionare vagă. De aceea, ZOOMO vine în întâmpinarea cerinţelor unei pieţe în continuă schimbare şi evoluţie. ZOOMO reprezintă inovaţie, transparenţă, exclusivitate şi profesionalism, contribuind semnificativ la îmbunătăţirea calităţii serviciilor din domeniul imobiliar din România.

    În plus, ZOOMO ajută la obţinerea exclusivităţilor şi la reducerea semnificativă a timpului de tranzacţionare. Platforma creează o relaţie importantă între agenţii imobiliari profesionişti şi clienţii care respectă plusul de valoare adus de aceştia.

    Noua platformă se adresează clienţilor care vor să cumpere sau să închirieze proprietăţi, dar şi agenţilor imobiliari profesionişti. Fiind o aplicaţie specializată pe exclusivităţi, ZOOMO promovează doar agenţii imobiliari care prestează servicii de calitate în mod etic.

    În calitate de utilizator, vei avea acces la cele mai noi tehnologii digitale pentru a găsi exact proprietatea pe care o doreşti. Fie că vorbim despre achiziţionare sau închiriere de case, apartamente, terenuri, birouri şi spaţii comerciale, ZOOMO este ajutorul ideal pentru a descoperi proprietăţile imobiliare pe care le cauţi.

    Modernizarea conceptului de anunţuri imobiliare reprezintă o nevoie reală a societăţii româneşti, iar creatorii aplicaţiei au reuşit să o transpună cu succes prin intermediul platformei ZOOMO.

     

  • Jocul care te învaţă ce şcoala nu prea reuşeşte. Un start-up dezvoltă o modalitate prin care copiii din întreaga lume să poată înţelege finanţele încă de mici

    În primul modul al aplicaţiei povestim despre venituri – venituri recurente. Copiii primesc alocaţie şi atunci învaţă ce înseamnă un venit recurent, despre împrumuturi, despre servicii, despre investiţii, la un nivel mic, bineînţeles”, a menţionat Valentin Filip, CEO al Investory, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Povestea Investory a început în martie anul acesta, iar primul modul al jocului a fost lansat pe 19 iunie.

    Ideea de a dezvolta aplicaţia a venit în contextul în care membrii echipei Investory şi prietenii lor se pregătesc să aibă copii sau au deja şi atunci şi-au pus problema cum le pot asigura o educaţie de calitate.

    „Problema a pornit de la momentul din viaţă în care mă aflu şi eu şi mai mulţi din prietenii mei şi anume punctul în care fie ne gândim la a avea copii, fie îi avem, şi ne gândim la modul în care îi vom educa. Iar partea aceasta financiară reprezintă o constantă în viaţa noastră şi cu siguranţă vrem să îi facem pe copiii noştri să fie performanţi din punctul acesta de vedere, problema noastră fiind că noi la rândul nostru nu prea am primit educaţie financiară. Dacă îmi aduc aminte sfaturile pe care le-am primit de la mama au fost să pui bani albi pentru zile negre şi dacă este să fiu sincer cam aici s-a oprit partea de educaţie financiară pentru că, bineînţeles, perioada în care am crescut şi educaţia pe care au primit-o părinţii noştri a fost una limitată. Şi atunci ne-am gândit că am vrea să ajutăm generaţia noastră şi generaţiile viitoare în a acorda o educaţie bună, o bază bună de evoluţie pentru copiii care astăzi sunt undeva între 6 şi 10 ani pentru că sunt la punctul în care pot să înţeleagă şi pot fi responsabilizaţi din acest punct de vedere”, a relatat el.

    Până acum, aplicaţia a fost descărcată de aproape 4.000 de utilizatori, iar echipa Investory dezvoltă în continuare jocul mobil. Start-up-ul local a pornit la drum cu o investiţie de 300.000 de euro de la compania de IT Fortech din Cluj şi are în plan ca anul viitor să atragă din nou bani de la investitori pentru a se extinde. „Am pornit iniţial cu 100.000 de euro – capital de început – pentru a face primul modul, şi acum planificăm să consumăm circa 200.000 de euro pentru următoarele două module pe care sperăm să le avem disponibile până la începutul lunii martie. Ne dorim ca la începutul anului viitor să obţinem o finanţare pentru continuarea jocului”, a punctat Valentin Filip. „Suntem deschişi la finanţare pentru că dorinţa noastră este să-l conturăm cât mai mult şi să-l ducem în mâinile a cât mai multor copii şi atunci cu siguranţă este nevoie de sprijin.”


    Investory

    Proiect: Investory

    Ce face?Joc mobil care îi ajută pe copii să înveţe finanţe

    Finanţări totale atrase: 300.000 de euro

    Invitat: Valentin Filip, CEO Investory


    Modelul de business al Investory se bazează pe module oferite gratuit şi cu plată, dar şi pe colaborare cu actori din piaţa financiară, a explicat antreprenorul. „Mergem pe un model de business freemium în ideea în care modulul pe care îl avem deja dezvoltat pe care îl vom finisa în perioada următoare va fi disponibil gratuit pentru ca atât copii, cât şi părinţii lor să înţeleagă despre ce este jocul nostru, să simtă că pot să evolueze jucându-se, iar apoi modulele următoare, pentru persoanele care vor să meargă mai departe cu învăţarea, vor fi plătite. În acelaşi timp, noi creăm o punte între mai mulţi actori şi aici putem vorbi şi de bănci şi de magazine.”

    Start-up-ul, care a fost acceptat în programul de accelerare Techcelerator, are în plan să se extindă la nivel internaţional. „Am vrut să pornim dintr-o piaţă apropiată nouă pentru a putea să accesăm uşor publicul. Odată ce avem destul de multe informaţii şi considerăm că businessul este pregătit vrem să începem să accesăm şi alte pieţe internaţionale, pornind din Europa, şi apoi capturând cât mai multe pieţe din lume.”

     



     

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

     

    Actevanzarimasini.ro

    Proiect: Actevanzarimasini.ro

    Ce face? Platformă online pentru generarea automată a actelor necesare în procesul de vânzare-cumpărare a unui autovehicul

    Necesar de finanţare: 50.000 de euro

    Invitat: Alexandru Piele, fondator Actevanzarimasini.ro

     

    SMSLink

    Proiect: SMSLink

    Ce face? Platformă care integrează servicii de comunicare prin SMS pentru companii din diferite sectoare de activitate

    Invitaţi: Alexandru Stupar, director SMSLink

     

    Sypher Solutions

    Proiect: Sypher Solutions

    Ce face? Platformă software ce funcţionează asemenea unui asistent virtual pentru asigurarea conformităţii GDPR (regulamentul privind protecţia datelor cu caracter personal) în cadrul unei companii

    Finanţări obţinute până acum: 300.000 de euro

    Invitat: Mihai Ghiţă, cofondator Sypher Solutions


    Urmăreşte de luni până vineri  emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Afacerea pentru care pandemia de COVID-19 a fost cel mai bun lucru. Aceasta a crescut într-un ritm alert

    În timp ce pe unii jucători pandemia de COVID-19 i-a obligat să tragă obloanele, pentru alţii a turnat apă la rădăcină, multe businessuri înflorind în noul context financiar. Este şi cazul Glovo România, una dintre cele mai importante companii din piaţa locală de servicii de livrare rapidă.

    2020 este un an foarte surprinzător pentru noi. Ne aşteptăm să evoluăm, pandemia ne-a avansat cu şase luni în dezvoltarea businessului”, a declarat Victor Răcariu, general manager Glovo CEE, în cadrul unei conferinţe de presă organizate recent.

    Deşi „departe de mine că cineva va ieşi câştigător din toată povestea asta”,  după cum s-a exprimat executivul în evenimentului, referindu-se la contextul actual în care se află mediul de business, compania pe care o conduce se numără totuşi printre câştigătorii actualei crize, după ce riscul infectării cu virusul SARS-CoV-2 şi măsurile impuse de autorităţi în prima parte a anului i-au determinat pe români să rărească vizitele la cumpărături sau ieşirile la terase. Această creştere a venit, însă, după „o scădere foarte accentuată”, înregistrată la începutul anului, „probabil, pe baza unui aprovizionări foarte abundente a oamenilor înainte de a fi închis totul, cam dpuă săptămâni, până au rămas fără produse, şi au început să iasă sau să comande.”

    De la începutul anului, peisajul local al serviciilor de livrare s-a schimbat radical. Am asistat atât la exituri, cum e cazul celor de la Uber Eats, cât şi la noi apariţii, precum Bolt, la rebranduiri, şi aici avem exemplul Tazz by Emag, fostă EuCeMananc, dar şi la extinderi. Parte a ultimei categorii, după un an în care a înregistrat o cifră de afaceri de 32,3 milioane de lei, dar şi pierderi de 30,8 milioane de lei potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, platforma Glovo România, parte a companiei spaniole Glovo, raportează anul acesta o expansiune puternică a prezenţei în piaţa locală, în 23 de localităţi noi, dar şi o creştere cu 400% a valorii tranzacţionate faţă de anul trecut, până la 150 de milioane de euro, cât estimează reprezentanţii businessului pentru sfârşitul acestui an. „Am reuşit să ne extindem foarte digitalizat.

    Discuţiile cu restaurantele au fost prin telefon, curierii au participat la cursuri online pentru a învăţa cum funcţionează aplicaţia. Investiţia a fost mică, motiv pentru care am putut să ne extindem. Am intrat în câte trei oraşe pe săptămână”, spune executivul fără  să ofere cifre pentru investiţiile realizate.

    Potrivit lui Răcariu, odată cu instaurarea stării de urgenţă şi a adoptării măsurilor de distanţare socială, clienţii au început să apeleze din ce în ce mai des la serviciile platformei, aşteptările sale pentru acest an vizând atingerea unui număr de 10 milioane de comenzi. Portofoliul local de parteneri include aproximativ 2.500 de businessuri, printre care restaurante, jucători din retailul alimentar şi farmacii. „Viziunea noastră este să avem pe platformă orice magazin de la care oamenii pot achiziţiona ceva. Zona de restaurante este cea mai mare, anul acesta am adus în platformă peste 1.500 de restaurante.” Fără a oferi cifre legate de comisioanele practicate, executivul spune că acestea variază în funcţie de mai multe aspecte. „Spre exemplu, doi factori importanţi sunt specificul restaurantului şi oraşul în care se află. Iar acestora li se mai adaugă alte criterii precum poziţionarea, dacă deţine flotă proprie şi livrează cu aceasta. Chiar şi dacă vrem să vorbim de cât câştigă un curier, venitul acestuia depinde de anumite variabile şi nu putem oferi o valoare specifică, pentru că aceasta se schimbă şi evoluează constant.”

    Faţă de perioada pre pandemie, Victor Răcariu notează că în obiceiul de consum al clienţilor s-au remarcat îndeosebi schimbări de volum, şi asta mai cu seamă la începutul crizei sanitare. „Dacă vorbim de supermarketuri, oamenii cumpără cam aceleaşi produse, însă într-o cantitate mult mai mare – cele mai frecvente aici sunt bananele şi apa”, urmate de sucuri. În schimb, pe zona de restaurante, „un lucru cred că o să rămână constant indiferent de perioada în care ne aflăm”, adaugă el: „iubirea oamenilor pentru burgeri, pizza, paste şi shaorma.” Valoarea medie a unei comenzi plasate în aplicaţia Glovo a fost anul acesta de 65 de lei la nivelul Capitalei şi de 56 de lei în celelalte oraşe, cu o comandă record de 3.800 de lei, iar cele mai populare intervale orare au fost 11:00-13:00 şi 18:00-20:00. În ceea ce priveşte oraşele cu cel mai mare număr de comenzi plasate, acestea sunt Bucureşti, Timişoara şi Cluj, urmate de Braşov, Iaşi, Constanţa şi Craiova.

    Comparativ cu celelalte pieţe din CEE pe care le conduce (Croaţia, Serbia, şi, proaspăt adăugată în portofoliu, Republica Moldova), Răcariu spune că România este de departe cea mai mare piaţă de desfacere pentru Glovo, cea mai veche şi, nu în ultimul rând, cu cea mai mare populaţie. „Dacă în România, valoarea tranzacţionată prin intermediul aplicaţiei se va ridica la 150 milioane de euro până la finalul anului, estimarea pentru celelalte pieţe este de 40 de milioane de euro pentru 2020.” În general, produsele cel mai frecvent cumpărate sunt similare în toate ţările, notează executivul. „Există, desigur, produse specifice – de exemplu, Ćevapi în Serbia şi Boškarin în Croaţia. Ca un punct comun al zonei CEE, toate ţările din regiune sunt mari consumatoare de carne.”

    Deşi businessul a mers pe o pantă ascendentă, Victor Răcariu spune că anul acesta nu a fost însă lipsit de provocări. „Prima provocare pentru mine a fost de a prevedea şi gestiona corect şi eficient ce se întâmplă în industria HoReCa, deoarece nu mai ştiam cu exactitate ce restaurante sunt deschise şi cum putem să le ajutăm să livreze cât mai profitabil şi să fie în continuare alături de clienţii lor. Ulterior, am observat cum a crescut zona de livrări din supermarket, care, din punctul meu de vedere, sunt cele mai grele livrări din tot e-commerce-ul. Dacă un utilizator Glovo comandă 50 de produse, iar unul dintre produse, un avocado, spre exemplu, arată mai puţin bine, atunci toată experienţa poate fi neplăcută. Aici încă mai avem mult de lucrat şi de învăţat astfel încât să oferim mereu cea mai bună experienţă clienţilor”, explică el. O altă provocare pe care o menţionează a fost lucratul de acasă, „cel puţin la începutul pandemiei. Acum ne-am dat seama de cum putem să lucrăm cât mai bine şi eficient împreună. Cred că un secret este să le acorzi încredere oamenilor din jurul tău, să îi implici în mod real şi să îi ajuţi sa vadă că ceea ce fac ei are un impact foarte mare în business.” În ceea ce-l priveşte, executivul, care a fost, de altfel, şi primul angajat din piaţa locală, încă din mai 2018, de când a fost lansată aplicaţia, spune că agenda nu i s-a schimbat foarte mult pentru că în general o controlează extrem de bine şi îşi alocă un spaţiu suficient pentru gândire, în linişte. „E adevărat, acum, toamna, este o perioadă mult mai încărcată pentru că au fost destul de multe proiecte care se derulau simultan.”

    În prezent, echipa locală a companiei este formată din 45 de angajaţi cărora li se mai adaugă 20 de persoane care lucrează în telesales şi content, „surse externe, dar care lucrează direct cu echipa noastră, sub managementul nostru. Acestei echipe mari i se adaugă alţi 140 de colegi, care lucrează în call center.” Cei peste 40.000 de curieri înscrişi pe platforma Glovo – 13.000 în Capitală şi 27.000 în provincie – dintre care 5.000 activi săptămânal, nu au statutul de angajaţi cu carte de muncă, ci doar de colaboratori, unii fiind angajaţi de alte firme, în timp ce alţii lucrează prin PFA-uri. Potrivit estimărilor reprezentanţilor companiei, aceştia vor înregistra în 2020 venituri cumulate de circa 23 de milioane de euro. Exclusivismul nu este însă o cerinţă pentru încheierea unei colaborări. „Cel mai probabil majoritatea curierilor care fac acest serviciu de mult timp au încercat toate platformele disponibile până acum. Nu avem un număr exact, dar ştim curieri parteneri care activează în timpul săptămânii pe Glovo, iar în weekend cu altă platformă de delivery.”

    Prezentă astăzi în 33 de oraşe, compania are în plan extinderea în alte 32 de localităţi în 2021. Când vine vorba de valoarea tranzacţionată, obiectivele sunt la fel de ambiţioase, reprezentanţii businessului vizând o evoluţie de până la 230 de milioane de euro anul viitor. În ceea ce priveşte aplicaţia Glovo, estimările companiei prevăd în 2021 o creştere cu 1 milion de descărcări, până la 3 milioane. Tot pentru anul viitor, reprezentanţii companiei intenţionează să deschidă în Capitală şi împrejurimi, în zone cu densitate mare a populaţiei, dar cu număr redus de restaurante, precum Bucureştii Noi, Pantelimon sau Popeşti-Leordeni, trei „cook rooms”, mici bucătării pe care să le subînchirieze restaurantelor, cu scopul de a prepara produsele destinate exclusiv livrării. „Investiţia într-o cook room va fi în jurul sumei de 150.000 şi 200.000 de euro”, precizează şeful Glovo.

    Pe plan internaţional, start-up-ul lansat în Barcelona în urmă cu 5 ani şi prezent astăzi în 28 de pieţe din Europa, Orientul Mijlociu, America de Sud şi Africa are un portofoliu de peste 25.000 de parteneri asociaţi şi funcţionează cu un număr de 50.000 de curieri, înregistrând, lunar, peste 2,5 milioane de utilizatori activi.

  • Business „hrănit” de pandemie. Glovo şi-a triplat prezenţa în piaţa locală şi estimează venituri tranzacţionate în valoare de 150 mil. euro pentru 2020

    Deşi e puţin probabil „că cineva va ieşi câştigător din situaţia asta”, după cum a spus, în cadrul unei conferinţe de presă Victor Răcariu, general manager Glovo CEE, referindu-se la contextul în care se află piaţa de business ca urmare a apariţiei pandemia de COVID-19, totuşi, pentru platformele de delivery 2020 a venit cu creşteri importante.

    Anul acesta, pe fondul cererii crescute pentru servicii de livrare, Glovo şi-a extins activitatea în 23 de oraşe noi, compania fiind prezentă în momentul de faţă în 33 de localităţi din România. Mai mult, tot impulsionată de pandemie, valoarea tranzacţionată s-a dublat în T4 faţă de T1, potrivit estimărilor companiei, aşteptările pentru final de an vizând atingerea unei cifre de 150 de milioane de euro a valorii tranzacţionate.

    Valoarea unei comenzi medii în aplicaţia Glovo a fost anul acesta de 65 de lei la nivelul Capitalei, şi de 56 de lei în celelalte oraşe, reprezentanţii businessului estimând un număr de 10 milioane de comenzi pentru întregul an, oraşele cu cele mai multe comenzi fiind Bucureşti şi Timişoara, urmate de Cluj şi Braşov. Cea mai mare comandă înregistrată pe Glovo în 2020 a fost în valoare de 3.800 lei, iar cele mai populare intervale orare au fost 11:00-13:00 şi 18:00-20:00. Printre cele mai populare produse comandate pe zona de retail se numără apa, bananele şi sucurile, iar pe segmentul restaurante, McPuişor şi shaorma.

    În momentul de faţă peste 40.000 de curieri parteneri sunt înregistraţi pe platforma Glovo pe tot teritoriul ţării, iar dintre aceştia 5.000 sunt, în medie, activi săptămânal.

    Pentru anul următor compania estimează o creştere cu aproximativ 50% a valorii tranzacţionate prin intermediul aplicaţiei, până la 230 de milioane de euro. De asemenea, reprezentanţii Glovo au în plan extinderea în alte 32 de judeţe şi atingerea unui număr de 3 milioane de descărcări ale aplicaţiei, de la 2 milioane, cel din prezent.

  • Pentru 1 euro pe lună

    Una dintre cele mai interesante discuţii pe care le-am avut în ultimul timp la ZF Live a fost cu Adrian Dinu de la Creasoft, un antreprenor român, care pe lângă businessul din IT mai are afaceri cu automate care fac pe loc suc din portocale, la care se adaugă şi o spălătorie auto automată.

    Subiectul de discuţie a fost monitorizarea angajaţilor care lucrează de acasă sau de oriunde altundeva, dar nu de la birou, Adrian Dinu dezvoltând o soluţie pe care a cumpărat-o de la unul dintre programatorii lui.

    Având în vedere că în acest context adus de pandemia de Covid-19 mai mult de 50% dintre angajaţii care lucrează în clădirile de birouri au fost trimişi sau au decis să lucreze remote, soluţiile de monitorizare a activităţii din noul mediu au căpătat o altă atenţie.

    Iar monitorizarea nu înseamnă la ce oră deschizi calculatorul, ca şi cum intri pe uşa de la birou şi la ce oră pleci, ci la ceea ce faci în acest timp în faţa calculatorului, cât lucrezi efectiv pentru firma care te plăteşte, cât te uiţi pe alte site-uri sau aplicaţii (monitorizarea îşi poate da seama chiar şi când te uiţi pe un calculator alăturat, al tău, personal, pe Netflix, să zicem), cum munceşti în funcţie de cum tastezi, etc.

    Monitorizarea îşi poate da seama dacă eşti tu cel care tastezi sau dacă pui o carte pe tastatură, sau dacă ai pus un robot sau o aplicaţie să tasteze pentru tine.

    Metodele de înşelare a sistemului sunt destul de prezente.

    Apropos de asta, la Sibiu există o firmă – TypingDNA, care este acum pe lista celor mai valoroase firme din România, având în vedere potenţialul imens de creştere, care a dezvoltat o aplicaţie prin care confirmă cine tastează la un calculator, pentru că modalitatea de tastare a fiecăruia dintre noi este unică. Adică aplicaţia îşi poate da seama dacă tu ai scris un text sau altcineva, în funcţie de modul cum ai tastat. Monitorizarea lucrului de acasă este de-abia la început, iar această activitate se va dezvolta exponenţial. Aceste monitorizări
    sunt şi la birou, dar nu atât de sofisticate.

    Adrian Dinu spune că pe baza analizelor, din 8 ore de lucru plătite de companie, practic, un angajat lucrează 6 ore.

    Nu multă lume se va simţi confortabil cu această monitorizare, dar ea va face parte din pachetul salarial al fiecărui angajat şi, din „păcate”, monitorizarea activităţii va deveni din ce în ce mai extinsă, ceea ce va declanşa adevărate revoluţii în normarea muncii şi, în final, în plata ei.

    Companiile vor strânge şurubul pentru a-şi reduce costurile, pentru a-şi creşte profitabilitatea, pentru a avea o productivitate mai mare, pentru a justifica reducerile de personal şi astfel vor avea nevoie de rapoarte cât mai detaliate privind activitatea fiecărui angajat: cât a muncit, cum şi cât de eficient a fost.

    Chiar şi la introducerea unor facturi în calculator există diferenţe între cei care fac această operaţiune.

    Aceste rapoarte există şi acum, dar nu sunt atât de detaliate.

    Pentru România, această monitorizare va deveni un coşmar, având în vedere că nu suntem atât de organizaţi, că nu vrem o normare extrem de riguroasă a muncii, justificând că prin această supraveghere se pierde din creativitate, că Facebook, Instagram, Netflix sunt prietenii noştri etc.

    Dar acesta va fi viitorul, monitorizarea activităţii va deveni din ce în ce mai complexă, vor apărea mii de aplicaţii care ne vor urmări, vom avea mai mulţi ochi, impersonali, care îşi vor da seama dacă ne gândim la binele companiei pentru care lucrăm şi ne plăteşte sau ne gândim în altă parte.

    Iar toată această monitorizare costă doar 1 euro, plus TVA, pe lună, de angajat.

  • Cum a reuşit o tânără sa exploateze cele mai arzătoare nevoi ale oamenilor şi să se îmbogăţească din asta

    Bumble, o aplicaţie de întâlniri care permite femeilor să facă prima mişcare, se pregăteşte pentru o ofertă publică iniţială care ar putea veni la începutul anului viitor, spun surse apropiate companiei, citate de Bloomberg.

    Businessul încearcă să atingă o evaluare de 6-8 miliarde de dolari. Deşi negociază cu mai multe bănci, compania nu a făcut încă publică lista investitorilor. Planurile nu au fost încă finalizate, iar momentul listării la bursă poate fi schimbat.

    Bumble ar deveni ultima companie de tehnologie care se alătură unei liste a celor care caută expunerea pe bursă, precum Airbnb.

    Fondul de investiţii Blackstone Group a cumpărat anul trecut un pachet majoritar de acţiuni care a dus valuarea companiei la 3 miliarde de dolari.

    Aplicaţia a fost lansată în 2014 de Whitney Wolfe Herd, care anterior fondase platforma Tinder.