BusinessMagazin

Tag: analisti

  • Andrei Rădulescu, BT: Companiile din S&P 500 ar putea raporta în 2021 cel mai bun rezultat din istorie

    Companiile din indicele american S&P 500 ar putea raporta în 2021 cel mai bun rezultat din istorie, în contextul în care analiştii previzionează un rezultat pe acţiune de 150 de dolari, în urcare cu 57,6% faţă de 2020, arată într-o analiză Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania.

    “Subliniem faptul că pentru trimestrele următoare piaţa se aşteaptă la o ameliorare semnificativă a rezultatelor financiare trimestriale ale companiilor, evoluţie susţinută de îmbunătăţirea climatului din sfera economiei reale şi perspectivele de persistenţă a unui mix relaxat de politici economice (inclusiv consolidarea costurilor reale de finanţare la un nivel redus). Astfel, pentru 2021 rezultatul pe acţiune la nivelul indicelui S&P 500 previzionat de piaţă se situează la 150,06 dolari, în creştere cu 57,6% an/an şi totodată, cel mai ridicat din istorie”, notează analistul.

    Pe de altă parte, pentru 2020, analiştii estimează un nivel al rezultatului pe acţiune pentru aceleaşi companii de 95,2 dolari, în scădere cu 32,6% faţă de 2019, respective cel mai redus nivel din 2015 încoace. Vineri, 15 ianuarie, a debutat sezonul raportărilor financiare aferente T4/2020 şi anului 2020 în Statele Unite, primele companii care au publicat rezultatele fiind băncile JPMorgan, Citigroup şi Wells Fargo.

    “În perioada recentă climatul din piaţa financiară americană a fost puternic influenţat de startul campaniei de vaccinare, precum şi de perspectiva implementării de noi măsuri de susţinere a procesului de relansare economică post-pandemie. Astfel, indicii bursieri au atins niveluri record la începutul anului 2021. De asemenea, prima de risc la nivelul pieţei de capital din SUA s-a ameliorat pe parcursul ultimelor luni, spre un nivel estimat la minimul de la începutul anului 2018. Pentru anul 2020 analiştii estimează un nivel al rezultatului pe acţiune pentru companiile din indicele S&P 500 de 95.22 dolari, în scădere cu 32.6% an/an şi totodată, cel mai redus din anul 2015, aspect evidenţiat în al treilea grafic din partea dreaptă. Această evoluţie este determinată de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc fără precedent în ultimul secol, aspecte parţial contrabalansate de implementarea unui mix relaxat fără precedent de politici economice”, scrie Andrei Rădulescu.

    Nu în ultimul rând, analistul atrage atenţia cu privire la conexiunile dintre dimensiunile reală şi financiară ale economiei, mai pronunţate în SUA, ţară cu tradiţie în economie de piaţă.

    “Conform estimărilor noastre, dinamica recentă a indicilor bursieri din SUA indică perspectiva ca prima economie a lumii să crească cu peste 4% an/an în 2021, cel mai ridicat ritm din anii 1990 (perioadă în care economia încorpora revoluţia internetului)”, spune analistul.

  • Ce spun analiştii de pe Wall Street despre proiectul dedicat maşinilor autonome lansat de Apple

    Apple a declarat săptămâna aceasta că va lansa până în 2024 prima maşină autonomă din istoria companiei, eforturile încadrându-se într-un proiect cunoscut drept „Project Titan”.

    Construirea unei maşini electrice (EV) de la zero reprezintă un obiectiv extrem de ambiţios, însă analiştii din cadrul băncilor Morgan Stanley şi RBC Capital Markets sunt de părere că multinaţionala americană are suficient de multe resurse pentru a deveni un jucător stabil al pieţei auto, scrie Business Insider.

    Pentru început, brandul puternic al companiei va face din lansare un eveniment de neratat pentru jurnalişti şi fanii industriei de automobile, avantaj ce nu putea fi reprodus de startup-uri precum Rivian, Fisker şi Lucid – firme care vor replica cu greu rezultatele înregistrate de Tesla –, spune Joseph Spak, membru RBC Capital.

    În plus, gigantul din Silicon Valley deţine suficient de mult capital pentru a-şi propune o astfel de misiune şi nu întâmpină probleme cu privire la atragerea marilor talente din SUA şi alte ţări: Apple deţine una dintre cele mai mari cantităţi de bani cash din Statele Unite, mai precis 191 de miliarde de dolari la sfârşitul lunii septembrie. Pentru a pune în context suma, Rivian – startup EV susţinut de Amazon – a atras investiţii de 6 miliarde de dolari până acum.

    Adam Jonas, membru în cadrul Morgan Stanley, spune că Apple beneficiază de pe urma „unui ecosistem bogat care alimentează veniturile generate de servicii şi abonamente”.

    Divizia de servicii, incluzând aici Apple TV, Apple Music, App Store şi iCloud, a obţinut rezultate spectaculoase în ultimii ani, iar experţii cred că atenţia de care se bucură software-urile va continua să crească în viitorul apropiat.

    Totuşi, cei doi analişti sunt de părere că succesul companiei în industria auto va depinde de parteneriatele privind construcţia propriu-zisă a vehiculelor.

    „Referitor la Tesla, am crezut pentru o perioadă bună de timp că un jucător din industria tech precum Apple (care lucrează cu unul dintre cei mai mari producători de electronice din lume – Foxconn) reprezintă un competitor mai periculos decât firmele consacrate şi producătorii de componente originale (OEM – Original Equipment Manufacturer). Apple poate fi mai bine poziţionată în dezvoltarea unui nou set de inovaţii decât companiile auto de azi”, spun analiştii de la Morgan Stanley.

     

  • Banca elveţiană UBS înregistrează cel mai bun trimestru din ultimul deceniu, în mijlocul crizei: Profitul net a crescut cu 99% în T3, la 2,1 miliarde dolari

    Gigantul elveţian UBS a înregistrat un profit net de 2,1 miliarde dolari în T3, marcând astfel o creştere cu 99% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit CNBC.

    „Este foarte dificil să nu fim fericiţi cu aceste cifre pentru că ele sunt rezultatul unor contribuţii majore generate de toate diviziile”, a spus Sergio Ermotti, CEO al UBS.

    Analiştii se aşteptau ca banca elveţiană să raporteze un profit net de 1,5 miliarde dolari pentru T3, conform analiştilor intervievaţi de Refinitiv.

    Rezultatul anunţat marţi vine după o scădere de 11% înregistrată la nivelul profitului în T2, în contextul în care industria bancară globală a resimţit efectele financiare generate de pandemie.

    „Discutăm mult despre stimuli şi probleme legate de Covid, dar incertitudinile geopolitice din Europa şi din relaţia China-SUA sunt încă acolo şi vor rămâne, deci nu ar trebui să subestimăm acest lucru”, a adăugat Ermotti.

    UBS a anunţat un profit înainte de taxe în creştere cu 92% pentru T3, la 2,6 miliarde dolari, în ceea ce descrie drept cel mai bun trimestru din ultimul deceniu.

    UBS a anunţat că provizioanele formate pentru creditele neperformante s-au ridicat în T3 la 89 milioane dolari, semnificativ mai puţin faţă de primele două trimestre din 2020.

    Mai mult, banca a anunţat că plănuieşte să distribuie dividendele amânate pentru 2019 în noiembrie 2020 şi a pus deoparte 1,5 miliarde de dolari pentru răscumpărări de acţiuni – care ar trebui să înceapă anul viitor.

    Astfel, profitul operaţional al băncii a ajuns la 8,9 miliarde dolari versus 7,08 miliarde dolari înurmă cu un an.

    În cazul diviziei de investiţi, profitul înainte de taxe a crescut cu 268%.

  • Adrian Netea, director de investiţii Morphosis Capital: „Îmi doresc să fiu responsabil de mari investiţii private”

    Rol ocupat în companie: În cadrul Morphosis Capital, rolul meu este să identific oportunităţi de investiţii, companii cu potenţial semnificativ de creştere, de a evalua aceste businessuri şi de a crea un model financiar şi un plan de afacere pe baza strategiei stabilite împreună cu fondatorul şi managementul companiei. Strategia stabilită pentru fiecare companie nu este o descriere generală a direcţiei de dezvoltare, ci constă în acţiuni specifice pe care managementul companiei se comite să le facă în următorii 3-5 ani de la momentul investiţiei Morphosis Capital. Luând în considerare că nu suntem consultanţi temporari într-o tranzacţie, ci fondul de investiţii devine acţionar al afacerii după ce „se bate palma”, suntem responsabili împreună cu managenentul companiei de strategia şi planul de dezvoltare ale acesteia, ce trebuie planificate într-un mod foarte realist şi pragmatic, iar asta îţi oferă un sentiment de responsabilitate foarte ridicat.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Anterior, în cei 3 ani petrecuţi la  Ernst & Young am participat la peste 20 de proiecte de evaluare de business şi planuri de afaceri pentru diverse fonduri de investiţii şi antreprenori. Din experienţa mea, avantajul cel mai mare în a fi consultant al unei multinaţionale, fiind implicat în multiple proiecte simultan din industrii complet diferite, este că dezvoltă o anumită disciplină de organizare internă şi o gândire analitică şi structurată. Începând cu 2016, am fost manager de investiţii la Brico Depot, iar în 2017 am fost implicat în achiziţia Praktiker, o tranzacţie de 16 milioane de euro, prin care grupul Kingfisher a cumpărat cele 26 de magazine Praktiker.
    Rolul propus pentru anul 2030: Îmi doresc să fiu responsabil de mari investiţii private, lucrând umăr la umăr cu cei mai importanţi antreprenori din România în elaborarea şi implementarea unei strategii de dezvoltare accelerată a companiilor lor. Totodată, am avut noroc de-a lungul carierei în a lucra cu persoane ce au fost adevărate exemple de leadership pentru mine. Una din provocările mele actuale şi în următorii ani este de a motiva echipa de analişti pe care o conduc astfel încât să fim cu toţii dedicaţi cu entuziasm obiectivelor companiei şi să am un rol important în dezvoltarea lor profesională.
    CEO/Antreprenor admirat: Sunt mulţi antreprenori şi manageri români pe care îi respect şi îmi este greu să numesc o persoană, pentru că am învăţat câte ceva de la fiecare. Dacă ar fi totuşi să aleg, aş spune că îl admir pe Iulian Stanciu de la eMAG pentru capacitatea de a transforma de-a lungul anilor un magazin online în cel mai mare marketplace online cu un branding foarte puternic şi o impresionantă eficienţă logistică, pe Lars Wiechen de la Deloitte pentru abilitatea de a construi şi motiva echipe sau pe Wargha Enayati, fondatorul Regina Maria, pentru integritatea şi responsabilitatea cu care au dezvoltat businessuri.

    Profilul lui Adrian Netea a apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP DIN ROMÂNIA.

  • Analiştii financiari estimează deprecierea cursului la 4,97 lei/euro în 12 luni, inflaţie de 2,9% şi scădere economică de 4,7% la finalul anului

    Analiştii financiari estimează deprecierea leului până la un curs mediu de 4,97 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 2,94%, potrivit Asociatiei CFA Society.

    Datele colectate de CFA arată că, pentru orizontul de 6 luni, majoritatea analiştilor incluşi în sondajul lunar anticipează un curs de 4,88 lei/euro.

    “Un procent de 90% dintre participanti anticipează o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuală, neexistand nicio opinie de apreciere a leului. Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,8886, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9777, in conditiile in care anticipatiile individuale au variat intre 4,8500 si 5,1500. Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (septembrie 2021/septembrie 2020) a inregistrat o valoare medie de 2,94%”, spun analiştii CFA.

    Indicatorul CFA Romania de Incredere Macroeconomica a fost lansat de catre CFA Romania in luna mai 2011 si reprezinta un indicator prin intermediul caruia asociatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an.

    În ceea ce priveşte Indicatorul de Incredere Macroeconomica al CFA pentru luna august, acesta a crescut faţă de luna anterioară cu 3,0 puncte până la valoarea de 33,3 puncte, iar faţă de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul a scazut cu 9,4 puncte, evoluţie datorată ambelor componente ale Indicatorului.

    “Astfel, Indicatorul conditiilor curente a crescut, fata de luna anterioatra cu 2,6 puncte, pana la valoarea de 22,5 puncte, iar fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul conditiilor curente a scazut cu 39,2 puncte. Indicatorul anticipatiilor a crescut in luna august cu 3,2 puncte pana la valoarea de 38,7 puncte, iar fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul anticipatiilor a crescut cu 5,4 puncte”, explică analiştii CFA.

    Începând cu luna aprilie, CFA Society a interogat analiştii şi cu privire la impactul economic al pandemiei de COVID-19, deficitul bugetului de stat anticipat pentru 2020, evoluţia PIB pentru anul în curs, precum şi rata şomajului la finalul lui 2020.

    Răspunsurile centralizate pentru luna august arată că cea mai mare parte a respondenţilor anticipează un impact economic al cornavirusului care se va resimti puternic până în T2/2021, deficitul bugetului de stat anticipat pentru 2020 este de 8,3%, PIB-ul va scădea cu 4,7% în timp ce rata şomajului va creşte cu 7% până la finalul anului.

    În ceea ce priveşte modul de revenire al economiei, cea mai mare pondere a respondentilor (40%) anticipeaza revenirea de forma unui semn « radical » adica, se va recupera rapid o parte din scaderea economica, iar recuperarea celeilalte parti va fi lentă.

    Asociatia CFA Romania este organizatia profesionistilor in investitii din Romania, detinatori ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrata de CFA Institute (USA). În prezent, Asociatia CFA Romania are 250 de membri, detinatori ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA®). Profesionistii care sunt membri ai Asociatiei CFA Romania lucreaza pentru institutii de reglementare, institutii supranationale, institutii bancare, firme de asigurari, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanta, sectorul public, institutii de invatamant, companii care activeaza in diverse sectoare economice.

  • Cum arată scenariile de revenire a economiei României în viziunea analiştilor financiari CFA

    Revenirea economiei locale se va face în formă de W sau în forma unui semn radical, care prevede ca o parte din scăderea economică să se recupereze rapid, iar o parte să se recupereze lent, arată datele celui mai recent sondaj realizat în rândul membrilor CFA Society, organizaţia profesioniştilor în investiţii din România care adună peste 250 de participanţi cu activităţi în instituţii de reglementare, instituţii bancare, firme de asigurari sau fonduri de pensii.

    “În luna iulie, CFA Society a interogat analiştii şi cu privire la modul de revenire al economiei, din care s-au desprins două opinii majoritare, ambele cu un procent de 31%, şi anume, revenirea in W, având în vedere revenirea crizei medicale, şi revenirea de forma unui semn « radical » adică, se va recupera rapid o parte din scaderea economică, iar recuperarea celeilalte părţi va fi lenta”, spun analiştii CFA.

    Potrivit sondajului, majoritatea analiştilor consideră că modificarea comportamentului din timpul crizei în ceea ce priveşte consumul, munca şi călătoriile va fi de lungă durată, de ordinul anilor, iar impactul asupra unor anumite sectoare din economie va rămâne permanent.

    În plus, investiţiile în infrastructură, educaţie, sănatate, tehnologie şi digitalizare, precum şi o mai bună absorbţie a fondurilor europene şi îmbunătăţirea eficienţei parteneriatelor public-private, reprezintă principalele măsuri care ar trebui luate pentru ieşirea din acestă criză.

    În luna mai 2011, CFA a lansat Indicatorul CFA Romania de Incredere Macroeconomica  prin intermediul caruia asociatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an.

    Asociatia CFA Romania este organizatia profesionistilor in investitii din Romania, detinatori ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrata de CFA Institute (USA). În prezent, Asociatia CFA Romania are 250 de membri, detinatori ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA®). Profesionistii care sunt membri ai Asociatiei CFA Romania lucreaza pentru institutii de reglementare, institutii supranationale, institutii bancare, firme de asigurari, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanta, sectorul public, institutii de invatamant, companii care activeaza in diverse sectoare economice.

     

  • Avertismentul analiştilor: euro urmează să decoleze în următoarele luni

    Analiştii financiari estimează deprecierea leului până la un curs mediu de 4,95 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 2,7%, potrivit Asociatiei CFA Society.

    Datele colectate de CFA arată că, pentru orizontul de 6 luni, majoritatea analiştilor incluşi în sondajul lunar anticipează un curs de 4,90 lei/euro.

    “Aproximativ 95% dintre participanti anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuală. Astfel, valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9022, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9582, in conditiile in care anticipatiile individuale au variat intre 4,8500 si 5,1500. Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (august 2021/august 2020) a inregistrat o valoare medie de 2,70%”, spun analiştii CFA.

    Indicatorul CFA Romania de Incredere Macroeconomica, a fost lansat de catre CFA Romania in luna mai 2011 si reprezinta un indicator prin intermediul caruia asociatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an.

    În ceea ce priveşte Indicatorul de Incredere Macroeconomica al CFA pentru luna iulie, acesta a scăzut faţă de luna anterioară cu 3,8 puncte până la valoarea de 30,3 puncte, iar faţă de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul a scazut cu 17,9 puncte, evoluţie datorată ambelor componente ale Indicatorului.

    “Astfel, Indicatorul conditiilor curente a scazut, fata de luna anterioatra cu 2,2 puncte, pana la valoarea de 19,9 puncte, iar fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul conditiilor curente a scazut cu 36,5 puncte. Indicatorul anticipatiilor a scazut in luna iunie cu 4,6 puncte pana la valoarea de 35,6 puncte, iar fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul anticipatiilor a scazut cu 8,6 puncte”, explică analiştii CFA.

    Începând cu luna aprilie, CFA Society a interogat analiştii şi cu privire la impactul economic al pandemiei de COVID-19, deficitul bugetului de stat anticipat pentru 2020, evoluţia PIB pentru anul în curs, precum şi rata şomajului la finalul lui 2020.

    Răspunsurile centralizate arată că cea mai mare parte a respondenţilor anticipează un impact economic al cornavirusului care se va resimti puternic până în T2/2021, deficitul bugetului de stat anticipat pentru 2020 este de 8,3%, cu menţiunea că sondajul a fost realizat înaintea rectificării bugetare, PIB-ul va scădea cu 4,4% în timp ce rata şomajului va creşte cu 7% până la finalul anului.

  • Lira turceasă este în cădere liberă: Moneda îşi continuă scăderea după ce a atins un minim record săptămâna trecută

    Lira turcească îşi continuă deprecierea după ce săptămâna trecută a atins un minim record, ceea ce i-a determinat pe analişti să pună la îndoială capacitatea autorităţilor de a menţine stabilitatea monedei fără a trece la majorări agresive de dobânzi, potrivit FT.

    Luni dimineaţă, la Londra, lira turcească s-a depreciat cu 0,7% în faţa dolarului, după un declin de 4,5% înregistrat săptămâna trecută.

    Banca centrală a Turciei a luat o serie de măsuri pentru a absorbi lichiditatea excesivă din piaţă, ceea ce îngreunează misiunea celor care pariază împotriva monedei. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă mutarea va reuşi să menţină stabilitatea lirei.

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a subliniat vineri că aceste căderi sunt „temporare” şi a dat vina pe criza actuală din sănătate şi pe explozia devastatoare din Bierut. Cu toate acestea, investitorii şi analiştii au atras atenţia asupra reducerilor agresive de dobânzi, care au dus dobânda cheie sub nivelul inflaţiei şi au pus presiune pe monedă.

    „Nicio măsură din cele luate până acum nu poate reversa trendul pe lira turcească (…) Slăbiciunea vine dintr-un cadru de politică monetară incosistent, fără ţinte clare de inflaţie, iar presiunea se va acumula în continuare până când va duce la schimbări fundamnetale”, a notat Tatha Ghose, analist în cadrul Commerzbank.

  • Ce cred analiştii externi: Pentru a salva Occidentul şi generaţia millennials trebuie taxat capitalismul rentier, financiar şi imobiliar. Iar pensionarii trebuie să plătească factura pentru tineri

    Dimpotrivă, le-au accentuat şi mai mult.
    Dobânzile aproape de zero şi chiar negative, tipărirea continuă de bani de către băncile centrale şi aruncarea lor pe piaţă în speranţa că vor ajunge în economia reală nu au rezolvat deloc problemele economice din marile ţări occidentale, ci dimpotrivă, doar au amânat viitorul război social care va apărea.
    Noile generaţii, în frunte cu millennials, au fost cel mai afectate de criza anterioară şi vor plăti cel mai mult preţul crizei de astăzi.
    În aceste condiţii, aceste generaţii nu vor mai putea să acumuleze nimic, vor trăi permanent sub ghilotina şomajului (deja şomajul este cuprins între 25 şi 40% în rândul acestor generaţii), economia nu creează suficiente joburi mai bine plătite decât cel de chelner sau ghid turistic pentru pensionari, iar educaţia lor începe să crape.
    Dacă bunicii şi părinţii lor au putut să-şi cumpere o casă din salariile pe care le-au avut, noile generaţii n-au nicio şansă să se apropie de un activ imobiliar, din cauza creşterii fără precedent a preţurilor din real estate datorată printării de bani şi scăderii dobânzilor.
    Dobânzile spre zero practicate în acest moment de bănci fac ca procesul de economisire, pe care s-au bazat bunicii şi părinţii în crearea unei averi familiale, să nu aibă sens.
    Capitalismul financiar, imobiliar, rentier şi monopolistic nu mai încurajează deloc spiritul antreprenorial, ci chiar îl suprimă cu bani şi putere.
    Occidentul a acumulat prea multă bogăţie care a devenit rentieră, care stă degeaba în bănci, pe burse, în fonduri mutuale şi care se hrăneşte din dobânzi, dividende sau creşteri ale preţului acţiunilor.
    Acest capitalism financiar nu poate rezista la nesfârşit atâta timp cât nu ajunge în economia reală ca să creeze oportunităţi şi joburi şi pentru noua generaţie.
    Marile publicaţii de business din lume încep să trateze din ce în ce mai mult aceste probleme ale Occidentului care hrănesc şi cresc mari nemulţumiri, care la un moment dat vor izbucni. Până acum, aceste nemulţumiri şi-au găsit o exprimare pe Facebook sau pe alte reţele sociale, ajungând mai puţin în stradă.
    Vă recomand să citiţi patru articole:
    1. Martin Wolf, Financial Times: We must think as citizens – Covid-19 could transform many western societies by demonstrating the need for competent government. But without a thriving and stable middle class, the state risks succumbing to plutocracy
    2. Philip Stephens, Financial Times: The path from Covid-19 to a new social contract
    3. Andreas Kluth, Bloomberg: OK Boomer, we’re gonna socialize you. The pandemic is turning millennials into socialists
    4. Chris Giles, Martin Arnold, Financial Times: High saving rates pose dilemma for central banks. Consumer pandemic cash will help drive economic recovery or hold back growth
    În esenţă, ceea ce spun analiştii este că Occidentul are nevoie de un nou contract social care să restabilească echilibrele şi care să dea posibilitatea şi noilor generaţii să aibă aceeaşi viaţă ca a bunicilor şi a părinţilor.
    Capitalismul actual, care a permis crearea de mari averi, economisiri imense în bănci, proprietăţi imobiliare mari, a devenit o frână pentru economii.
    În aceste condiţii, capitalismul rentier trebuie taxat mult mai mult, guvernele trebuie să schimbe raportul de forţe din societate încurajând iniţiativele prin taxe mai mici, inclusiv pe muncă, iar la polul opus taxând banii care stau degeaba. Aceşti bani au devenit o povară şi pentru băncile centrale, care nu mai pot acţiona eficient pentru că nivelul de economisire este prea mare.
    Dacă nu se iau acum măsuri, inegalităţile vor creşte, iar noile generaţii se vor ridica la un moment dat chiar împotriva Occidentului. 

  • Pandemia evaporă 87% din business-ul restaurantelor din Marea Britanie. Analiştii avertizează că până la revenirea economică ar putea să mai dureze cel puţin 4 ani

    Economia Marii Britanii nu îşi va reveni la nivelurile înregistrate înainte de pandemia de coronavirus până în 2024, potrivit firmei de analiză financiară EY Item Club, scrie BBC.

    Analiştii, care folosesc un model economic asemănător Trezoreriei Marii Britanii, sugerează că rata şomajului din Regatul Unit ca creşte de la 3,9% la 9%, iar economia ţării va scădea cu 11,5% anul acesta, cu mult peste estimările de luna trecută de 8%.

    De asemenea, vânzările pub-urilor, restaurantelor şi hotelurilor din Marea Britanie au scăzut cu până la 30 de miliarde de lire în timpul carantinei. Astfel, veniturile au înregistrat un declin de 87% între aprilie şi iunie comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În ultimele luni, consumatorii au fost tot mai precauţi, iar nivelul mic de investiţii va continua să afecteze creşterea economică, reiese dintr-o analiză a grupului.  Drept rezultat, analiştii se aşteaptă ca recuperarea post-pandemie să dureze cu 18 luni mai mult decât prognozele iniţiale.

    Săptămâna trecută, Andy Haldane – principalul economist al Băncii Angliei – a declarat că economia britanică a recuperat aproape jumătate din output-ul pierdut la apogeul restricţiilor de circulaţie din martie şi aprilie.

    Ministrul britanic al finanţelor, Rishi Sunak, a declarat la începutul lunii că firmele britanice vor primi din partea guvernului bonusuri de până la 1.000 de lire dacă vor angaja tineri pe posturi de stagiari. Bonusurile pentru angajatori vor veni prin intermediul unei scheme de 111 milioane de lire care va acorda în mod direct subvenţii către noii angajaţi.

    Banca Angliei a anunţat luna trecută că va pompa 100 de miliarde de lire în economie, de vreme ce economia a înregistrat o contracţie de peste 20% în luna aprilie, în timp ce peste 600.000 de britanici şi-au pierdut locul de muncă între martie şi mai.