“Nu ne opunem dialogului, dar nu putem să acceptăm să începem un dialog faţă în faţă umilitor cu un interlocutor care agită o ameninţare nucleară”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe pentru agenţia oficială.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Coreea de Nord a difuzat noi imagini cu armata sa, de data aceasta cu femei militar care se pregătesc pentru luptă. Un element inedit în imagini sunt tocurile pe care femeile le au la încălţăminte, scrie dailymail.co.uk.
O imagine cu femei soldat patrulând de-a lungul râului Yalu în oraşul Sinuiju a stârnit interesul presei şi a amintit de femeile bodyguard ale dictatorului libian Muammar Kadhafi.
Femeile reprezintă peste 10% din armata nord-coreeană, majoritatea unităţilor de artilerie de pe coaste fiind conduse de acestea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Peninsula coreeană se îndreaptă către un război termonuclear”, a apreciat Comitetul Nord-Coreean pentru Pace în regiunea Asia-Pacific, într-un comunicat difuzat de agenţia de presă oficială KCNA.
“În caz de război, nu vrem ca străinii care trăiesc în Coreea de Sud să fie expuşi”, continuă Comitetul, un organ de propagandă al regimului de tip stalinist, îndemnând “toate organizaţiile străine, întreprinderile şi turiştii să pună la punct măsuri de evacuare”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Întrebată în mod expres despre aparenta deplasare de către autorităţi a unei rachete pe coasta de est a Coreei de Nord, o operaţiune dezvăluită de ministrul sud-coreean al Apărării, preşedinţia americană a declarat că este la curent cu acest eveniment, dar s-a abţinut să îl comenteze în mod specific.
“Pot să vă spun că am văzut informaţiile de presă (despre această rachetă) şi că vom continua să supraveghem îndeaproape situaţia în peninsula” coreeană, a declarat Jay Carney, un purtător de cuvânt al preşedintelui Barack Obama.
Anterior, ministrul sud-coreean al Apărării Kim Kwan-jin a declarat, în Parlament, că racheta respectivă este susceptibilă să parcurgă “o distanţă considerabilă”, dar că nu este capabilă să atingă partea continentală a teritoriului Statelor Unite. El a recunoscut că nu ştie dacă racheta este armată.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
USS Fitzgerald, care tocmai a participat la manevre militare, a fost trimis în sud-vestul peninsulei în loc să se întoarcă în portul de staţionare din Japonia, a anunţat un oficial american luni, sub acoperirea anonimatului.
Această decizie, o iniţiativă “de prudenţă”, permite oferirea “mai multor opţiuni în materie de apărarea antirachetă dacă acest lucru se va dovedi necesar”, a adăugat sursa citată.
Anterior, Statele Unite au anunţat că au mobilizat avioane de vânătoare invizibile pe radar F-22 în cadrul manevrelor americano-sud-coreene care au loc în prezent ca în fiecare an, dar pe fondul unor tensiuni puternice, de această dată.
Două avioane F-22 Raptor au ajuns duminică în Coreea de Sud pentru a participa la exerciţiile anuale “Foal Eagle”, care ar urma să se încheie la 30 aprilie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Bancherul Gribkowsky a primit anul trecut o sentinţă de opt ani şi jumătate cu executare într-o închisoare din Munchen pentru că a primit de la Bernie Ecclestone suma de 44 de milioane de dolari, scrie The Telegraph. Instanţa a decis că neamţul a primit banii sub formă de mită pentru a orchestra vânzarea Formula 1 către actualul proprietar, firma de private equity CVC, în 2006. Şeful Formula 1 nu a primit nicio acuzaţie şi a negat cu vehemenţă că fabuloasa sumă a fost în realitate o mită. Ba mai mult, a povestit că a fost ameninţat şi şantajat de bancherul Gerhard Gribkowsky cu divulgarea unor informaţii sensibile cu privire la taxele pe care ar fi trebuit să le plătească celor de la HM Revenue & Customs.
Până acum, Bernie Ecclestone n-a povestit niciodată despre presupusul şantaj prin care neamţul l-a folosit pentru a obţine cei 44 de milioane de dolari. Omul de afaceri dezvăluie acum că ameninţările au avut în final legătură cu Paul Ricard, circuitul de curse de Formula 1 din apropierea Marsiliei unde a avut loc Grand Prix-ul frances în anii ’70 şi ’80.
În 1999, circuitul a fost cumpărat de Excelis, o companie din Franţa care avea în acţionariat fondul offshore Bambino al familiei Ecclestone. Atunci a avut loc renovarea circuitului la care au lucrat peste 1.200 de oameni şi care a înghiţit cu siguranţă o investiţie semnificativă. Lucrările au fost coordonate de Philippe Gurdjan, preşedintele Excelis, împreună cu Bernie Ecclestone care povesteşte acum că tocmai de la acest fapt au pornit ameninţările bancherului german.
“I-am ajutat atunci pe cei care deţineau circuitul Paul Ricard şi le-am spus până şi ce spital ar trebui să construiască acolo sau ce fel de spaţii pentru maşini ar trebui făcute. Gribkowsky m-a acuzat că eu am condus Bambino iar acesta e doar un exemplu”, povesteşte Ecclestone.
Fondul de investiţii Bambino a fost pornit în decembrie 1997 la Liechtenstein de către Slavica, fosta soţie a lui Bernie Ecclestone şi unul dintre beneficiarii fondului, alături de cele două fiice ale sale – Petra şi Tamara Ecclestone. Investiţiile principale ale fondului erau cele in FOCA Administration, care deţinea drepturile pentru Formula 1 şi care, în trecut, fusese în totalitate în proprietatea lui Ecclestone.
Omul de afaceri mărturiseşte că a fost sfătuit să transfere partea lui de acţiuni pe numele fostei soţii, Slavica, evitând astfel plata unor taxe suplimentare. Practic, Slavica Ecclestone ar fi plătit în eventualitatea decesului fostului soţ taxe pe moştenirea primită, în ciuda faptului că de obicei soţii sunt scutiţi de asemenea traxe, scrie The Telegraph.
Această mişcare a venit în contextul în care omul de afaceri acum în vârstă de 82 de ani suferea de probleme cardiace încă de la sfârşitul anilor ’90, ceea ce a dus la o operaţie de triplu bypass în 1999. Aceste circumstanţe au fost tocmai cele care au dus la înfiinţarea Bambino pe care, ca rezident britanic plătitor de taxe, Ecclestone nu avea voie să-l deţină şi controleze, întrucât fondul ar fi devenit astfel o formă de evaziune fiscală. Explicaţia o dă o clauză a legii taxelor pe venit din 1988 şi modificată în 2007, care spune că dacă un rezident britanic transferă bunuri şi bani unui ne-rezident (cum era cazul Slavicăi), rezidentul nu are dreptul să se folosească de obiectul tranzacţiei, altfel acesta ar fi fost considerat proprietatea lui şi taxat în conformitate, scrie The Telegraph.
Astfel, ajutorul oferit de Ecclestone cu privire la circuitul de curse din Franţa a venit din afară, fără implicarea directă a acestuia. “Cum s-a întâmplat în cazul majorităţii circuitelor din lume, mi-au cerut ajutorul şi pentru acest circuit”, spune omul de afaceri.
În declaraţiile din timpul porcesului cu bancherul neamţ, Ecclestone a declarat că, deşi acuzaţiile şi ameninţările lui Gribkowsky erau lipsite de substanţă, el s-a temit că HMRC ar putea lua în serios spusele lui, fapt care ar fi dus la taxarea neîndreptâţită cu “sute de milioane, dacă nu chiar miliarde de lire sterline pe care nu le datoram”, susţine Bernie Ecclestone.
Mai mult, o asemenea situaţie “ar fi adus asupra mea povara de a demonstra autorităţilor că nu datoram acele taxe, motiv pentru care am fost de acord cu pretenţiile lui”. Omul de afaceri spune că Gribkowsky îşi merită sentinţa. Bernie Ecclestone este în continuare cercetat de procurorii din Munchen şi de HMRC, deşi aceştia din urmă nu îl suspectează de evaziune fiscală, ci doar vor să verifice că taxele plătite sunt suficiente.
“Domnul Vulpescu să facă bine să explice foarte clar, să vorbească mai puţin şi să explice mai mult. Dacă poate, dacă nu, găsim un alt şef la OPSPI care poate să explice mai clar’, i-a spus Ponta ministrului Economiei, în faţa jurnaliştilor, la începutul şedinţei de miercuri a Guvernului. Dan Diaconescu a câştigat licitaţia pentru preluarea a 54,8% din acţiunile Oltchim, după ce a oferit 203 milioane de lei, cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat. Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că Dan Diaconescu are termen până luni, 1 octombrie, să plătească preţul pe acţiuni, caz în care aceşti bani ar putea fi acordaţi Oltchim pentru funcţionarea combinatului., ca împrumut de salvgardare pentru maximum şase luni, până la transferul acţiunilor.
“Nu mă simt ameninţat, nici intimidat, dar spun un singur lucru, ceea ce a spus şi domnul Antonescu: colaborăm foarte bine. Sigur că presiunea principală şi sarcina principală este pe umerii Guvernului şi aşa e normal să fie. Preşedintele, în general – dar, sigur, au fost şi cazuri diferite – are atribuţiile sale constituţionale. Greul e întotdeauna pe Guvern şi problemele de zi cu zi sunt la Guvern. Deocamdată, fac faţă foarte bine şi cred că voi face şi în continuare”, a spus Ponta, miercuri, jurnaliştilor care i-au solicitat să comenteze afirmaţiile lui Crin Antonescu. Preşedintele interimar, Crin Antonescu, a declarat, marţi seară, că a observat că Guvernul a dat dovadă de “timiditate şi ezitare” în chestiunea listelor pentru referendumul din 29 iulie, afirmând că premierul Victor Ponta pare “ameninţat şi intimidat” în ultimele zile.
Cercetătorii care au realizat raportul “Experienţe de muncă forţată în industria alimentară din Marea Britanie” au descoperit că lucrătorii sunt subiectul unor intimidări rasiste şi sexiste şi al ameninţărilor. Izolaţi, incapabili să vorbească engleza şi necunoscându-şi drepturile, mulţi dintre ei se plâng că sunt deprimaţi, iar unii au fost împinşi până în situaţia de a-şi face rău singuri. “Mă simţeam de parcă ar fi căzut cerul pe mine, dar nu aveam de ales”, povesteşte Adriana, o tânără în vârstă de 30 de ani din România.
Declanşatorul a fost ameninţarea deputatului PSD Adrian Solomon că dacă premierul Ungureanu va veni la Bârlad fără să anunţe primăria, ar putea avea soarta lui Aldo Moro. Pornind de aici, au fost rememorate apelativul “camarad” adresat de Crin Antonescu şi Victor Ponta participanţilor la mitingul USL din 7 aprilie, gafa lui Dan Şova cum că românii n-au participat la pogromurile contra evreilor, de apariţia lui Radu Mazăre în uniformă nazistă, remarca de pe Facebook a Olguţei Vasilescu despre Mihai-Răzvan Ungureanu că “oamenii ca el erau împuşcaţi pentru înaltă trădare, în alte vremuri”, dar şi insistenţa USL de a critica programul de vânzări ale companiilor de stat către firme străine, insistenţă taxată de PR-ul puterii drept naţionalism comunist şi xenofobie.
Interesant e că opoziţia nu numai că n-a observat tactica, dar a continuat, nonşalant şi grosolan, să-i ofere muniţie proaspătă: Victor Ponta a spus despre guvernanţi că “nici dacă-i împuşti nu e suficient”, cu referire la tergiversarea intenţionată de către putere a rezolvării greşelii prin care 2,2 milioane de pensionari au fost puşi să plătească CASS.
În aceste condiţii, ascensiunea USL în urma moţiunii de cenzură le-a prilejuit comentatorilor fostei puteri, cel puţin pe internet, un tur de forţă remarcabil, cu avertismente mecanic-disperate că useliştii vor trece la un program de răzbunări în stilul anilor ’50 faţă de pedelişti şi de susţinătorii lor, care vor fi prigoniţi, expropriaţi, judecaţi sau pur şi simplu vânaţi pe stradă şi omorâţi. La aceasta se adaugă şi prezicerile că economia va cădea, leul se va prăbuşi, investitorii vor fugi ca potârnichile, ţara va fi dată afară din UE şi NATO şi se va institui teroarea comunistă, precum şi concluzia standard care îi îndeamnă pe cititori să emigreze ca să-şi scape pielea.