BusinessMagazin

Tag: amenzi

  • Elveţienii de la Roche România, amendaţi cu 12 mil. euro de Consiliul Concurenţei pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa medicamentelor oncologice

    Consiliul Concurenţei a amendat compania farmaceutică Roche România SRL cu 60 mil. lei (12,8 mil. euro) pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa unor produse oncologice, în urma unor investigaţii începute în anul 2017.

    „În cadrul primei investigaţii, autoritatea de concurenţă a constatat că, în perioada 2017 –2019, producătorul Roche a adoptat o strategie comercială menită să elimine concurenţa la licitaţii şi să întârzie intrarea pe piaţă a unor medicamente similare. Comportamentul Roche s-a manifestat, în cursul anului 2017, în contextul participării la achiziţia publică centralizată pentru medicamente ce conţin substanţele Rituximab şi Trastuzumab, în cadrul programului naţional de oncologie, precum şi în cadrul a 47 de licitaţii organizate la nivel de spital pentru aprovizionarea cu aceleaşi medicamente”, se arată în comunicatul Concurenţei.

    În informarea autorităţii de concurenţă se explică faptul că legislaţia prevede că un producător trebuie să furnizeze medicamente către minim trei distribuitori. Roche a vândut medicamentele care conţineau Rituximab şi Trastuzumab cu un preţ mai mare decât cel oferit în cadrul licitaţiilor publice.

    „Această strategie pusă în practică cu ocazia participării la procedurile de achiziţie publică, cu scopul de a întârzia accesul pe piaţă a produselor biosimilare, afectează bugetul CNAS alocat programului naţional de oncologie. Economia realizatăpe termen scurt de către Ministerul Sănătaţii este aparentă, pe termen lung, estimăm că,în cazul licitaţiei naţionale, alternativele biosimilare ar fi putut aduce economii de cca. 7,1 mil. euro bugetului programului naţional de oncologie”, a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Produsele Rituximab, Trastuzumab şi Bevacizumab se folosesc în cazul mai multor afecţiuni oncologice, printre care leucemie limfocitară cronică, cancer mamar, cancer ovarian, cancer renal.

    De asemenea, Roche a direcţionat pacienţii către propriul produs Tarceva, mai scump, prin intermediul cardului de pacient şi al call center –ul Roche, ceea ce înseamnă că bugetul CNAS a fost afectat cu 2 mil. lei, din calculele Consiliului Concurenţei.

    Tarceva este un medicament care conţine substanţa activă Erlotinib şi este utilizat în tratamentul cancerului pulmonar, respectiv în tratamentul cancerului pancreatic.

    În cadrul investigaţiilor, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediul companiei.

  • MFP: Amenzile pentru comercianţii fără case de marcat cu jurnal electronic ar putea fi eliminate

    Ministerul Finanţelor Publice a postat în dezbatere publică un proiect de act normativ pentru eliminarea amenzilor pe care comercianţii trebuiau să le plătească dacă nu se echipau cu case de marcat cu jurnal electronic.

    Prin proiectul de hotărâre se propune modificarea pct. 42 din Anexa 1 la H.G. nr. 33/2018, în sensul eliminării contravenţiei referitoare la nerespectarea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a termenelor prevăzute de lege, de a utiliza aparate de marcat cu jurnal electronic (art. 10 lit. cc) din OUG nr. 28/1999).

    Măsura a fost adoptată pentru a oferi comercinaţilor timp pentru a se echipa cu noile aparate de marcat fără a fi presaţi între timp de amenzi.

    Pentru finalizarea procesului de dotare cu noile aparare de marcat într-un interval de timp cât mai scurt şi asigurarea unui tratament echitabil la nivelul tuturor operatorilor economici care au obligaţia de a utiliza aparate de marcat cu jurnal electronic, se impune eliminarea contravenţiei referitoare la nerespectarea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a termenelor prevăzute de lege, de a utiliza aparate de marcat cu jurnal electronic, informează ministerul.

  • Efectele GDPR: Amenzi de 114 milioane euro în ultimii doi ani la nivelul UE. Google a primit până acum cea mai mare penalizare

    Legislaţia GDPR implementată la nivelul întregului bloc european, care impune o serie de reguli în ce priveşte datele personale, a generat până acum amenzi de 114 milioane euro, după ce a intrat în vigoare în mai 2018, potrivit unei cercetări realizate de firma de avocatură DLA Piper, citată de CNBC.

    Din mai 2018 când Regulamentul General pentru Protecţia Datelor (GDPR) a intrat în vigoare, au fost înregistrate 160.000 de cazuri de încălcare a legislaţiei în cadrul Uniunii Europene.

    Ross McKean, partener în cadrul casei de avocatură DLA Piper, specializată în protecţia datelor, susţine că descoperirile firmei sale arată că „suntem încă în primele zile” ale implementării.

    „Nu este o surpriză prea mare că vedem un start mai greoi pe partea de amenzi, însă sunt sigur că vor veni mai multe”, spune Ross McKean.

    Cea mai mare amendă aplicată sub legislaţia GDPR a fost până acum o penalizare de 50 milioane euro pentru Google aplicată de autoritatea de protecţie a datelor din Franţa (CNIL), în baza unor acuzaţii legate de lipsa transparenţei şi lipsa unei modalităţi valide de consimţământ.

    Legislaţia GDPR presupune că autorităţile pot aplica amenzi de până la 20 milioane euro, sau până la 4% din cifra de afaceri. Miza este cu atât mai mare petnru companiile de dimensiunea Google şi Facebook, care gestionează volume mari de date şi generează anual afaceri de milairde de euro.   

    Printre amenzile mari care s-au aplicat în România în 2019 se numără o sancţiune de 150.000 de euro în cazul Raiffeisen Bank şi una de 130.000 de euro în cazul UniCredit Bank.

     

     

     

     

  • Amenzi de peste un milion de lei, aplicate comercianţilor de animale în perioada sărbătorilor

    Poliţiştii au aplicat amenzi de peste un milion de lei, în urma unei acţiuni naţionale care a urmărit verificarea legalităţii activităţilor comerciale cu animale şi a sacrificării acestora, organizată între 6 şi 20 decembrie 2019, anunţă Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR).

    Conform sursei citate, au fost aplicate 2.300 de sancţiuni, după ce au fost efectuate 1.452 de acţiuni şi controale în târguri, oboare sau filtre rutiere şi au fost verificate 1.000 de autovehicule, precum şi 1.600 de animale din punct de vedere al proprietăţii sau provenienţei.

    „În urma activităţilor desfăşurate, au fost aplicate 2.326 de sancţiuni contravenţionale, majoritatea la Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva practicilor comerciale ilicite şi la H.G. 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. Valoarea totală a sancţiunilor aplicate este de peste 1.000.000 de lei. De asemenea, poliţiştii au constatat 35 de infracţiuni în domeniul comercializării şi sacrificării animalelor, fapte de comiterea cărora sunt bănuite 36 de persoane”, anunţă Poliţia Română.

    Totodată, au fost confiscate 19 animale, 3.292 de kilograme de produse de origine animală, precum şi peste 5.600 de alte tipuri de bunuri, în valoare totală de peste 100.000 de lei.

    În activităţi au fost angrenaţi peste 3.800 de poliţişti, care au acţionat împreună cu reprezentanţi ai D.S.V.S.A., A.N.A.F., Autorităţii Naţionale pentru Zootehnie şi Jandarmeriei.

  • Amenzi de crica 1,5 milioane de lei pentru comercianţi de la inspectorii ANSVSA

    Inspectorii sanitar-veterinari au aplicat 360 de sancţiuni în valoare de aproximativ de 1,5 milioane de lei celor 6 mii de unităţi alimentare verificate din 28 noiembrie până în prezent. Principalele nereguli au fost depozitarea necorespunzătoare a alimentelor şi nerespectare condiţiilor igienice.

    De la demararea controalelor specifice perioadei, din data de 28 noiembrie, inspectorii sanitar-veterinari au verificat 5.946 de obiective (unităţi de industrie alimentară, pieţe agro-alimentare şi unităţi de vânzare cu amănuntul) şi au realizat 1.292 de controale în trafic, împreună cu reprezentanţi ai Inspectoratelor de Poliţie judeţene, potrivit unui comunicat de presă al Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

    Neregulile identificate în timpul controalelor au fost amendate prin aplicarea a 361 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.491.746 de lei şi emiterea a 4 ordonanţe de suspendare şi o ordonanţă de interzicere a activităţii.

    De asemenea, a fost confiscată o cantitate de 16.090 de kg de produse alimentare neconforme (carne şi produse din carne, peşte şi produse din pescuit, brânză şi produse lactate, produse de patiserie şi panificaţie). Toate produsele neconforme au fost dirijate către unităţi de neutralizare pentru a fi distruse.

    Printre neregulile identificate şi sancţionate se numără depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; comercializarea produselor alimentare fără respectarea condiţiilor de igienă, sau în spaţii neînregistrate sanitar veterinar; manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; nerespectarea legislaţiei în vigoare privind ambalarea şi etichetarea produselor alimentare; lipsa documentelor care să ateste conformitatea sau trasabilitatea produselor; transportul de animale neidentificate, fără documente sanitare veterinare transportul de produse alimentare cu mijloace de transport neînregistrate sanitar veterinar;
    personal fără echipament de protecţie.

  • Veşti proaste pentru proprietarii de maşini vechi. Un stat european impune amenzi de până la 20.000 de euro

    Autorităţile franceze şi-au îndreptat atenţia către proprietarii de vechicule vechi, mai ales SUV-uri sau camioane, introducând o lege care impune amenzi de până la 20.000 de euro pentru cei care poluează excesiv.

    Măsura arată determinarea autorităţilor franceze de lupta cu poluarea şi schimbările climatice, încercând astfel să convingă tot mai mulţi locuitori să treacă la maşini electrice sau hibrid.

    SUV-urile sunt printre cele mai poluante maşini, având un gabarit crescut şi o eficienţă scăzută în ceea ce priveşte consumul de combustibil. Ministrul francez de Finanţe estimează că amenzile vor aduce la buget aproximativ 50 de milioane de euro pe an, bani ce vor fi folosiţi pentru a ajuta producătorii auto.

    Pe de altă parte, guvernul francez şi-a anunţat intenţia de a micşora subvenţiile pentru maşini electrice, bazându-se pe faptul că şi preţurile acestora vor scădea. Astfel, în 2020 guvernul va oferi până la 6.000 de euro, iar valoarea va scădea treptat în 2021 şi 2022.

  • S-a terminat cu petrecerile la bloc, muzica tare sau vecinii gălăgioşi: Amenzile cresc drastic, iar cei care deranjează liniştea pot primi drept pedeapsă sute de ore de muncă în folosul comunităţii

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat astăzi proiectul de lege care prevede sancţiuni mult mai dure pentru cei care deranjează liniştea publică. 

    Potrivit noilor prevederi ale legii, persoanele care organizează petreceri cu caracter privat şi utilizează aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniştea locuitorilor, în corturi, alte amenajări sau în spaţiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinaţia de locuinţe sau cu caracter social, în mediul urban, vor plăti o amendă între 2.000 şi 3.000 de lei, o creştere semnificativă faţă de valoarea anterioară (între 500 şi 1.500 de lei). 

    Această pedeapsă creşte semnificativ la persoanele care repetă ofensa într-un interval de 24 de ore, iar amenda poate ajunge până la 6.000 de lei, sau până la 150 de ore de muncă în folosul comunităţii. Amenzile cresc până la 1.500 de lei şi pentru persoanele care incită la dezordine socială, organizează jocuri de noroc ilegale, sau servesc băuturi alcoolice în locurile publice şi în afara restaurantelor. 

    De asemenea, tot până la 1.500 de lei ajunge amenda pentru persoanele care deranjează liniştea publică sau produce zgomote în zonele de locuit între orele 22:00 – 08:00 şi 13:00-14:00. Pentru repetarea ofensei într-un interval de 24 de ore, aceste amenzi pot urca până la 3.000 de lei, sau pedeapsă cu 70-120 de ore de muncă în folosul comunităţii. 

    Proiectul promulgat astăzi modifică şi actualizează legea 61/1991, care se referă la sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice. Legea a fost republicată în Monitorul Oficial în 7 februarie 2014. 

    Vedeţi AICI legea modificată, adoptată astăzi de preşedintele Iohannis. 

  • Amenzi de 30.000 lei în primele 8 ore de la intrarea în vigoare a noilor reguli din Codul Rutier

    Cele mai multe sancţiuni au fost aplicate în prima parte a zilei în zonele cu valori crescute ale traficului, în special în centrul Capitalei. Valoarea totală a amenzilor este de 30.000 de lei.

    „35 de sancţiuni contravenţionale au fost aplicate în primele 8 ore ale zilei, de către Brigada Rutieră din cadrul Poliţiei Capitalei pentru folosirea telefonului la volan, în valoare de aproximativ 30.000 de lei. Cele mai multe sancţiuni au fost aplicate în zona de centru, Piaţa Romană, Piaţa Victoriei, Piaţa Unirii, zonele cu trafic mai intens. Poliţiştii au urmărit, printre activităţile de reducere a riscului rutier, dacă conducătorii auto au înteles să respectele noile modificări legislative referitoare la folosirea telefonului mobil la volan”, a precizat pentru MEDIAFAX, Claudiu Costea, purtătorul de cuvânt al Brigăzii Rutiere.

    Potrivit sursei citate, nu a existat o acţiune planificată, verificările poliţiştilor fiind parte din activităţile obişnuite.

    Începând din data de 12 octombrie, intră în vigoare reglementările privind sancţionarea celor care scriu mesaje, transmit live, filmează sau vorbesc la telefon sau orice alt dispozitiv mobil în timpul condusului. Noile reguli se aplică atât şoferilor de autovehicule cât şi celor care conduc alte categorii de vehicule pentru care nu au nevoie de permis de conducere, cum ar fi bicicletele.

  • Angajatorii, amendaţi pentru fiecare persoană a cărei ore suplimentare nu sunt respectate

    Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de for legislativ decizional proiectul de lege prin care nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară să fie sancţionată cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei, pentru fiecare persoană identificată.

    Propunerea legislativă are în vedere modificarea articolului 260, alineat (1), litera i) din Legea nr.53/2003 privind Codul muncii.

    În forma în vigoare „constituie contravenţie şi se sancşionează astfel nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei şi 3.000 de lei”.

    Proiectul de lege modifică articolul 260 (1) litera i astfel: „Constituie contravenţie şi se sancţionează nerespectarea dispoziţiilor privind mynca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 de lei pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară”.

    Potrivit motivării iniţiativei legislative, în prezent nu există o corelare a cuantumului amenzilor între numărul de ore suplimentare efectuate şi numprul de salariaţi care au făcut ore suplimentare.

    „Nu există o corelare a cuantumului amenzilor şi numărul de ore suplimentare efectuate, numărul de salariaţi care au făcut ore suplimentare. Există companii cu mii de angajaţi, cifre de afaceri de milioane de euro şi care cumulează, anual, sute de mii de ore suplimentare peste limita legală. Aplicarea unei amenzi de maximum 3.000 de lei în asemenea cazuri nu are cum să producă un efect disuasiv, având o valoare modicp. E necesară corelarea cuantumului amenzilor cu numprul de salariaţi care prestează ore suplimentare, pentru a asigura proporţionalitate între amendă şi amploarea contravenţiei”, se arată în motivarea iniţiativei.

    Proiectul de lege a trecut cu 169 “pentru”, 44 “împotrivă” şi 67 abţineri.

    Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor a respins un amendament prin care era plafonat cuantumul amenzilor: “i) nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru
    fiecare persoană identificată fără a depăşi suma de 30.000 lei”.

    Amendamentul, propus de deputatul USR Cristian Seidler, a fost respins deoarece “angajatorul are la dispoziţie instrumente privind compensarea orelor suplimentare, prin acordarea de timp liber corespunzător sau, dacă acest lucru nu este
    posibil, prin plata orelor suplimentare”, potrivit raportului emis de Comisie. “Angajatorul este sancţionat abia după ce se constată că nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de lege şi este justificată sancţionarea pentru fiecare angajat faţă de care nu şi-a îndeplinit aceste obligaţii”, mai arată raportul de adoptare pentru proiectul legislativ.

  • Noi amenzi pentru şoferii din România. Pentru ce vor plăti mai mulţi bani şi când intră în vigoare noile reguli

    Guvernul României a adoptat, pe 12 august, Ordonanţa nr. 11 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

    „Spre deosebire de cadrul legal anterior, care viza exclusiv folosirea telefonului mobil, prin noile reglementări a fost interzisă ţinerea în mână sau folosirea cu mâinile în orice mod atât a telefonului mobil, cât şi a oricărui dispozitiv mobil prevăzut cu funcţia de înregistrare ori redare text, foto sau video, de către conducător, în timpul conducerii vehiculului aflat în mişcare. Nerespectarea acestei norme de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai constituie contravenţie şi este sancţionată cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni, de la 6 la 8 puncte-amendă (în prezent de la 870 de lei la 1.160 de lei), şi cu aplicarea sancţiunii complementare de 4 puncte de penalizare”, informează IGPR, printr-un comunicat de presă.

    Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte nerespectarea normei de interdicţie de către şoferi pentru care nu este prevăzută obligativitatea deţinerii permisului de conducere, contravenţia este sancţionată cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni, de la 6 la 8 puncte-amendă (în prezent de la 870 de lei la 1.160 de lei).

    O altă noutate este sancţionarea unei forme agravante de săvârşire a contravenţiei privind utilizarea telefonului mobil sau a oricărui dispozitiv mobil prevăzut cu funcţia de înregistrare ori redare text, foto sau video de către şoferul de maşină, tractor agricol sau forestier ori tramvai.

    „Astfel, ţinerea în mână sau folosirea cu mâinile în orice mod, în timpul conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai aflate în mişcare, a telefonului mobil sau a oricărui dispozitiv mobil prevăzut cu funcţia de înregistrare ori redare text, foto sau video, concomitent cu încălcarea unei reguli pentru circulaţia vehiculelor, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni, de la 4 la 5 puncte-amendă (de la 580 de lei, la 725 de lei), şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru 30 de zile”, mai arată sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro