BusinessMagazin

Tag: alocare

  • O cunoscută linie aeriană va părăsi România în februarie. Cât costă ultimele bilete de zbor din Bucureşti ale operatorului

    Operatorul aerian Alitalia pare să părăsească România de la 1 februarie, dacă ne ghidăm după rezervările ce se pot face pe site-ul companiei. Astfel, pentru cine va încerca să îşi rezerve un zbor spre Roma cu operatorul italian începând cu 1 februarie pe site-ul alitalia.com, îi va fi alocat un zbor operat de TAROM. Pe data de 31 ianuarie, rezervările făcute pe site-ul companiei afişează cele două zboruri zilnice ale companiei spre Roma, la 6 şi 20 şi la 19 şi 5, cu tarife de 54 de dolari pe acest segment de zbor.  

    În intervalul 25-31 ianuarie, preţul biletelor de avion spre Roma este de 40 de dolari, potrivit aceleiaşi surse. 

    În acelaşi timp, dacă veţi încerca să rezervaţi un zbor de întoarcere din Roma pe data de 4 februarie pe site-ul Alitalia, veţi primi ca variantă de zbor ruta Roma-Belgrad-Bucureşti; zborul din Belgrad  spre Bucureşti fiind operat de Air Serbia. 

    Contactaţi de Business Magazin, reprezentanţii Alitalia nu au furnizat niciun comentariu pe această temă până în  acest moment. De asemenea, reprezentanţii Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti spun că nu au încă nicio informaţie oficială referitoare la plecarea operatorului italian din România.

    În prezent, Alitalia operează două zboruri pe zi din Bucureşti,  la 6 şi 20 şi la 19 şi 15; întoarcerile din Roma spre Bucureşti sunt la 15 şi 10 şi la 21 şi 50 de minute de pe aeroportul Fiumicino. În 2016, compania a renunţat şi la ruta Milano-Bucureşti. 

    Potrivit informaţiilor de pe site-ul Skyteam, alianţa aviatică din care face parte operatorul italian, Alitalia are o flotă de 120 de aeronave cu o medie a vârstei de şapte ani. Compania operează în prezent pe 83 de destinaţii din 41 de ţări şi transportă 23,2 milioane de pasageri anual. Compania are venituri operaţionale anuale de 3,1 miliarde de dolari. În 2014, operatorul aerian Etihad Airways din Abu Dhabi a preluat o participaţie de 49% la compania Alitalia, aflată atunci aproape de faliment.

    Un articol al publicaţiei Times of Malta dezvăluie planurile Etihad pentru perioada următoare: operatorul cu sediul central în Abu Dhabi îşi revizuieşte strategia de investiţii în operatorii aerieni cu tradiţie din Europa şi caută să facă un exit din aceste companii. Iniţial, Etihad văzuse o strategie în a investi în operatori precum Air Berlin, Alitalia şi Air Serbia cu scopul de a-şi extinde reţelele. Air Berlin şi Alitalia au eşuat însă în revenirea la profitabilitate, astfel că investiţiile în aceşti operatori nu mai sunt justificate.  

    Etihad a anunţat în decembrie că renunţă la o parte din angajaţi. Cotidianul german Handelsblatt a citat mai multe surse care spuneau că Etihad plănuieşte să renunţe la investiţiile din Europa începând cu luna ianuarie. 

    În decembrie, compania a finalizat o înţelegere în ce priveşte Air Berlin, deţinut de Etihad în proporţie de 29%, pentru a închiria 28 de aeronave şi echipajele acestora operatorului german Lufthansa. Unitatea low-cost Niki a Air Berlin va intra într-un joint venture cu tour operatorul TUI. Măsurile vor înjumătăţi flota Air Berlin, care va ajunge la 75 de aeronave folosite mai ales în zboruri de lung curier din Berlin şi Dusseldorf. 

    Motivul evident de renunţare a operatorului italian la rutele de pe Otopeni este ofensiva agresivă a operatorilor low-cost pe destinaţiile din Peninsulă. În Italia, traficul aerian este dominat de Ryanair – operatorul low-cost a speculat slăbiciuni ale Alitalia precum flota veche şi lipsa resurselor pentru dezvoltare. De pe aeroportul Henri Coandă, Ryanair operează două curse zilnice spre Roma. 

    Operatorul aerian low-cost irlandez plănuieşte ca în 2017 să crească traficul de pasageri cu 10% în Italia, până la 35 de milioane. Compania a anunţat că va investi 1 miliard de dolari în 10 noi aeronave şi va deschide 44 de rute noi de pe 23 de aeroporturi regionale.

    În întreaga Europa, Ryanair plănuieşte să crească traficul pasagerilor cu 10% până la 117 milioane, pe măsură ce îi va ademeni pe clienţi de la operatorii cu tradiţie. Ryanair a semnalat în presa internaţională la finalul anului trecut că va intensifica războiul preţurilor, cu preţuri la tarifele de zbor anul acesta ce vor scădea, în medie, cu 8% pe parcursul primei jumătăţi a acestui an fiscal.

     

     

  • O cunoscută linie aeriană va părăsi România în februarie. Cât costă ultimele bilete de zbor din Bucureşti ale operatorului

    Operatorul aerian Alitalia pare să părăsească România de la 1 februarie, dacă ne ghidăm după rezervările ce se pot face pe site-ul companiei. Astfel, pentru cine va încerca să îşi rezerve un zbor spre Roma cu operatorul italian începând cu 1 februarie pe site-ul alitalia.com, îi va fi alocat un zbor operat de TAROM. Pe data de 31 ianuarie, rezervările făcute pe site-ul companiei afişează cele două zboruri zilnice ale companiei spre Roma, la 6 şi 20 şi la 19 şi 5, cu tarife de 54 de dolari pe acest segment de zbor.  

    În intervalul 25-31 ianuarie, preţul biletelor de avion spre Roma este de 40 de dolari, potrivit aceleiaşi surse. 

    În acelaşi timp, dacă veţi încerca să rezervaţi un zbor de întoarcere din Roma pe data de 4 februarie pe site-ul Alitalia, veţi primi ca variantă de zbor ruta Roma-Belgrad-Bucureşti; zborul din Belgrad  spre Bucureşti fiind operat de Air Serbia. 

    Contactaţi de Business Magazin, reprezentanţii Alitalia nu au furnizat niciun comentariu pe această temă până în  acest moment. De asemenea, reprezentanţii Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti spun că nu au încă nicio informaţie oficială referitoare la plecarea operatorului italian din România.

    În prezent, Alitalia operează două zboruri pe zi din Bucureşti,  la 6 şi 20 şi la 19 şi 15; întoarcerile din Roma spre Bucureşti sunt la 15 şi 10 şi la 21 şi 50 de minute de pe aeroportul Fiumicino. În 2016, compania a renunţat şi la ruta Milano-Bucureşti. 

    Potrivit informaţiilor de pe site-ul Skyteam, alianţa aviatică din care face parte operatorul italian, Alitalia are o flotă de 120 de aeronave cu o medie a vârstei de şapte ani. Compania operează în prezent pe 83 de destinaţii din 41 de ţări şi transportă 23,2 milioane de pasageri anual. Compania are venituri operaţionale anuale de 3,1 miliarde de dolari. În 2014, operatorul aerian Etihad Airways din Abu Dhabi a preluat o participaţie de 49% la compania Alitalia, aflată atunci aproape de faliment.

    Un articol al publicaţiei Times of Malta dezvăluie planurile Etihad pentru perioada următoare: operatorul cu sediul central în Abu Dhabi îşi revizuieşte strategia de investiţii în operatorii aerieni cu tradiţie din Europa şi caută să facă un exit din aceste companii. Iniţial, Etihad văzuse o strategie în a investi în operatori precum Air Berlin, Alitalia şi Air Serbia cu scopul de a-şi extinde reţelele. Air Berlin şi Alitalia au eşuat însă în revenirea la profitabilitate, astfel că investiţiile în aceşti operatori nu mai sunt justificate.  

    Etihad a anunţat în decembrie că renunţă la o parte din angajaţi. Cotidianul german Handelsblatt a citat mai multe surse care spuneau că Etihad plănuieşte să renunţe la investiţiile din Europa începând cu luna ianuarie. 

    În decembrie, compania a finalizat o înţelegere în ce priveşte Air Berlin, deţinut de Etihad în proporţie de 29%, pentru a închiria 28 de aeronave şi echipajele acestora operatorului german Lufthansa. Unitatea low-cost Niki a Air Berlin va intra într-un joint venture cu tour operatorul TUI. Măsurile vor înjumătăţi flota Air Berlin, care va ajunge la 75 de aeronave folosite mai ales în zboruri de lung curier din Berlin şi Dusseldorf. 

    Motivul evident de renunţare a operatorului italian la rutele de pe Otopeni este ofensiva agresivă a operatorilor low-cost pe destinaţiile din Peninsulă. În Italia, traficul aerian este dominat de Ryanair – operatorul low-cost a speculat slăbiciuni ale Alitalia precum flota veche şi lipsa resurselor pentru dezvoltare. De pe aeroportul Henri Coandă, Ryanair operează două curse zilnice spre Roma. 

    Operatorul aerian low-cost irlandez plănuieşte ca în 2017 să crească traficul de pasageri cu 10% în Italia, până la 35 de milioane. Compania a anunţat că va investi 1 miliard de dolari în 10 noi aeronave şi va deschide 44 de rute noi de pe 23 de aeroporturi regionale.

    În întreaga Europa, Ryanair plănuieşte să crească traficul pasagerilor cu 10% până la 117 milioane, pe măsură ce îi va ademeni pe clienţi de la operatorii cu tradiţie. Ryanair a semnalat în presa internaţională la finalul anului trecut că va intensifica războiul preţurilor, cu preţuri la tarifele de zbor anul acesta ce vor scădea, în medie, cu 8% pe parcursul primei jumătăţi a acestui an fiscal.

     

     

  • Cât cheltuie românii cu ocazia sărbătorilor de iarnă?

    Conform datelor studiului „Cumpărăturile de Sărbători”, realizat de MEDNET Marketing Research Center în mediul urban (oraşe mari +100.000 locuitori, oraşe mijlocii 30.000 – 100.000 locuitori şi oraşe mici sub 30.000 locuitori), bugetul total (Crăciun şi Revelion) alocat pentru Sărbători în acest an este estimat la 1.660,87 lei.

    Astfel, aproape trei sferturi dintre locuitorii din urban vor cheltui sume între 1.000 şi 3.000 lei pentru Crăciun şi Revelion, în timp ce 17,9% dintre aceştia vor avea la dispoziţie o sumă mai mică de 1.000 de lei.

    O parte semnificativă a bugetului pentru Sărbătorilor de Iarnă va fi destinată cumpărării produselor alimentare şi nealimentare. Astfel, locuitorii din urban vor cheltui, în medie, pentru produsele alimentare (carne, cozonac etc.) 649,25 lei, iar pentru cele nealimentare (haine, încălţăminte, cosmetice, ornamente etc.) 430,43 lei.

    Mai mult decât atât, 564,69 lei este bugetul mediu alocat de aceştia pentru cadourile oferite celor dragi cu ocazia Sărbătorilor.

    De altfel, respondenţii care au ales să petreacă această perioadă călătorind vor plăti pentru aceste excursii 784,22 lei, iar pentru ieşile la restaurant / în oraş suma medie alocată va fi de 287,89 lei. 

    În oraşele mari (+100.000 locuitori), suma medie alocată pentru Sărbătorile de Iarnă înregistrează un trend ascendent comparativ cu anii precedenţi, bugetul mediu calculat pentru această categorie de oraşe atingând o valoare de 1.698,81 lei.

    Dacă în anul 2015 locuitorii oraşelor mari intenţionau să cheltuiască în medie 638,24 lei pe alimente, în 2016 bugetul mediu a înregistrat o uşoară creştere până la valoarea de 656,09 lei.

    Pe de altă parte, în aceste oraşe, faţă de alţi ani când bugetul alocat produselor alimentare (reprezentând îmbrăcăminte, încălţăminte, ornamente, cosmetice etc.) era în scădere, anul acesta se înregistrează o creştere până la valoarea de 440,22 lei.

    Există şi persoane care nu-şi pot permite să cumpere de Crăciun sau Revelion tot ce şi-ar dori, din cauza limitărilor financiare. Cele mai menţionate produse au fost cele nealimentare, cele mai multe din categoria IT & Gadget-uri (computer, telefon, tabletă etc.), Electronice / Electrocasnice, Îmbrăcăminte / Încălţăminte etc.

    În oraşele mari, cei care se vor bucura de Sărbătorile de Iarnă mergând în excursii / călătorii, sunt dispuşi să aloce un buget mai mic, comparativ cu anul 2015 (839,21 lei în 2016 şi 1.008,46 lei în 2015).

  • IKEA a făcut afaceri de 31,5 miliarde de euro anul acesta în România

    Venitul total pentru IKEA Group (Ingka Holding B.V. şi entităţile sale) în anul financiar 2016 (1 septembrie 2015 – 31 august 3016) a ajuns la 31,5 miliarde de euro, în creştere cu 7,4% faţă de anul financiar anterior, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Această valoare include vânzările şi veniturile din chirii aferente centrelor comerciale. Vânzările magazinelor din IKEA Group au atins un total de 34,3 miliarde de euro, în creştere cu 7,1% faţă de anul anterior.
     
    Profitul net al grupului în România a fost de 4,2 miliarde de euro. Un cadru financiar de 1 miliard de euro, anunţat recent, va conduce la investiţii de peste 3 miliarde de euro alocate pentru sustenabilitate. 443 de milioane de euro au fost alocaţi programelor de loialitate şi de recompensare prin oferirea de bonusuri pentru angajaţi.
     
    Creşterea vânzărilor a contribuit la transformarea anului financiar 2016 într-un nou an profitabil, potrivit reprezentanţilor IKEA. Compania are obiectivul de a deveni lider în retailul multichannel de mobilier şi decoraţiuni la nivel global, astfel că IKEA Group se extinde şi dezvoltă noi capacităţi de cumpărare în magazine şi online.
     
    China rămâne una dintre pieţele cu cea mai mare creştere pentru IKEA Group, iar cele mai mari cinci pieţe de retail pe baza valorii vânzărilor au fost Germania, SUA, Franţa, Marea Britanie şi Suedia. IKEA Group a deschis 12 noi magazine, 19 formate noi – puncte de comandă şi colectare – şi a continuat să dezvolte reţeaua de distribuţie multichannel. Se lucrează în continuare la deschiderea primelor magazine IKEA din India şi Serbia. În plus, IKEA Family a devenit unul dintre cele mai mare cluburi de fidelitate din lume în acest an, ajungând la 100 de milioane de membri.
     
    „Creşterea şi profitabilitatea ne dau libertatea de a face propriile alegeri, flexibilitatea de a lua decizii rapide şi independenţa de a planifica şi a investi pe termen lung,” a declarat Peter Agnefjäll, preşedinte şi CEO IKEA Group. „Ne aflăm într-un moment bun şi avem un drum interesant în faţă, în care ne vom axa pe creştere continuă şi eficientizarea operaţiunilor.”
     
    IKEA Group a alocat peste 3 miliarde de euro pentru a atinge independenţa energetică şi a resurselor. Acest obiectiv include un cadru financiar de 1 miliard de euro pentru a asigura acces pe termen lung la materie primă sustenabilă prin investiţia în administrarea pădurilor, precum şi în companii active în reciclare, dezvoltarea energiei regenerabile şi a biomaterialelor. De asemenea, include 1,5 miliarde de euro investiţi în proiecte de energie solară şi eoliană din 2009 şi 600 de milioane de euro alocaţi pentru mai multe investiţii legate de independenţa energetică, adică producerea unei cantităţi de energie regenerabilă care să acopere tot consumul operaţiunilor IKEA Group până în 2020.
     
    Prin creşterea accentului pe retail şi inovaţie în retail şi utilizarea resurselor şi capabilităţilor existente, IKEA Group va continua să îşi consolideze business-ul şi să genereze astfel o creştere care să ofere valoare consumatorilor, spun reprezentanţii companiei. „Ne dorim să le oferim clienţilor o experienţă foarte bună la fiecare interacţiune cu IKEA, indiferent dacă este in magazin sau online. Toate acestea nu ar fi posibile fără angajaţii profesionişti şi dedicaţi ai IKEA Group, care au contribuit la rezultatele fantastice din anul financiar 2016. Fiind o companie profitabilă, împărţim succesul cu angajaţii şi de aceea am alocat 108 milioane de euro pentru programul de loialitate Tack! şi 335 milioane de euro pentru programul de recompensare prin oferirea de bonusuri, adică un total de 443 de milioane de euro în acest an,” a completat Peter Agnefjäll. 

  • Veşti bune pentru toţi elevii şi părinţii din România. Ordinul dat de ministrul Educaţiei

    “Timpul necesar realizării temelor pentru acasă pentru un elev este de cel mult 2 ore însumând toate disciplinele, în aşa fel încât media zilnică a pregătirii elevului, în clasă şi în afara ei, să se încadreze în 5-8 ore zilnic. La clasa pregătitoare nu se vor da teme pentru acasă. (…) În perioada vacanţelor, de regulă, nu se vor da teme pentru acasă elevilor din învăţământul primar şi gimnazial”, se arată în ordinul semnat de ministrul Educaţiei Naţionale, Mircea Dumitru, şi prezentat presei miercuri.

    Veşti bune pentru toţi elevii şi părinţii din România. Ordinul dat de ministrul Educaţiei 

     

  • Veşti bune pentru toţi elevii şi părinţii din România. Ordinul dat astăzi de ministrul Educaţiei

    Ordinul ministrului Educaţiei prevede că temele pentru acasă sunt pentru cel mult două ore la toate disciplinele în aşa fel încât timpul alocat activităţilor şcolare să fie de 5-8 ore, iar, în vacanţa elevilor din învăţământul primar şi gimnazial, nu se vor da teme pentru acasă.

    “Timpul necesar realizării temelor pentru acasă pentru un elev este de cel mult 2 ore însumând toate disciplinele, în aşa fel încât media zilnică a pregătirii elevului, în clasă şi în afara ei, să se încadreze în 5-8 ore zilnic. La clasa pregătitoare nu se vor da teme pentru acasă. (…) În perioada vacanţelor, de regulă, nu se vor da teme pentru acasă elevilor din învăţământul primar şi gimnazial”, se arată în ordinul semnat de ministrul Educaţiei Naţionale, Mircea Dumitru, şi prezentat presei miercuri.

    Acelaşi document prevede că timpul total alocat temei obligatorii pentru acasă la învăţământul primar va fi de maximum o oră, iar pentru celelalte niveluri de învăţământ, timpul alocat efectuării temei obligatorii va fi de maximum două ore. Totodată, tema pentru acasă nu poate fi folosită ca un instrument de pedeapsă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Studiu DPD: Peste 90% dintre internauţii români vor să cumpere cadourile de Crăciun online

    Românii intenţionează să cumpere online cadourile de Crăciun pentru cei dragi, iar suma medie alocată shopping-ului de Sărbători se ridică la 190 euro, potrivit unui studiu* realizat la nivel european de DPDgroup. Bugetul românilor este identic cu cel al belgienilor şi dublu faţă de cât şi-au propus croaţii să cheltuiască. Topul darurilor cumpărate online pe care vor să le pună românii sub brad este dominat de produsele de beauty şi îngrijire, spre deosebire de restul europenilor, care pun accent pe cărţi sau jucării. 

    Dintre cele 21 de ţări analizate, România se află la jumătatea clasamentului, după suma medie pe care vor să o cheltuiască online pe cadourile de Crăciun. Ţara noastră devansează, astfel, state cu economii mai puternice şi e-commerce mult mai dezvoltat, precum Olanda, Polonia, Portugalia sau Ungaria. 

    Sondajul reflectă clar apetitul dezvoltat al românilor pentru cumpărăturile online. 93% dintre respondenţi spun că vor achiziţona online cadouri pentru cei dragi. Astfel, ţara noastră este în fruntea statelor cu cea mai mare intenţie de cumpărare online de Crăciun. Cifrele sunt peste aşteptări, având în vedere că doar 37% dintre cei chestionaţi se declară cumpărători online fideli. În schimb, în Olanda, ţară cu cei mai mulţi e-shop-eri fideli, doar jumătate vor să achiziţioneze daruri de Sărbători din e-commerce”, declară Lucian Aldescu, CEO DPD România, una dintre cele mai importante companii de pe piaţa locală de coletărie şi curierat expres.

    România se află pe primul loc în clasament şi după diferenţa de buget faţă de anul trecut. Potrivit sondajului, 43% dintre respondenţi vor aloca anul acesta sume mai mari pentru cadouri. Românii sunt urmaţi în top de lituanieni, iar la polul opus se află Germania, ţară în care doar 14% dintre internauţi vor aloca bugete mai mari pentru surprizele de sub brad.  

    Ce cadouri vor primi românii de Crăciun

    Produsele pe care vor să le pună românii sub brad sunt, cu precădere, cele de înfrumuseţare şi de îngrijire corporală, preferate de 55% dintre respondenţi. La polul opus se află pantofii, jocurile video, articolele sportive şi electrocasnicele, care reprezintă o opţiune de cadou pentru mai puţin de 20% dintre cei intervievaţi.

    Doar lituanienii mai consideră produsele de înfrumuseţare, în proporţie de 52%, prima variantă de cadou pentru cei dragi. În schimb, cărţile sunt pe primul loc în lista de daruri de Sărbători pentru cehi, unguri, austrieci, belgieni, nemţi, italieni, portughezi sau elveţieni. Pe de altă parte, jucăriile ocupă prima poziţie în topul preferinţelor pentru croaţi, polonezi, sloveni, estoni, francezi, letoni, olandezi şi spanioli.

    * Studiul a fost efectuat în toată reţeaua europeană DPDgroup, în 21 de ţări.  În România, studiul s-a realizat în perioada 19 septembrie – 7 octombrie, pe un eşantion de 1.017 respondenţi. 

    Despre DPD

    DPD România este parte a DPDgroup, lider european în curieratul rutier. În România, DPD se află în top 3 companii de curierat. Cu o echipă de peste 600 de angajaţi şi francizori şi având acces la o reţea europeană de 16.000 de sedii Pickup, DPD România livrează anual 8,5 milioane de colete.

  • Comisia Europeană a aprobat fazarea unor proiecte majore de infrastructură pentru România

    Şapte proiecte majore de infrastructură, care trebuiau finalizate pe vechiul cadru financiar al UE (2007-2013), au primit undă verde de la Bruxelles să îşi continue finanţarea pe noul buget astfel încât să nu se piardă banii. Este vorba despre trei proiecte de drumuri şi patru de apă şi canalizare.

    Comisarul european pentru politică regională Corina Creţu a aprobat fazarea a şapte proiecte majore pentru România. Cele şapte proiecte sunt cofinanţate prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sau prin Fondul de coeziune, se anunţă într-un comunicat transmis luni de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

    „Prin aceste decizii de eşalonare a unor proiecte majore, România beneficiază de o şansă în plus în utilizarea fondurilor europene ce i-au fost alocate – 147 de milioane de euro pentru infrastructura de transport şi aproximativ 355 de milioane de euro pentru proiecte de infrastructură de apă şi apă uzată. Sper ca aceste proiecte să fie implementate cu succes în termenele prevăzute, iar la finalizarea lor să constatăm că investiţiile cofinanţate cu bani europeni au dus la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a românilor”, a declarat comisarul pentru politică regională Corina Creţu.

    Proiectele de infrastructură de transport sunt:
    – drumul naţional Piteşti-Câmpulung-Braşov: modernizarea DN 73;
    – autostrada Sebeş-Turda: noua autostradă de 70 km va face legătura între autostrăzile A1 (Orăştie–Sibiu) şi A3 (Gilău-Câmpia Turzii);
    – drumul naţional DN 76: reabilitarea drumului naţional între Deva şi Oradea.

    Alte patru proiecte aprobate vizează extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţele Braşov, Hunedoara, Olt şi Tulcea.

    O bună parte din fondurile europene alocate în cadrul vechiului buget al UE (2007-2013) pentru infrastructură riscă să fie pierdute fiindcă lucrările nu vor fi terminate până la sfârşitul acestui an.

    Fazarea acestor proiecte, cu aprobarea primită de la Comisia Europeană, este o metodă prin care autorităţile susţin că încearcă să nu piardă fondurile europene, care mai pot fi cheltuite până la 31 decembrie.

  • Legea falimentului personal are puţine şanse de a intra în vigoare la 1 ianuarie 2017

    Legea privind insolvenţa persoanelor fizice a fost adoptată de Parlament în luna mai 2015, însă specialiştii susţin că sunt puţine şanse ca aceasta să intre în vigoare la 1 ianuarie 2017 an şi că în rectificarea bugetară nu au fost alocaţi bani pentru punerea acesteia în practică.

    “La ultima rectificare bugetară nu am văzut nici un efort pentru alocarea sumelor necesare punerii în practică a Legii privind insolvenţa persoanelor fizice. Este greu de crezut că aceasta va intra în vigoare la începutul anului viitor, aşa cum era prevăzut. Şi chiar dacă ar intra în vigoare, nu va fi curând funcţională”, a declarat, miercuri, avocatul Gheorghe Piperea la conferinţa “Falimentul personal, între avantaje şi dezavantaje”. Acesta a arătat că reglementările vizează persoanele cu venit mic sau fără venituri şi care au datorii în valoare totală de aproximativ 12.000 de lei, pe care nu le mai pot rambursa.

    Potrivit actului normativ, românii care au datorii vor avea posibilitatea să-şi declare falimentul personal. Aceştia vor beneficia de două proceduri: una administrativă, care prevede că, în faţa unei comisii de insolvenţă, îşi vor putea face un plan de reeşalonare a datoriilor pe 5 ani, şi o procedură de lichidare în faţa instanţelor de judecată.

    Legea se adresează persoanelor fizice de bună-credinţă, cu datorii la furnizorii de utilităţi, bănci sau la întreţinere, şi nu dintr-o afacere ce are ca scop generarea de profit. Starea de insolvenţă poate fi luată în considerare dacă termenul de plată a datoriilor a fost depăşit cu mai mult de 90 de zile. Dacă situaţia finan­ciară a datornicului nu este iremediabil compromisă, se poate cere Comisiei de insolvenţă des­chiderea insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor, ca­re este o procedură administra­tivă şi nu judiciară. În acest caz, cuantumul minim al datoriilor tre­buie să totalizeze 15 salarii mi­nime pe economie. Durata de executare a planului este de 5 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă 1 an. Insolvenţa prin lichidare de active poate fi solicitată de către datornic, în mod direct, în cazul în care “situaţia sa financiară este iremediabil compromisă“. Legea prevede şi o procedură simplificată pentru insolvenţa per­sonală care poate fi accesată de o persoană fizică insolventă, dacă suma totală a datoriilor sale este de cel mult 10 salarii minime pe economie, nu are bunuri sau ve­nituri urmăribile şi are peste vârsta standard de pensionare sau şi-a pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.

    “Legea prevede o perioadă ce poate ajunge până la zece ani pentru descărcarea datoriei. Adică debitorul, care nu mai are resurse financiare, se poate descărca de datorie într-un termen mai lung decât este reabilitat un tâlhar în Penal. De ce? Fiindcă atât sistemul bancar, cât şi FMI s-au opus timp de cinci ani introducerii acestei legi, iar în final au reuşit să obţină acest termen de cinci ani. Sunt circa 800.000 de debitori în această situaţie”, a afirmat Piperea.

    Avocatul a arătat care sunt punctele slabe ale acestei legi: “Se prevede că, dacă în ultimii doi ani ai fost dat afară din vina ta de la serviciu nu te poţi pune sub protecţia legii. Însă poţi fi dat abuziv afară din serviciu, iar acest lucru îl dovedeşti în instanţă. Un proces durează, în medie, patru ani. O altă verigă slabă este cea legată de obligativitatea de a dovedi că ai făcut eforturi susţinute ca să-ţi găseşti de lucru. Sunt persoane care au trecut de 40 de ani şi care deşi fac eforturi nu-şi mai găsesc un loc de muncă”.

  • Dragu: Nu au fost prinşi bani pentru Cuminţenia Pământului pentru că nu avem bază legală

    Ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, a declarat miercuri, după şedinţa de Guvern, că nu au fost alocate fonduri pentru cumpărarea sculpturii Cuminţenia Pământului la această rectificare operată de Executiv deoarece nu există baza legală pentru acest lucru.

    ”Nu sunt prinşi, pentru că pentru Cuminţenie nu avem baza legală. (…) Bugetul se întocmeşte pe baza legală existentă. Dacă nu avem un temei legal, nu putem aloca o sumă în buget, ca atare nu există o sumă alocată Ministerului Culturii. Pot fi folosiţi banii din Fondul de rezervă, dacă va exista temei legal”, a afirmat Anca Dragu.

    La rândul său, purtătorul de cuvânt al Executivului a explicat de ce, pe 12 octombrie, a anunţat adoptarea unei ordonanţe de urgenţă în acest sens, care nu a mai fost publicată în Monitorul Oficial.

    ”Nu a mai ajuns la Monitorul Oficial pentru că, între timp, au fost sesizate probleme de constituţionalitate de către Consiliul Legislativ, motiv pentru care s-a hotărât să se trimită amendamente la proiectul de lege aflat în Parlament pentru aprobarea OUG. Acele amendamente sunt, practic, aceleaşi lucruri care se aflau în ordonanţa de urgenţă. Au fost decizii ale Curţii Constituţionale care s-au referit la această problemă – în momentul în care există în fază avansată de adoptare un proiect legislativ nu mai poţi veni cu o nouă ordonanţă de urgenţă care să-l modifice”, a precizat Iolu.

    El a mai spus că, în acest moment, este aşteptată decizia Parlamentului.

    ”S-a negociat cu proprietarii şi s-a mers pe amânarea acestui termen (până pe 20 decembrie – n.r.). Parlamentul se mai întâlneşte, nu cred că nu se mai întâlneşte…”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Guvernului.