Tag: alegeri prezidentiale

  • Cum se câştigă alegerile în România. Perlele politice ale săptămânii

    “De mâine e liber pentru Germania să ia şi ea vreo 10.000 de ha de pădure, că nu mai are materie primă moca, e liber la autonomia maghiară (poate şi săsească la Sibiu)” – Bogdan Matişan (PSD)

    “Am fost puţini care am crezut în proiectul Klaus Iohannis – preşedinte. Vasile Blaga este performerul unei bătălii care nu s-a pierdut niciodată” – M. R. Ungureanu (PNL)

    “Dacă vreţi să ştiţi, mătuşa mea şi un văr sunt saşi evanghelici. Mătuşa Hilde e activă în filiala din Constanţa a FDGR” – Radu Mazăre (PSD)

    “Muntele de umilinţe şi jigniri îndurate de ‘băsişti’ este astăzi răzbunat de oamenii de bună-credinţă din România. #mândrucăsuntbăsist” – Elena Băsescu (PMP)

    “Sper ca noul preşedinte să termine atât cu baronii roşii din PSD, cât şi cu cei verzi din UDMR” – Zatyko Gyula (PPMT)

    “Traian Băsescu termină mandatele câştigător. Antibăsismul este acum un mit spulberat” – Elena Udrea (PMP)

    “Aşteptăm diaspora acasă după ce şi-a luat ţara înapoi şi locurile de muncă promise, astfel încât şomajul să fie zero, ca la Sibiu” – Lia-Olguţa Vasilescu (PSD)
     

  • Furtuna perfectă care l-a ridicat pe Klaus Iohannis

    În cele din urmă, prezenţa la turul al doilea a depăşit-o nu numai pe cea de la ultimele trei runde ale prezidenţialelor, dar a fost mai mare cu aproape 2 milioane de alegători decât la primul tur din 2 noiembrie (din total, în diaspora au votat în plus aproape 218.000), ceea ce i-a asigurat lui Iohannis victoria cu un scor de 54,43% la 45,56%. Primele estimări ale CURS – Avangarde arătau că spre Iohannis s-au îndreptat majoritatea celor care au ieşit la vot numai în turul al doilea, majoritatea tinerilor sub 30 de ani, majoritatea maghiarilor, majoritatea alegătorilor din mediul urban, din Transilvania şi Bucureşti şi majoritatea celor care în primul tur au votat cu Monica Macovei, Kelemen Hunor şi Elena Udrea, respectiv în jur de jumătate dintre votanţii lui Dan Diaconescu şi C. V. Tudor. Iohannis a câştigat inclusiv în fiefuri tradiţionale ale PSD (Vrancea, Iaşi, Bacău, Suceava, Prahova, Constanţa), iar în R. Moldova, unde Ponta câştigase în primul tur, Iohannis a întors scorul în favoarea sa.

    La nivel de campanie electorală convenţională, victoria lui Iohannis poate fi atribuită reuşitei echipei acestuia de a-l poziţiona nu doar deasupra polarizării obositoare între “băsişti” şi “antibăsişti” (inclusiv prin refuzul de a iniţia alianţe cu alte partide), dar şi deasupra temelor tradiţionale de campanie prezidenţială (unde Iohannis nu s-a remarcat prin iniţierea sau detalierea vreunei teme anume, cu excepţia anticorupţiei) şi chiar deasupra legăturii cu suportul său real de partid (PNL şi PDL).

    Ca atare, primarul Sibiului a devenit apt să să valorifice sentimentul popular antisistem, care alteori s-a exprimat prin absenteism sau voturi pentru candidaţi precum C. V. Tudor, Traian Băsescu, Dan Diaconescu sau, mai nou, Monica Macovei. Spre deosebire de Ponta, Iohannis a beneficiat inclusiv de o campanie online fără precedent de puternică, centrată pe imaginea “neamţului civilizat/civilizator/care tace şi face”, pe ideea de “Românie normală” (înţeleasă în opoziţie cu România scandalurilor din epoca Băsescu – Ponta) şi pe necesitatea ca preşedinţia, guvernul şi parlamentul să nu fie concentrate în mâna unui singur partid.

    De cealaltă parte, înfrângerea lui Ponta poate fi atribuită eşecului echipei acestuia de a-l poziţiona insistent drept adversarul unui Traian Băsescu reîncarnat în Iohannis şi de a-l repoziţiona drept candidat de centru, dacă nu chiar de centru-dreapta, cu preţul neglijării electoratului de stânga. Mai mult, electoratului i-a fost servită o campanie dusă cu mijloacele anilor ’90 (atacuri la persoana contracandidatului şi tactica “pomenii electorale”) şi susţinută de alianţe nominale cu PRM şi PPDD.

    Pe acest fond, scandalul voturilor din diaspora, propagat în special prin reţelele sociale, care amorsaseră deja înainte de primul tur interesul tinerilor graţie campaniei Monicăi Macovei, a fost decisiv, în condiţiile în care autorităţile, inclusiv după înlocuirea la Externe a lui Titus Corlăţean cu Teodor Meleşcanu, au refuzat să suplimenteze numărul de secţii de votare din străinătate, cu unica explicaţie că se tem de o eventuală invalidare a alegerilor pe motiv de încălcare a legislaţiei electorale. Procurorul general Tiberiu Niţu a anunţat, de altfel, că după primul tur a fost deschis un dosar de urmărire penală in rem faţă de fapta de încălcare a dreptului la vot în diaspora.

    Alături de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, printre primii care l-au felicitat pe Iohannis au fost preşedintele şi cancelarul Germaniei, ţară care furnizează anual peste 10% din investiţiile noi în România: preşedintele Joachim Gauck a declarat că “Germania va continua să sprijine şi în viitor România pe drumul reformelor importante care urmează să fie făcute, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea statului de drept”, iar cancelarul Angela Merkel a promis că ţara sa “va sprijini România cu sfaturi şi fapte pe calea reformelor importante pentru aceasta şi pentru UE”.

    Victoria lui Klaus Iohannis a fost salutată în presa externă în primul rând ca un eveniment exemplar pentru alte ţări din UE sau din Europa de Est, una dintre ideile recurente fiind faptul că într-o Europă ameninţată de tentaţia extremismului cu bază naţionalistă, în România câştigă alegerile prezidenţiale un candidat complet atipic (sas şi protestant). După Slovacia, România a devenit a doua ţară est-europeană unde alegătorii au blocat anul acesta încercarea premierului în funcţie de a deveni preşedinte, dând astfel un exemplu Ungariei confruntate cu tendinţele spre autoritarism ale guvernului Orban, arată Bloomberg, în timp ce Financial Times consideră că victoria lui Iohannis reprezintă “manifestarea unor ani de furie acumulată din cauza standardului de trai scăzut şi a persistenţei corupţiei”.

  • Cine îi va lua locul lui Iohannis la conducerea Primăriei Sibiu

    De data aceasta este vorba despre o femeie, Astrid Fodor, de la Forumul Democrat al Germanilor din România şi totodată viceprimar al Sibiului, scrie Vocea Transilvaniei.

    De altfel, Klaus Iohannis a lăsat-o interimar la conducerea Primăriei în perioada campaniei pentru prezidenţiale.

    Alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României a lăsat vacant postul de primar al Sibiului, care, după toate probabilităţile, va reveni tot unui cetăţean cu origini germane, notează aceeaşi sursă.

    Decizia ar fi una oarecum surprinzătoare, având în vedere că Fodor nu este membru PNL, ci reprezintă Forumul Democrat al Germanilor din România. Celălalt viceprimar, Virgil Popa, este preşedintele organizaţiei municipale a PNL.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE Alte rezultate parţiale: Iohannis – 54,66%

    Numărul alegătorilor prezenţi la urne luaţi în calcul la această centralizare a fost de 11.369.607, din care 9.758.885 înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente.

    Totalul voturilor valabil exprimate a fost de 11.207.503, iar al voturilor nule de 162.024.

    Numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare candidat: Klaus Iohannis – 6.126.024 (54,66%); Victor Ponta – 5.081.479 (45,33%).

    BEC va anunţa următoarele rezultate la ora 11.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE Noi rezultate parţiale: Iohannis – 54,81%

    Numărul alegătorilor prezenţi la urne luaţi în calcul la această centralizare a fost de 9.035.613, din care 7.838.555 înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente.

    Totalul voturilor valabil exprimate a fost de 8.904.685, iar al voturilor nule de 130.887.

    Numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare candidat: Klaus Iohannis – 4.881.140 (54,81%); Victor Ponta – 4.023.545 (45,18%).

    BEC va anunţa următoarele rezultate parţiale la orele 9 şi 11.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Primele rezultate parţiale de la BEC: Iohannis – 55,79%

    Numărul alegătorilor prezenţi la urne luaţi în calcul la această centralizare a fost de 3.920.683, din care 3.495.597 înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente.

    Totalul voturilor valabil exprimate a fost de 3.862.330, iar al voturilor nule de 58.337.

    Numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare candidat: Klaus Iohannis – 2.155.128 (55,79%); Victor Ponta – 1.707.202 (44,20%).

    BEC va anunţa următoarele rezultate parţiale la ora 5.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Situaţia prezenţei la vot în străinătate la ora 23

    Pentru 6 secţii de votare, de la Bruxelles, Stuttgart, Dublin, Verona şi Londra, datele sunt cele similare cu cele transmise la ora 19, “probabil din cauza evenimentelor de acolo”, a spus Marian Muhuleţ, preşedintele BEC, referindu-se la aglomeraţia de la vot înregistrată la ora încheierii votului. El a adăugat că a instituţia a avut peste 100 de solicitări pentru prelungirea programului de votare peste ora 21, însă legea nu a permis aceasta.

    Mai mulţi români care aşteptau să voteze în faţa secţiei din Torino, în jurul orei locale 20.45, au avut nevoie de îngrijiri medicale, după ce, potrivit relatărilor unor persoane aflate acolo, jandarmii ar fi intervenit cu gaze lacrimogene, a transmis MEDIAFAX. Forţele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene, duminică seară, în faţa secţiilor de votare de la Paris, unde sute de oameni protestau pentru că nu au putut să voteze la ora când secţiile de votare s-au închis.

    Ultimul comunicat al MAE a informat că, potrivit datelor primite de la Ambasada României la Viena, până la ora 21.00, ora locală, la secţiile organizate pe teritoriul Austria toţi cetăţenii românii au reuşit să îşi exprime opţiunea electorală. La cele 3 secţii de vot din Austria (2 din Viena şi 1 la Graz) au votat un număr de peste 8000 cetăţeni. Începând cu ora 20.00, ora locală, în faţa secţiilor de vot din Viena nu se mai aflau alegători.

    Până la ora 19 se prezentaseră la vot 284.970 de alegători, centralizaţi pe baza datelor primite de la 294 secţii de votare din totalul de 294 organizate în străinătate.

    Până la ora 13 se prezentaseră la vot 114.607 alegători, centralizaţi pe baza datelor primite de la 263 de secţii de votare din totalul de 294. Pentru comparaţie, la primul tur al alegerilor, în toate secţiile au votat în total 161.262 alegători.

  • Ponta: L-am sunat pe domnul Iohannis şi l-am felicitat pentru victorie

    “Poporul are întotdeauna dreptate. L-am sunat pe domnul Iohannis, l-am felicitat pentru victorie şi eu şi toţi colegii mei, cât timp vom fi în poziţii publice, ne vom face datoria faţă de ţară. În rest, am spus, poporul are întotdeauna dreptate şi e normal să fie aşa şi îmi doresc un singur lucru, ca să înţelegem că suntem o ţară democratică şi, aşa cum eu accept rezultatul, sper să-l accepte şi cei care vor să protesteze şi nu au de ce să protesteze”, a spus Ponta.

     

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Prezenţa la vot până la ora 21: 11,34 milioane de români

    Au votat în total 11.341.521 de cetăţeni, din care 10.044.464 pe listele permanente, prezenţă calculată pe baza datelor primite de la 18.553 de secţii din totalul de 18.553 organizate pe teritoriul ţării.

    În mediul urban, prezenţa a fost de 61,41%, mai mare decât cea de la al doilea tur al alegerilor din 2009 (54,72%).

    În mediul rural, prezenţa a fost de 62,88%, mai mare decât în 2009 (60,11%).

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în judeţele Ilfov – 80,17%, Cluj – 69,56%, Olt – 67,57%, Giurgiu – 67,16%, Sibiu – 66,61%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în Harghita – 47,82%, Covasna – 49,87%, Satu Mare – 52,97%, Vaslui – 53,00%, Neamţ – 55,37%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 21 a fost de 65,53%. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 72,60%, în sectorul 2 – 66,51%, în sectorul 3 – 59,98%, în sectorul 4 – 65,70%, în sectorul 5 – 62,21% şi în sectorul 6 – 69,22%.

    În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 21, era de 54,90%.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Amenzi de 22.400 lei şi 44 de cercetaţi penal pentru nereguli la vot

    Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne au efectuat verificări cu privire la fiecare sesizare în parte, stabilind, până la această oră, că 166 dintre acestea, reprezentând 44,27%, nu se confirmă, a afirmat Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI.

    Dintre situaţiile confirmate, 47 sunt fapte contravenţionale pentru care s-au aplicat amenzi în valoare de 22.400 lei şi 14 avertismente scrise.

    În ceea ce priveşte posibilele infracţiuni, au fost sesizate 81 de situaţii, toate fiind în curs de cercetare. În aceste cazuri, la momentul finalizării cercetărilor se vor dispune măsurile legale prin unităţile de Parchet competente.

    Majoritatea infracţiunilor sesizate sunt de corupere a alegătorilor, vot multiplu şi violare a confidenţialităţii votului.

    Pentru săvârşirea acestor posibile infracţiuni sunt cercetate 44 de persoane, dintre care una în stare de reţinere – un bărbat din judeţul Gorj care a agresat fizic şi verbal, în cursul dimineţii, un bătrân în apropierea unei secţii de votare.

    Poliţia Română a organizat 513 filtre la nivel naţional, fiind verificate 3.781 de autovehicule, dintre care 251 autocare, 763 autobuze, 1.617 microbuze şi 1.150 de autovehicule cu capacitate 8+1.

    Pe parcursul zilei, peste 58.000 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne au fost mobilizaţi în întreaga ţară. “La fel ca în primul tur al alegerilor prezidenţiale, datorită acestei mobilizări, nu s-au produs evenimente grave care să afecteze procesul de vot. Efectivele de ordine publică vor rămâne în dispozitiv şi după încheierea procesului de vot pentru prevenirea oricăror incidente care ar putea afecta siguranţa cetăţenilor”, a precizat Monica Dajbog.