BusinessMagazin

Tag: afaceri de la zero

  • Povestea unei tinere care a transformat darul avut de ea, mama şi bunica ei într-o afacere profitabilă, ce îmbină trecutul cu prezentul

    Ioana Novic a moştenit bucuria lucrului manual de la bunica ei, tot Ioana. Pasiunea a curs în familie, mai întâi către mama Ioanei Novic, apoi şi către ea însăşi, care a făcut-o să înflorească într-un mic atelier din Constanţa, unde creează accesorii şi decoraţiuni din răşină, sub brandul Rim’s Resin.

     

    Mama şi bunica făceau artizanat, pirogravau, făceau bijuterii din pământ galben pe care îl uscau la cuptor, după care le pictau manual. Pregăteau totul iarna, iar vara se duceau la târguri. Pe mine toate aceste lucruri m-au fascinat şi am spus că vreau să duc acest obicei mai departe.” Pentru că totul s-a transmis între generaţii, iar Ioanei i s-a alăturat şi partenerul ei de viaţă, Ionuţ, Rim’s Resin a devenit o afacere de familie, care a luat naştere pe 2 noiembrie 2021.

    O săptămână mai târziu, au fost scoase la vânzare primele creaţii, pe reţelele de socializare. Numele Rim’s Resin este rezultatul punerii la un loc a iniţialelor numelor mai multor membri ai familiei – Rareş, Ioana, Ionuţ, Mara, „resin” fiind cuvântul englezesc pentru „răşină”, adică materia primă cu care se lucrează în atelierul din Constanţa. „Creaţiile noastre sunt realizate din răşină ecologică, adică praf de ceramică, ce are în componenţă praf şi lichid.

    Combinate, rezultă răşina, în care încorporăm scoici pisate, nisip, scoarţă de copac mărunţită manual sau pigmenţi pe bază de apă.” Pentru organizarea de la început a businessului, a fost nevoie de o investiţie iniţială de 3.500 de lei, îşi aminteşte Ioana Novic, iar banii au mers către materialele necesare pentru procesul de fabricaţie. Ulterior, investiţia a tot crescut. „Toată magia se petrece în atelierul nostru, în căsuţa bunicilor, un spaţiu renovat de noi, unde am păstrat toate obiectele vechi, pe care le-am recondiţionat.” Piesele Rim’s Resin pot fi cumpărate fie la târguri şi evenimente, fie prin comenzi plasate pe reţelele de socializare, fie, în curând, din magazinul online al afacerii, care va fi lansat în perioada următoare.

    „Clienţii noştri sunt din toată ţara şi chiar şi din afara ei, din Franţa, Germania, Italia, Grecia, Spania. Ne dorim însă să ajungem în şi mai multe ţări. În plus, piesele noastre se găsesc şi fizic în două magazine, din Constanţa şi Baia Mare.” Preţurile variază în funcţie de obiect, deoarece, cu cât este mai complex şi implică mai mult efort, cu atât valoarea creşte. Cele mai scumpe, de pildă, sub piesele din colecţia celor cu scoici şi nisip. Ioana Novic spune că parcursul ei în acest proiect până acum a învăţat-o mai multe lecţii însă cea mai importantă a fost să nu renunţe la ce îi place.  

    Piesele Rim’s Resin pot fi cumpărate fie la târguri şi evenimente, fie prin comenzi plasate pe reţelele de socializare, fie, în curând, din magazinul online al afacerii, care va fi lansat în perioada următoare.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Durbane urbane – lădiţe din lemn (Braşov)

    Fondator: Mădălin Pop

    Prezenţă: online, în Mega Image şi Selgros

    Lutfain – creaţii artizanale din lut (Bucureşti)

    Fondatoare: Andreea Chiser

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: online

    FROG – atelier de catering şi bistrou (Bucureşti)

    Fondatoare: Cătălina Tăbăcaru şi două prietene

    Investiţii: peste 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: peste 1 milion de euro

    Prezenţă: pe strada Vasile Lascăr din Capitală şi la evenimente

    MACU Floral Station – atelier de flori (Câmpina)

    Fondatoare: Sabina Sârbu

    Investiţii: 5.000 de euro

    Prezenţă: Câmpina, jud. Prahova

    La Răţuşte – loc de petreceri în aer liber (Bragadiru)

    Fondatoare: Felicia şi Cătălin Diaconescu, Anda şi Betto Moldovan Andronic

    Prezenţă: Bragadiru, jud. Ilfov

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Business din zâmbete. Doi medici şi o dorinţă de a practica meseria aşa cum au visat au dus la o afacere de succes

    Doi medici şi o dorinţă de a practica stomatologia aşa cum visau s-o facă atunci când au intrat în profesie au dus la ceea ce este astăzi cabinetul Dental Crib din Bucureşti. Totul a început încă din primele luni de practică în postura de medic colaborator al altor cabinete.

    Inspiraţia de a practica medicina aşa cum credem noi că ar trebui ne-a determinat să plecăm în căutarea oportunităţii potrivite, oportunitate care a apărut în anul 2021. Am decis să profităm de ea, iar 2022 a fost anul în care am plecat la drum”, povestesc Ruxandra Stoica şi Andreea Neagoe.

    Au început prin a cumpăra un spaţiu, în care anterior funcţionase tot un cabinet stomatologic, iar mai departe l-au renovat, l-au modernizat, l-au echipat şi l-au adus la standardele lor. Au investit astfel aproximativ 100.000 de euro. Dental Crib este prima afacere a celor două antreprenoare, care au în comun o experienţă de cinci ani în medicina dentară. În acest timp, au lucrat ca medici colaboratori în alte cabinete din Bucureşti, iar în paralel s-au ocupat de specializările lor şi de aprofundarea domeniului stomatologiei.

    „Tratamentele stomatologice din cabinetul nostru sunt realizate de o echipă de patru oameni, reprezentată de noi, cei doi administratori, şi de cei doi medici colaboratori – dr. Andrei Olteanu şi dr. Andrei Stoica.” Cele mai frecvente servicii stomatologice oferite anul trecut la Dental Crib au fost cele pentru reabilitare orală completă cu ajutorul implanturilor dentare şi al lucrărilor pe implant, dar şi cazurile de protezare totală. „Cifra de afaceri pentru anul 2022 a fost de aproximativ 106.000 de lei, cu un profit operaţional de 17%. Această cifră a fost deja atinsă până la finalul lunii mai 2023 şi sperăm să menţinem trendul ascendent până la sfârşitul anului în curs.” De altfel, pentru anul viitor, Ruxandra Stoica şi Andreea Neagoe îşi doresc o creştere controlată a businessului, adăugând încă 20-30% la cifra de afaceri, un nivel care ar putea fi atins atunci când va fi atinsă şi capacitatea maximă a cabinetului situat în zona Ştefan cel Mare din Bucureşti. „Pentru anul 2023, ne dorim creşterea numărului de pacienţi. Ne focusăm în continuare pe atenţia asupra pacientului, pe îmbunătăţirea tratamentelor oferite şi pe modernizarea echipamentului medical.” Dental Crib este atât pentru copii, cât şi pentru adulţi. În primele discuţii cu pacienţii, se realizează un plan de tratament ţinând cont de priorităţi. „Oferim servicii medicale complete, precum stomatologie generală, chirugie şi implantologie orală, protetică, ortodonţie, endodonţie şi pedodonţie.”

    Preţurile variază în funcţie de manoperele care trebuie realizate. De pildă, o obturaţie dentară – plombă – costă între 150 lei şi 350 lei, în funcţie de întindere şi de profunzime. Pentru o igienizare profesională, pacienţii achită în jur de 200-250 de lei. Un aparat dentar metalic costă 2.200 de lei, în timp ce unul din safir este 3.400 lei. O coroană dentară metalo-ceramică integral fizionomică este 600 de lei, iar preţul unei coroane ceramice pe suport zirconiu este dublu. Inserarea unui implant dentar costă 600 de euro, iar partea protetică este între 350 şi 450 de euro. Acestea sunt doar câteva exemple. Deşi fac exact ceea ce le place, Ruxandra şi Andreea spun că acest business pe care l-au fondat nu este lipsit de provocări. „Cele mai mari sunt reprezentate de modernizarea şi actualizarea continuă a practicilor medicale, precum şi de concurenţa acerbă care se întâlneşte în domeniul medical. Din punct de vedere medical, o provocare destul de mare o reprezintă şi pacienţii care vin prea târziu la medicul stomatolog şi pe care încercăm să-i ajutăm în cel mai corect mod posibil, atât financiar, cât şi ca plan de tratament.”

    Cele două fondatoare de la Dental Crib spun că această experienţă le-a învăţat că nu poţi avea un business de succes decât dacă întâi cunoşti foarte bine domeniul în care îţi alegi să activezi. Ceea ce ele au făcut.   

    O obturaţie dentară – plombă – la Dental Crib costă între 150 lei şi 350 lei, în funcţie de întindere şi de profunzime.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    HAR Studio – birou de arhitectură şi design, atelier de mobilă (Olteniţa)

    Fondatori: Andrada şi Adrian Chelariu

    Prezenţă: Olteniţa, judeţul Călăraşi

    Gelateria Adela – gelaterie (Slobozia)

    Fondatoare: Nicoleta Geaboc

    Investiţie iniţială: 60.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 120.000 de euro

    Prezenţă: Slobozia

    MC Elite Academy – centru de modeling, actorie şi dezvoltare personală pentru copii (Oradea)

    Fondatoare: Călina Mitra

    Prezenţă: Bucureşti şi Oradea

    Arcuri-sageti.ro – magazin online cu echipamente pentru tir cu arcul (Bucureşti)

    Fondator: Emil Cocriş

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 110.000 de euro

    Prezenţă: online

    Chic Bijoux – brand de bijuterii (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Ioana şi Sorin Buiac

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 2 mil. euro

    Prezenţă: online

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea unei tinere care, atunci când a terminat şcoala, a decis că a fi angajat nu este pentru ea şi a decis să îşi deschidă o afacere. Ce a ajuns să facă acum

    Povestea Silviei Pintilie ca antreprenor este, după cum spunea chiar ea, „pe cât de predictibilă şi de liniară, pe atât de coerentă”. A fondat o afacere în domeniul amenajărilor interioare în 2011, la un an după terminarea facultăţii şi a unui master în Artă publică la UNARTE Bucureşti, Facultatea de Arte Decorative şi Design. A ştiut de la început că se vede mai degrabă antreprenor decât angajat şi şi-a asumat această decizie până la capăt, până în ziua de azi, când se ocupă în continuare de Inland.

    Încă din facultate am lucrat la proiecte din sfera designului de interior sau a sistematizării urbane în cadrul unor şantiere sau şcoli de vară, astfel încât, întoarsă în Iaşiul natal după studii, am considerat firesc să dau o formă juridică preocupărilor mele artistice şi să încep să «construiesc» un business bazat pe creativitate şi inovaţie, într-un oraş în care acest domeniu era într-un stadiu incipient”, îşi aminteşte Silvia Pintilie. După criza din 2008, an în care a absolvit facultatea, în 2011 piaţa amenajărilor începuse să îşi reia cursul.

    În timpul studiilor, şi-a format bazele lucratului în 3D, iar primele investiţii au fost în îmbogăţirea propriilor cunoştinţe în domeniul proiectării, apoi în dotări performante şi ulterior în angajaţi. Investiţia totală a ajuns, până în acest moment, la aproximativ 300.000 de euro, incluzând un proiect european pentru dotarea cu echipamente şi programe de specialitate, în ultimii patru ani. Ultima investiţie este achiziţionarea şi dotarea un sediu nou, care să oglindească identitatea Inland. „Între timp, numărul colegilor s-a mărit şi prioritizăm constant investiţia în oameni talentaţi şi creativi, care să ne împărtăşească viziunea şi angajamentul de a preda proiecte de calitate. Pentru că designul interior se susţine foarte bine prin proiectarea de specialitate, din 2021 am dezvoltat un parteneriat în proiecte cu Biroul de Arhitectură Perspective, astfel încât în momentul de faţă reuşim să predăm proiecte complete arhitectură – design interior şi specialităţi conexe”, spune Silvia.

    De-a lungul timpului, echipa Inland a proiectat pentru companii precum Lear Corporation, Chemical Company S.A., Endava, Centric, Capgemini, Levi 9, Transgor, Beenear, Bytex, Celebro. În Palas Campus din Iaşi, a lucrat de asemenea la sediul unei companii multinaţionale de origine americană din domeniul serviciilor IT, cu care a colaborat şi la celelalte cinci sedii ale sale. „În domeniul medical, finalizăm momentan al patrulea sediu din lanţul de clinici de imagistică medicală Scan Expert/ Optim Diagnostic în Botoşani, după Galaţi, Roman şi Iaşi.

    Lucrăm pentru identitatea vizuală interioară a clinicilor Bella Praxis, a clinicilor de ortopedie şi recuperare fizică Centrokinetic din Bucureşti şi Cluj şi a clinicii Nuwe din Bucureşti, împreună cu numeroase cabinete de specialitate în domeniul cardiologiei, diabetului şi nutriţiei, stomatologiei şi a altor specialităţi.” În zona HoReCa, Inland a colaborat cu Hotel Best Western Gura Humorului, Hotel Central Ploieşti, Hotel Unirea Iaşi, Hotel Coroana şi reţeaua de cofetării Cuptorul Moldovencei, iar în zona de proiecte rezidenţiale biroul are peste 200 de beneficiari individuali cărora le-a proiectat case mai mici, mai mari sau apartamente.Cum se desfăşoară totul? „Activitatea de design şi arhitectură de interior începe cu o discuţie şi un chestionar din care aflăm ce îşi doreşte beneficiarul la nivel estetic, ce aşteptări are din punct de vedere al termenelor şi, nu în ultimul rând, de ce buget de investiţii dispune.

    Alteori, primim un brief şi, împreună cu propriile noţiuni, punem la punct un concept care devine firul roşu al proiectului, o idee sau o serie de idei care stau la baza amenajării. Apoi construim spaţiul în 2D şi 3D, randăm şi ulterior desenăm planşe cu repere pentru fiecare specialitate: electrice, sanitare, construcţii, finisaje, împreună cu un deviz cu cantităţi şi linkuri către sursa elementelor din proiecte.” Preţurile depind de complexitatea lucrării, de suprafaţă şi de dificultate, de numărul de vizite în şantier şi de gradul de detaliere necesar. Acestea pornesc de la 35 euro/mp fără TVA, însă reperele de preţ ţin cont de îmbinarea parametrilor amintiţi. Anul trecut, Inland a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 645.000 de lei, cu un profit de 508.000 de lei şi opt angajaţi. În ultimii cinci ani, activitatea de proiectare s-a orientat cu precădere către zona de office, proiectarea spaţiilor de lucru aflate în clădiri de birouri mergând în paralel cu proiectarea pentru segmentul rezidenţial şi pentru spaţiile medicale.

    Preţurile depind de complexitatea lucrării, de suprafaţă şi de dificultate, de numărul de vizite în şantier şi de gradul de detaliere necesar. Acestea pornesc de la 35 euro/ mp fără TVA, însă reperele de preţ ţin cont de îmbinarea parametrilor amintiţi.

    Ce se arată mai departe la orizont în 2023? „Pentru că, cel puţin în această fază, o bună parte din beneficiari nu mai prioritizează dezvoltarea de birouri noi în definiţia lor pre-pandemică, ne concentrăm acum pe birouri hibrid, care aduc în centrul experienţei abordarea dinamică a jobului, concentrată pe rezultate obţinute într-un mediu de lucru incitant, la limita dintre confortul rezidenţial şi oportunităţile stimulante ale spaţiilor inovative.” Proiectele medicale private sunt şi ele pe radarul de dezvoltare al companiei, dar echipa Inland rămâne deschisă la noi posibilităţi de diversificare a beneficiarilor din portofoliu. „Trecând prin crize financiare, pandemie, boom imobiliar şi alte potenţiale creşteri sau decăderi, piaţa de profil ne-a arătat că totuşi ne menţinem în zona de încredere a clienţilor, lucru care ne bucură şi ne responsabilizează deopotrivă.”

    Experienţa i-a arătat Silviei Pintiliei că designul de interior este în continuă trasformare, uneori predictibilă, alteori disruptivă, cum este cazul programelor de inteligenţă artificială, şi că cea mai importantă componentă a unui studio de design interior este, pe lângă creativitate, o echipă puternică. Iar la Inland, ea există.  

    „Pentru că, cel puţin în această fază, o bună parte din beneficiari nu mai prioritizează dezvoltarea de birouri noi în definiţia lor prepandemică, ne concentrăm acum pe birouri hibrid, care aduc în centrul experienţei abordarea dinamică a jobului.“

    Silvia Pintilie, fondatoare Inland

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Casa cu sori – atelier de ceramică (Bucureşti)

    Fondatoare: Sorina Vajda

    Investiţie iniţială: 3.500 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 10.000 de euro

    Prezenţă: online şi la târguri de design

    Marvil.ro – magazin online de jucării (Bucureşti)

    Fondatori: Marius Miclea şi Virgil Tiba

    Cifră de afaceri estimată pentru primul de an de funcţionare: 20.000 de euro

    Prezenţă: online

    Econatur – brand de biscuiţi şi gustări sănătoase (Timişoara)

    Fondatoare: Eliza Obreja şi Eda Dragnea

    Investiţie iniţială: 10.000 de lei (2.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2022: 2 mil. lei (400.000 de euro)

    Prezenţă: online şi în reţelele Farmacia Tei şi BebeTei din Bucureşti, Planteea, Paradisul Verde, în plafare şi magazine naturiste

    Elenis Sima – atelier de creaţie vestimentară (Constanţa)

    Fondatoare: Elenis Sima

    Investiţie iniţială: 2.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 10.000 de euro

    Prezenţă: în Constanţa

    Switchmorn – prăjitorie de cafea (Bucureşti)

    Fondator: Marius Machedon

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de lei (20.000 de euro)

    Prezenţă: în reţeaua Cărtureşti şi pe platforma eMag

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afaceri de la Zero. Ioan Şerbu a creat o „fabrică” de cărţi personalizate pentru copii, unde cei mici devin eroii poveştilor pe care le citesc. „Am vândut în 11 ţări din Europa şi vom traduce toate cărţile în engleză şi în germană“

    Experienţa de tată şi nevoia de a reinventa constant poveştile pentru a le menţine interesul copiilor săi l-au condus pe Ioan Şerbu către o idee de business care are în centru cărţile pentru cei mici. Nu de orice fel însă, ci personalizabile. 

    ♦ Vânzările de cărţi au adus editurii Atelierul de eroi o cifră de afaceri de 223.000 de lei în 2022, cu un profit de 21.000 de lei.

    Experienţa de tată şi nevoia de a reinventa constant poveştile pentru a le menţine interesul copiilor săi l-au condus pe Ioan Şerbu către o idee de business care are în centru cărţile pentru cei mici. Nu de orice fel însă, ci personalizabile.

    „Am fost atras de scrierea de cărţi. Le citeam în fiecare seară poveşti copiilor şi trebuia să le tot reinventăm, astfel încât ei să nu se plictisească. Am scris chiar eu câteva poveşti, apoi copiii au cerut să le fie recitite şi aşa a început totul. Mai departe, pentru personalizarea cărţilor, m-am inspirat de la un business similar din Anglia”, a povestit Ioan Şerbu, autorul cărţilor cu titlul Atelierul de eroi, la emisiunea online ZF Afaceri de la Zero.

    În business îi este alături soţia lui, Claudia. Primele poveşti au fost „Aventurile în Lumea din Dulap” şi „Aventurile pe Planeta Verde”, scrise pentru fiicele lor Sofia şi Ema. Prin personalizare, explică Ioan, copiii devin eroii poveştilor, deoarece personajele sunt adaptate astfel încât să semene cu copiii şi poartă numele lor. Toate acestea se adaugă pe structura de bază a poveştii, iar copilul trece prin toate aventurile imaginându-şi că eroul este chiar el. Cărţile se adresează copiilor până la 12 ani. „

    Site-ul este automatizat, părintele completează câteva câmpuri, iar cartea se generează automat. Momentan avem şase poveşti din care părinţii pot alege. Mai urmează şi altele, inclusiv cărţi nepersonalizate.”

    Cel mai mic preţ pentru o carte sub titlul Atelierul de eroi este 39 de lei, iar cel mai mare – 119 lei, variind în funcţie de trei criterii: nivelul de personalizare a cărţii, mărimea ei şi coperţile, care pot fi cartonate sau nu.

    „Prima investiţie necesară a fost pentru colaborarea cu ilustratorii potriviţi, apoi pentru site. Până acum, investiţia se ridică la 30.000 de lei, pe parcursul a trei ani.”

    Cel mai mic preţ pentru o carte sub titlul Atelierul de eroi este 39 de lei, iar cel mai mare 119 lei.

     

     

    Crăciunul, zilele din preajma datei de 1 iunie şi toate ocaziile când se oferă cadouri sunt cele mai aglomerate perioade pentru Ioan Şerbu şi afacerea lui. Dincolo de comenzile plasate online, el a avut până acum şi parteneriate cu grădiniţe şi şcoli, fiind solicitat să creeze cărţi personalizate chiar şi pentru clase întregi de copii.

    Poveştile au mesaje educative privind creativitatea, reciclarea, dezvoltarea trăsăturilor de caracter şi descoperirea potenţialului propriu.

    „Următorul pas este ieşirea din România. Am avut cereri din diaspora, am vândut în 11 ţări din Europa. Vom traduce toate cărţile în engleză şi în germană, iar în funcţie de oportunităţi, ne gândim şi la alte limbi.”

    Vânzările de cărţi au adus editurii Atelierul de eroi din Braşov o cifră de afaceri de 223.000 de lei în 2022, cu un profit de 21.000 de lei. Lansarea a două cărţi noi şi automatizarea site-ului au fost priorităţile anului trecut. Supravieţuirea businessului ţine de multe provocări cu care editura se întâlneşte zi de zi.

    „Avem mai multe provocări: principiul că «în România nu se citeşte», distragerea atenţiei copiilor de la mediul tipărit la cel digital, situaţia economică mai delicată a României faţă de media europeană, în mod special a României rurale, unde încă trăiesc 46% dintre copii, tipul nostru de produs cu care piaţa încă nu este foarte obişnuită”, spune Ioan Şerbu.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇔ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇔ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

     

     

     

  • Ce decizie au luat două surori după o conversaţie avută la un pahar de vin într-o seară. Toată viaţa lor s-a schimbat după asta

    „Totul a început foarte casual, printr-o discuţie avută într-o seară la un pahar de vin. Probabil că nu este chiar cel mai comun set-up pentru brainstorming, dar cu toate astea pentru noi a funcţionat.” Aşa îşi încep povestea surorile Anca şi Sabina Şercău şi aşa începe, de fapt, povestea The Hush, un atelier de pantofi care a făcut primii paşi în piaţă în urmă cu doi ani.

    După ce au hotărât să pornească pe drumul antreprenoriatului în cei mai potriviţi pantofi, Anca şi Sabina au început să lucreze la planul de business: au cercetat piaţa pentru a alege furnizorii de materiale şi calapoade, au selectat atelierele de producţie, au creat prototipuri şi le-au testat. „Din punct de vedere profesional, pornim de la o bază comună – studii în antreprenoriat şi administrarea afacerilor cu specializare ulterioară în marketing, însă pe verticale diferite.

    Ce ne-a adus împreună în această companie este iubirea pentru produsele de marochinărie lucrate manual”, povestesc cele două surori, care se descriu ca „o combinaţie de rădăcini olteneşti şi lipoveneşti cu influenţe bănăţene”, născute în Craiova şi mutate în Bucureşti de la vârsta de 18 ani. Ele creează modelele pantofilor The Hush, iar execuţia revine în sarcina artizanilor unui atelier din Bucureşti.

    Vânzarea se face exclusiv online, pe website-ul brandului, dar şi pe câteva platforme de retail online. „Lucrăm la comandă fiecare pereche de pantofi, în funcţie de nevoile fiecărui picior. Avem implementat un sistem de consultanţă la distanţă care ne permite să identificăm nevoile fiecărei cliente şi, mai departe, să producem pantofii potriviţi pentru fiecare persoană.” Pe site există însă şi o secţiune restrânsă cu produse gata de purtat, care pot fi comandate şi livrate în termen de două-trei zile lucrătoare.

    În plus, recent, surorile de la The Hush au deschis şi un pop-up store în Bucureşti, în incinta spaţiului Urban Hub de la Piaţa Romană. „Avem expus un număr limitat de modele, iar obiectivul este de a oferi clientelor care nu au interacţionat până în prezent cu brandul nostru ocazia să vadă ce înseamnă The Hush, care este lucrătura pantofilor şi calitatea materialelor folosite.” Investiţiile făcute de Anca şi Sabina au crescut odată cu dezvoltarea businessului, astfel că, de la o sumă de bază de 10.000-15.000 euro cu care au început, au ajuns până în acest moment la peste 30-40.000 de euro. Veniturile au crescut şi ele.

    Valoarea medie a produselor The Hush este de 550 de lei, însă variază în funcţie de complexitatea modelului. Intervalul de preţ în care se încadrează încălţămintea este de 370 lei – 725 de lei.

    „În 2022 am obţinut o cifră de afaceri de aproximativ 134.000 de lei, în creştere faţă de anul anterior, cu un profit net de peste 72.000 de lei. Nu avem angajaţi proprii întrucât lucrăm în sistem de colaborare cu atelierul în care producem încălţămintea.” Cine poartă The Hush? O clientelă premium, cu venituri peste medie, care apreciază calitatea unor produse din piele lucrate manual.

    Doar femeile se află în targetul The Hush, vizate fiind mai ales cele care îşi compun ţinutele pornind de jos în sus – adică alegându-şi hainele şi accesoriile în funcţie de potrivirea cu pantofii, şi nu invers. „Ne dorim să creăm o comunitate de cliente care înţeleg şi apreciază conceptul de produse made-to-order, care pun preţ pe atenţia la detalii, care respectă munca manuală a artizanilor. Nu vrem să susţinem cumpăratul compulsiv şi comportamentele de cumpărare lipsite de etică”, spun cele două tinere.

    Ca plan de business, Anca şi Sabina vor să creeze un concept bazat pe ediţii limitate de pantofi, serii scurte disponibile într-o selecţie restrânsă de culori şi texturi. „Preţurile sunt şi ele aliniate cu targetul pe care îl vizăm, la fel şi calitatea produselor pe care le livrăm către clienţii noştri. Valoarea medie a produselor noastre este de 550 de lei, însă variază în funcţie de complexitatea modelului. Intervalul de preţ în care se încadrează modelele noastre în acest moment este de 370 lei – 725 de lei.” Anca şi Sabina Şercău au învăţat, pătrunzând în lumea modei, că există o tendinţă puternică spre cumpărături impulsive, astfel că ele vor să vină cu un „antidot”.

    Şi gestionarea relaţiei cu furnizorii a fost o lecţie pentru ele, mai ales în situaţii de criză. „Fiind o industrie impactată semnificativ de sezonalitate, în perioadele de vârf se întâmplă frecvent ca furnizorii să nu poată gestiona comenzile de materiale pe care le primesc, iar acest lucru ne poate aduce pe noi în situaţia de a nu putea onora, la rândul nostru, comenzile de la cliente. În ciuda piedicilor, am învăţat uşor-uşor să prevenim aceste situaţii, să ne perfecţionăm abilităţile de forecasting pentru a asigura o continuitate a activităţii.” Nişa căreia i se adresează The Hush are nevoie nu doar de încălţăminte personalizată, ci şi de consultanţă pe măsură, aşa că modelul de business a fost constant ajustat, spun fondatoarele businessului. Şi sunt pregătite să se adapteze în continuare. Din mers.    

    Anca şi Sabina Şercău se descriu ca „o combinaţie de rădăcini olteneşti şi lipoveneşti cu influenţe bănăţene”, născute în Craiova şi mutate în Bucureşti de la vârsta de 18 ani.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Blokx – sală de căţărat (Bucureşti)

    Fondatori: Catrinel Enache şi Viorel Ene

    Investiţie iniţială: 250.000 de euro

    Prezenţă: în zona de nord a Bucureştiului

    Wegloo – unităţi de cazare (Azuga)

    Fondatoare: Larisa Puşcaşu

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de euro

    Prezenţă: Azuga

    Reinvent Fit – salon de remodelare corporală (Bucureşti)

    Fondator: Ioan Gabriel

    Investiţie iniţială: 60.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    U Cafe – cafenea (Bucureşti)

    Fondator: Bogdan Nicolaide

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de euro

    Prezenţă: Piaţa Victoriei din Bucureşti

    Echipamente-Bucureşti – magazin online cu echipamente tehnice industriale (Bucureşti)

    Fondator: Gabriel Goncear

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 80.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • De viţă nobilă. Care este povestea cramei Hermeziu

    Grupul Domeniile Lungu şi-a început existenţa în anul 2001, integrând mai multe firme active în domeniul agricol şi lucrând peste 2.000 de hectare cultivate cu porumb, floarea-soarelui, soia, rapiţă, grâu şi cartofi. În 2006, grupul s-a extins şi către viticultură şi aici a început de fapt o nouă poveste: cea a cramei Hermeziu.

    În 2006, am plantat primele noastre hectare de viţă-de-vie, struguri pentru consumul personal. Am fost atraşi de legătura profundă dintre om şi viţa-de-vie şi cum aceasta poate produce o gamă atât de largă de gusturi şi arome. Pe măsură ce ne-a crescut pasiunea pentru vin, am hotărât şi extinderea noastră în acest domeniu. Astăzi, cultivăm peste 149 de hectare de viţă-de-vie, din care producem o gamă variată de vinuri de înaltă calitate”, povesteşte cel care este astăzi directorul executiv al cramei, Robert Axinte. Businessul îi are ca fondatori pe Vasile Lungu, inginer agronom cu peste 40 de ani de experienţă în domeniul viticulturii, şi pe fiica lui, Loredana Lungu. Au investit peste 12 milioane de euro în dezvoltarea cramei, pentru plantarea extensivă şi întreţinerea plantaţiei, pentru infrastructură şi modernizarea proceselor de producţie. Pe lângă toate acestea, crama, amplasată în zona de nord a judeţului Iaşi, în localitatea Bivolari, s-a extins şi cu un hotel de patru stele în fermă, încurajând astfel componenta de enoturism.

    „Producem o gamă largă de vinuri, de la cele albe şi roze vinificate atât ca vinuri liniştite, cât şi spumante, până la cele roşii purpurii, bogate şi aromate. Avem o reţea extinsă de distribuţie la nivel naţional, vinurile fiind prezentate în mai toate restaurantele şi hotelurile de top, dar şi în supermarketuri şi hipermarketuri precum Selgros, Profi, Penny, Mega Image sau Carrefour, precum şi online.” Pentru vinurile entry-level, concepute pentru consumul cotidian, preţurile sunt cuprinse între 25 şi 35 de lei, iar pentru selecţiile premium pleacă de la 50 de lei şi pot ajunge până la 115 lei. „În esenţă, ţintim un spectru larg de categorii de vârstă, de la tinerii care abia îşi încep călătoria în lumea vinurilor, până la consumatorii maturi, cu o experienţă vastă şi cunoştinţe profunde despre vinuri. Ne adresăm şi familiilor moderne care sunt deschise la noi experienţe şi ţin pasul cu ultimele trenduri, dar şi profesioniştilor independenţi”, spune Robert Axinte.

    Anul 2022 a adus pentru crama Hermeziu o cifră de afaceri de aproximativ 15 milioane de lei, fiind un an în care echipa s-a extins în principal în zona comercială, ceea ce a făcut ca brandul să fie prezent acum pe tot teritoriul României.  „Cel mai notabil proiect al anului trecut a fost lansarea vinului spumant C’est Soir, care reprezintă o extensie efervescentă şi îndrăzneaţă a gamei noastre best-seller de rose-uri. În plus, am marcat sfârşitul pandemiei cu lansarea unui produs orientat către sectorul HoReCa, tot în cadrul gamei C’est Soir, prin lansarea unui nou rose demisec din Busuioacă de Bohotin în format Magnum.”

    De altfel, şi mai departe, în 2023, planurile cramei ieşene vizează consolidarea prezenţei în sectorul HoReCa. „Totodată, avem în derulare un proiect pe fonduri nerambursabile privind extinderea spaţiului de producţie prin dotarea cramei cu o serie de utilaje destinate procesului de vinificaţie, utilaje ce vor spori în principal capacitatea de producţie.” Chiar şi cu atâtea reuşite până acum şi cu planuri constante de dezvoltare, businessul nu este lipsit de provocări. Una dintre cele mai mari este fluctuaţia condiţiilor climatice, vremea fiind un factor esenţial în producţia de vin. În acest sens, adaptabilitatea şi abilitatea de a anticipa şi a reacţiona la aceste schimbări sunt esenţiale. „Un alt aspect important e gestionarea forţei de muncă şi când vorbim de acest lucru mă refer în principal la personalul ocazional, zilierii, care la noi, în nordul Moldovei, sunt din ce în ce mai puţini şi mai puţin dedicaţi muncii în agricultură.”

    Pentru a face faţă acestei probleme, familia Lungu a investit în utilaje moderne astfel încât să poată supravieţui în fiecare an. De exemplu, astăzi, crama are o maşină de recoltat care poate suplini aproximativ o sută de zilieri pe zi în perioada de campanie. „O altă provocare o reprezintă gestionarea eficientă a lanţului de aprovizionare, de la recoltarea strugurilor, procesarea acestora, îmbutelierea vinului şi până la livrarea produselor finite către clienţi. Coordonarea acestui proces complex necesită o bună planificare şi o comunicare excelentă cu partenerii noştri.”

    Ce au învăţat Vasile şi Loredana Lungu alături de echipa lor până acum? Una dintre cele mai importante lecţii se referă la flexibilitate şi receptivitate la schimbare. Cooperarea este o altă deprindere cu care s-au familiarizat, fiind, de altfel, o condiţie definitorie în lumea vinului.   

    Una dintre cele mai importante lecţii învăţate de Vasile Lungu şi Loredana Lungu este receptivitatea la schimbare.

    Pentru vinurile entry-level, concepute pentru consumul cotidian, preţurile sunt cuprinse între 25 şi 35 de lei, iar pentru selecţiile premium pleacă de la 50 de lei şi pot ajunge până la 115 lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Madlen – brand de cămăşi pictate (Făgăraş)

    Fondatoare: Andreea Madlen

    Cifră de afaceri în 2022: 120.000 de lei (24.000 de euro)

    Prezenţă: online, într-un showroom din Braşov şi la festivaluri de muzică, precum Electric Castle sau Untold

    Urban Hub – spaţiu pentru evenimente (Constanţa)

    Fondatoare: Irina şi Corina Tudor

    Investiţii:40.000 de euro

    Prezenţă: Constanţa

    Anmar Decor – perdele şi draperii (Bucureşti)

    Fondatoare: Anamaria şi Marian Constantinescu

    Cifră de afaceri în 2022: 350.000 de euro

    Prezenţă: online şi în două showroomuri din Bucureşti

    Ateliereonline.ro – platformă de cursuri (Bucureşti)

    Fondatoare: Ioana Grigore şi Dora Mache

    Prezenţă: online

    Irisphera – furnizor de manechine virtuale pentru magazine (Bucureşti)

    Fondatoare: Antonia Dumitriu

    Investiţie iniţială: 150.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum a luat naştere un brand românesc lansat de două surori

    „Totul a început foarte casual, printr-o discuţie avută într-o seară la un pahar de vin. Probabil că nu este chiar cel mai comun set-up pentru brainstorming, dar cu toate astea pentru noi a funcţionat.” Aşa îşi încep povestea surorile Anca şi Sabina Şercău şi aşa începe, de fapt, povestea The Hush, un atelier de pantofi care a făcut primii paşi în piaţă în urmă cu doi ani.

    După ce au hotărât să pornească pe drumul antreprenoriatului în cei mai potriviţi pantofi, Anca şi Sabina au început să lucreze la planul de business: au cercetat piaţa pentru a alege furnizorii de materiale şi calapoade, au selectat atelierele de producţie, au creat prototipuri şi le-au testat. „Din punct de vedere profesional, pornim de la o bază comună – studii în antreprenoriat şi administrarea afacerilor cu specializare ulterioară în marketing, însă pe verticale diferite. Ce ne-a adus împreună în această companie este iubirea pentru produsele de marochinărie lucrate manual”, povestesc cele două surori, care se descriu ca „o combinaţie de rădăcini olteneşti şi lipoveneşti cu influenţe bănăţene”, născute în Craiova şi mutate în Bucureşti de la vârsta de 18 ani. Ele creează modelele pantofilor The Hush, iar execuţia revine în sarcina artizanilor unui atelier din Bucureşti. Vânzarea se face exclusiv online, pe website-ul brandului, dar şi pe câteva platforme de retail online. „Lucrăm la comandă fiecare pereche de pantofi, în funcţie de nevoile fiecărui picior. Avem implementat un sistem de consultanţă la distanţă care ne permite să identificăm nevoile fiecărei cliente şi, mai departe, să producem pantofii potriviţi pentru fiecare persoană.” Pe site există însă şi o secţiune restrânsă cu produse gata de purtat, care pot fi comandate şi livrate în termen de două-trei zile lucrătoare. În plus, recent, surorile de la The Hush au deschis şi un pop-up store în Bucureşti, în incinta spaţiului Urban Hub de la Piaţa Romană. „Avem expus un număr limitat de modele, iar obiectivul este de a oferi clientelor care nu au interacţionat până în prezent cu brandul nostru ocazia să vadă ce înseamnă The Hush, care este lucrătura pantofilor şi calitatea materialelor folosite.” Investiţiile făcute de Anca şi Sabina au crescut odată cu dezvoltarea businessului, astfel că, de la o sumă de bază de 10.000-15.000 euro cu care au început, au ajuns până în acest moment la peste 30-40.000 de euro. Veniturile au crescut şi ele.

    Valoarea medie a produselor The Hush este de 550 de lei, însă variază în funcţie de complexitatea modelului. Intervalul de preţ în care se încadrează încălţămintea este de 370 lei – 725 de lei.

    „În 2022 am obţinut o cifră de afaceri de aproximativ 134.000 de lei, în creştere faţă de anul anterior, cu un profit net de peste 72.000 de lei. Nu avem angajaţi proprii întrucât lucrăm în sistem de colaborare cu atelierul în care producem încălţămintea.” Cine poartă The Hush? O clientelă premium, cu venituri peste medie, care apreciază calitatea unor produse din piele lucrate manual. Doar femeile se află în targetul The Hush, vizate fiind mai
    ales cele care îşi compun ţinutele pornind de jos în sus – adică alegându-şi hainele şi accesoriile în funcţie de potrivirea cu pantofii, şi nu invers. „Ne dorim să creăm o comunitate de cliente care înţeleg şi apreciază conceptul de produse made-to-order, care pun preţ pe atenţia la detalii, care respectă munca manuală a artizanilor. Nu vrem să susţinem cumpăratul compulsiv şi comportamentele de cumpărare lipsite de etică”, spun cele două tinere. Ca plan de business, Anca şi Sabina vor să creeze un concept bazat pe ediţii limitate de pantofi, serii scurte disponibile într-o selecţie restrânsă de culori şi texturi. „Preţurile sunt şi ele aliniate cu targetul pe care îl vizăm, la fel şi calitatea produselor pe care le livrăm către clienţii noştri. Valoarea medie a produselor noastre este de 550 de lei, însă variază în funcţie de complexitatea modelului. Intervalul de preţ în care se încadrează modelele noastre în acest moment este de 370 lei – 725 de lei.” Anca şi Sabina Şercău au învăţat, pătrunzând în lumea modei, că există o tendinţă puternică spre cumpărături impulsive, astfel că ele vor să vină cu un „antidot”. Şi gestionarea relaţiei cu furnizorii a fost o lecţie pentru ele, mai ales în situaţii de criză. „Fiind o industrie impactată semnificativ de sezonalitate, în perioadele de vârf se întâmplă frecvent ca furnizorii să nu poată gestiona comenzile de materiale pe care le primesc, iar acest lucru ne poate aduce pe noi în situaţia de a nu putea onora, la rândul nostru, comenzile de la cliente. În ciuda piedicilor, am învăţat uşor-uşor să prevenim aceste situaţii, să ne perfecţionăm abilităţile de forecasting pentru a asigura o continuitate a activităţii.” Nişa căreia i se adresează The Hush are nevoie nu doar de încălţăminte personalizată, ci şi de consultanţă pe măsură, aşa că modelul de business a fost constant ajustat, spun fondatoarele businessului. Şi sunt pregătite să se adapteze în continuare. Din mers.    

    Anca şi Sabina Şercău se descriu ca „o combinaţie de rădăcini olteneşti şi lipoveneşti cu influenţe bănăţene”, născute în Craiova şi mutate în Bucureşti de la vârsta de 18 ani.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Blokx – sală de căţărat (Bucureşti)

    Fondatori: Catrinel Enache şi Viorel Ene

    Investiţie iniţială: 250.000 de euro

    Prezenţă: în zona de nord a Bucureştiului

    Wegloo – unităţi de cazare (Azuga)

    Fondatoare: Larisa Puşcaşu

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de euro

    Prezenţă: Azuga

    Reinvent Fit – salon de remodelare corporală (Bucureşti)

    Fondator: Ioan Gabriel

    Investiţie iniţială: 60.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    U Cafe – cafenea (Bucureşti)

    Fondator: Bogdan Nicolaide

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de euro

    Prezenţă: Piaţa Victoriei din Bucureşti

    Echipamente-Bucureşti – magazin online cu echipamente tehnice industriale (Bucureşti)

    Fondator: Gabriel Goncear

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 80.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum a transformat un cuplu o mâncare pe care o iubeau când cei doi erau copii, dar pe care o mâncau rar, într-o afacere profitabilă

    Luado Chocolate este o poveste începută, de fapt, acum 43 de ani, pe când Dorian Lungu, mic copil fiind, îşi aştepta cu nerăbdare porţia de ciocolată de casă făcută de mama lui, o ocazie cu care nu se întâlnea decât de câteva ori pe an. La ce s-a ajuns pornind de la acest răsfăţ ocazional? La o afacere în care Alina Lungu, soţia lui, dă tot ce e mai bun din resursele ei de gust şi creativitate.

    Erau vremurile comuniste, cu raţii şi multe lipsuri. De Crăciun, ciocolata de casă a mamei era nelipsită în ziua de Ajun, o făcea într-o tavă îngustă şi neagră, pe care o foloseşte şi astăzi. O lăsa să se răcească şi apoi o tăia în bucăţele paralelipipedice mici, pe care le înveleam în staniol. Acestea erau bomboanele noastre, pe care le puneam în pomul de Crăciun. Evident că le mâncam în primele două zile, dar lăsam staniolul de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat”, îşi aminteşte Dorian Lungu. Într-o noapte, împreună cu fratele lui, a mâncat o bună parte din ciocolata de casă din tavă, ceea ce a atras, de dimineaţă, cearta mamei. A fost suficient pentru Dorian să spună că atunci când se va face mare, îşi va face singur ciocolata lui. Şi aşa a început totul. Deşi astăzi gustă cu cel puţin aceeaşi plăcere ciocolata mamei.

    „Probabil că aceasta a fost pelicula care mi-a rulat de-a lungul anilor şi care, la un moment dat, m-a adus în preajma unui amic, un doctor belgian care mi-a povestit mai multe despre ciocolata belgiană şi chiar mi-a adus o carte şi câteva forme vechi, alături de un mic bol de topit ciocolata. Acestea au fost începuturile, în urmă cu mai bine de douăzeci de ani.” Au urmat călătorii în Belgia, Franţa, Elveţia, iar primele praline au ieşit pe piaţă în 2011, fără vreo intenţie de a transforma această activitate într-o afacere. Cu timpul, lucrurile au evoluat, iar lui Dorian i s-a alăturat Alina, soţia lui, principalul responsabil de produsele Luado. Ea este cea care se ocupă de producţie şi creaţie în laboratoare, împreună cu echipa lor de 21 de oameni. La finalul anului 2022, Alina a fost desemnată best woman pastry chef / chocolatier din România. „Deşi ciocolateria artizanală este departe de un boom business, 2022 a fost un nou an consecutiv pe creştere, cu o cifră de afaceri undeva la 2,3 milioane de lei (460.000 de euro – n. red.) şi un profit de 100.000 de euro.”

    Laboratorul Luado se află în Braşov, în casa părintească a lui Dorian, amenajată acum pentru producţia de ciocolată şi praline, de ecleruri şi îngheţată artizanală. Brandul Luado se vinde prin intermediul a două magazine din Braşov, al site-ului şi cu ajutorul câtorva cafenele, librării, magazine de specialitate. „Vom deschide încă o locaţie în Braşov, pe lângă cele două pe care le avem, şi vom continua să diversificăm portofoliul de produse, dar vom şi reduce din cel vechi. Pregătim un nou canal de vânzare. Ridicăm puţin ştacheta la unele produse şi vom rivaliza cu produse grand premium din Europa cunoscătoare în domeniu.”

    Cei care cumpără de la Luado sunt atât persoane fizice fascinate de gustul ciocolatei artizanale, cât şi companii – micii, mijlocii sau mari – care comandă produse şi servicii de degustare. „Deşi suntem asimilaţi cu produse premium, iar acestea sunt de regulă privite ca fiind scumpe, avem clienţi de la copii la oameni cu vârste respectabile, care cumpără două-trei praline sau o bucăţică bark pe post de desert. În mod constant. Iar asta ne bucură cu adevărat”, spune Dorian Lungu. Produsele din ciocolată au preţuri între 300 şi 400 de lei pe kilogram, eclerurile standard costă 17 lei per bucată, iar o cupă de îngheţată de 60 de grame este 7 lei. „Învăţăm zilnic şi asta facem de peste 12 ani. Este un proces fără finalitate, accelerat mai cu seamă în ultimii trei-patru ani. Sunt destule concepte şi aspecte considerate tabu până de curând, care acum se răzvrătesc şi au parte de mutaţii greu de anticipat cu ceva timp în urmă.” Cele mai importante provocări sunt aduse de escaladarea preţurilor la materii prime şi materiale, de schimbarea profilului cumpărătorilor şi de afectarea puterii de cumpărare. Dar toate pălesc acoperite de gustul irezistibil al ciocolatei.   

    Lui Dorian Lungu i s-a alăturat Alina, soţia lui, principalul responsabil de produsele Luado. Ea este cea care se ocupă de producţie şi creaţie în laboratoare, împreună cu echipa lor de 21 de oameni.

    Produsele din ciocolată au preţuri între 300 şi 400 de lei pe kilogram, eclerurile standard costă 17 lei per bucată, iar o cupă de îngheţată de 60 de grame este 7 lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    De Neagra – conserve de fructe şi legume (Bucşani, judeţul Dâmboviţa)

    Fondatori: Andreea Machidon şi Mihai Petrescu

    Investiţii: 65.000 de euro

    Prezenţă: 15 băcănii din Bucureşti Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu

    Merero – suc de mere (Voineşti, judeţul Dâmboviţa)

    Fondator: Alexandru Ilie

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti şi judeţul Ilfov

    Dansatorii Anonimi – şcoală de dans (Iaşi)

    Fondatori: Marius Turcu şi Elena Radu

    Cifră de afaceri în 2022: 34.000 de lei (6.800 de euro)

    Prezenţă: Iaşi

    Gustul rafinat – dulceţuri, murături şi siropuri (judeţul Bihor)

    Fondatori: familia Halasz

    Investiţie iniţială: 1.500 de euro

    Prezenţă: online, naţională, într-o piaţă din Oradea, în două băcănii şi un restaurant din Oradea

    Miedăria – brand de mied (Pătârlagele, jud. Buzău)

    Fondatori: Cristina şi Mihai Negoţ

    Investiţii: 100.000 de euro

    Prezenţă: 60 de localuri din Bucureşti şi de pe Valea Buzăului

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • În perioada în care cei mai mulţi dintre români îşi doresc un loc de muncă la stat, o poliţistă a renunţat la meseria sa pentru a-şi urma visul. Ce a ajuns să facă acum

    Mădălina Dumitrescu a lucrat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne timp de nouă ani, ca ofiţer de poliţie. O carieră care ar părea că nu poate să devieze pe alte traiectorii a culminat însă cu ceea ce este astăzi Mădălina: cofetar şi administratorul propriului laborator cu deserturi artizanale – „mic, dar cu standarde ridicate”, după cum spune ea.

    Au pasionat-o mereu deserturile gourmet, din ingrediente naturale şi a vrut să creeze în Bucureşti un loc doar cu astfel de răsfăţuri. Reţetele prăjiturilor pe care le pune „pe raftul cu dulciuri” păstrează secretele prăjiturilor de acasă, dar sunt evidenţiate prin texturi şi arome împrumutate din bucătăriile franţuzeşti. „Am urmat mai multe cursuri de cofetărie, atât în România, la Bucureşti, cât şi în Spania, la Barcelona, dar, în general, cunoştinţele mele provin din multă practică şi pasiune, fiind o persoană autodidactă. Am învăţat multe secrete ale acestei profesii testând şi perfecţionându-mi reţetele după aparatura pe care o deţinem în laboratorul nostru şi după modul personal de lucru”, povesteşte fondatoarea Raftului cu Dulciuri.

    Geografic vorbind, laboaratorul se află în localitatea Samurcaşi din judeţul Dâmboviţa, la 20 de kilometri de Bucureşti, unde Mădălina coace şi decorează torturi şi prăjituri pentru evenimente în principal din Capitală. „Costurile înfiinţării de la zero a laboratorului au fost în jurul sumei de 50.000 de euro şi au presupus, totodată, un cost în stres şi timp care nu poate fi cuantificat.” Raftul cu Dulciuri are o activitate mai intensă începând cu luna mai şi până în luna octombrie, când, în cea mai mare parte, comenzile sunt pentru candy baruri şi torturi pentru evenimente personale şi corporate.

    Mădălina are doi angajaţi care îi sunt ajutoare şi nu vrea să scaleze afacerea mai mult deocamdată, din dorinţa de a putea produce deserturi bune în continuare. Găsirea forţei de muncă este totuşi o provocare. Anul trecut, cifra de afaceri pe care a realizat-o a fost de aproape 315.000 de lei, cu un profit de 58.000 de lei. „Deşi Raftul cu Dulciuri a fost înfiinţat în 2018, activitatea laboratorului a fost autorizată după jumătatea anului 2020. Lucrăm foarte mult în industria evenimentelor, care a fost destul de afectată de pandemie.”

    Pentru candy baruri, preţurile sunt calculate individual în funcţie de dorinţele clienţilor, de numărul de invitaţi, de tipurile de prăjituri solicitate, iar pentru torturi, de pildă, preţurile variază între 165 şi 220 de lei pe kilogram. „Cele mai mari provocări de până acum sunt legate de promovare şi de a ajunge la mai mulţi oameni care apreciază genul de produse oferite de Raftul cu Dulciuri. Nu ne facem planuri, trăim în prezent şi abordăm fiecare solicitare cu flexibilitate.” După ce a schimbat uniforma de ofiţer cu şorţul de cofetar, Mădălina a învăţat, printre altele, că activitatea de antreprenor implică (cel puţin la fel de) multă responsabilitate, dar şi stres, organizare şi puţin – prea puţin – timp liber. „Am învăţat că atunci când apari pe piaţă cu un business nu trebuie să te gândeşti doar la partea financiară. În mare parte trebuie să lucrezi din pasiune, pentru că banii nu vin foarte uşor la început, iar pasiunea îţi conferă răbdarea necesară pentru a ajunge acolo unde ţi-ai propus.” De asemenea, adaugă Mădălina, a învăţat că menţinerea clienţilor e una dintre regulile de aur, mai ales într-un business ca al ei, unde oamenii revin pentru amintirea gustului.   

    Pentru candy baruri, preţurile sunt calculate individual în funcţie de dorinţele clienţilor, de numărul de invitaţi, de tipurile de prăjituri solicitate, iar pentru torturi, de pildă, preţurile variază între 165 şi 220 de lei pe kilogram.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Kofi Ti – băuturi artizanale (Bucureşti)

    Fondator: Cosmin Pasnicu

    Investiţii: 50.000-60.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 1,3 mil. lei (260.000 de euro)

    Prezenţă: România şi Bulgaria

    Teto – cafenea (Bucureşti)

    Fondatori: Dan Posea şi Medeea Piron

    Investiţii: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 250.000 de euro (şi cu alte divizii)

    Prezenţă: Cartierul Armenesc din Bucureşti

    Marie Nouvelle – brand de accesorii (Bucureşti)

    Fondatoare: Maria Tureanu

    Investiţie iniţială: 1.500 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: circa 370.000 de lei (74.000 de euro)

    Prezenţă: online, naţională

    We do wow events – organizare de evenimente (Bucureşti)

    Fondatoare: Carmen Ioniţă

    Investiţii: peste 500.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: peste 1 mil. euro

    Prezenţă: naţională

    Buntare – foodtruckuri (Bucureşti)

    Fondator: Andrei Cerbu

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 2,5 mil. lei (500.000 de euro)

    Prezenţă: naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum a transformat un cuplu de români gustul copilăriei într-o afacere pe placul clienţilor de toate vârstele

    Luado Chocolate este o poveste începută, de fapt, acum 43 de ani, pe când Dorian Lungu, mic copil fiind, îşi aştepta cu nerăbdare porţia de ciocolată de casă făcută de mama lui, o ocazie cu care nu se întâlnea decât de câteva ori pe an. La ce s-a ajuns pornind de la acest răsfăţ ocazional? La o afacere în care Alina Lungu, soţia lui, dă tot ce e mai bun din resursele ei de gust şi creativitate.

    Erau vremurile comuniste, cu raţii şi multe lipsuri. De Crăciun, ciocolata de casă a mamei era nelipsită în ziua de Ajun, o făcea într-o tavă îngustă şi neagră, pe care o foloseşte şi astăzi. O lăsa să se răcească şi apoi o tăia în bucăţele paralelipipedice mici, pe care le înveleam în staniol. Acestea erau bomboanele noastre, pe care le puneam în pomul de Crăciun. Evident că le mâncam în primele două zile, dar lăsam staniolul de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat”, îşi aminteşte Dorian Lungu. Într-o noapte, împreună cu fratele lui, a mâncat o bună parte din ciocolata de casă din tavă, ceea ce a atras, de dimineaţă, cearta mamei. A fost suficient pentru Dorian să spună că atunci când se va face mare, îşi va face singur ciocolata lui. Şi aşa a început totul. Deşi astăzi gustă cu cel puţin aceeaşi plăcere ciocolata mamei.

    „Probabil că aceasta a fost pelicula care mi-a rulat de-a lungul anilor şi care, la un moment dat, m-a adus în preajma unui amic, un doctor belgian care mi-a povestit mai multe despre ciocolata belgiană şi chiar mi-a adus o carte şi câteva forme vechi, alături de un mic bol de topit ciocolata. Acestea au fost începuturile, în urmă cu mai bine de douăzeci de ani.” Au urmat călătorii în Belgia, Franţa, Elveţia, iar primele praline au ieşit pe piaţă în 2011, fără vreo intenţie de a transforma această activitate într-o afacere. Cu timpul, lucrurile au evoluat, iar lui Dorian i s-a alăturat Alina, soţia lui, principalul responsabil de produsele Luado. Ea este cea care se ocupă de producţie şi creaţie în laboratoare, împreună cu echipa lor de 21 de oameni. La finalul anului 2022, Alina a fost desemnată best woman pastry chef / chocolatier din România. „Deşi ciocolateria artizanală este departe de un boom business, 2022 a fost un nou an consecutiv pe creştere, cu o cifră de afaceri undeva la 2,3 milioane de lei (460.000 de euro – n. red.) şi un profit de 100.000 de euro.”

    Laboratorul Luado se află în Braşov, în casa părintească a lui Dorian, amenajată acum pentru producţia de ciocolată şi praline, de ecleruri şi îngheţată artizanală. Brandul Luado se vinde prin intermediul a două magazine din Braşov, al site-ului şi cu ajutorul câtorva cafenele, librării, magazine de specialitate. „Vom deschide încă o locaţie în Braşov, pe lângă cele două pe care le avem, şi vom continua să diversificăm portofoliul de produse, dar vom şi reduce din cel vechi. Pregătim un nou canal de vânzare. Ridicăm puţin ştacheta la unele produse şi vom rivaliza cu produse grand premium din Europa cunoscătoare în domeniu.”

    Cei care cumpără de la Luado sunt atât persoane fizice fascinate de gustul ciocolatei artizanale, cât şi companii – micii, mijlocii sau mari – care comandă produse şi servicii de degustare. „Deşi suntem asimilaţi cu produse premium, iar acestea sunt de regulă privite ca fiind scumpe, avem clienţi de la copii la oameni cu vârste respectabile, care cumpără două-trei praline sau o bucăţică bark pe post de desert. În mod constant. Iar asta ne bucură cu adevărat”, spune Dorian Lungu. Produsele din ciocolată au preţuri între 300 şi 400 de lei pe kilogram, eclerurile standard costă 17 lei per bucată, iar o cupă de îngheţată de 60 de grame este 7 lei. „Învăţăm zilnic şi asta facem de peste 12 ani. Este un proces fără finalitate, accelerat mai cu seamă în ultimii trei-patru ani. Sunt destule concepte şi aspecte considerate tabu până de curând, care acum se răzvrătesc şi au parte de mutaţii greu de anticipat cu ceva timp în urmă.” Cele mai importante provocări sunt aduse de escaladarea preţurilor la materii prime şi materiale, de schimbarea profilului cumpărătorilor şi de afectarea puterii de cumpărare. Dar toate pălesc acoperite de gustul irezistibil al ciocolatei.   

    Lui Dorian Lungu i s-a alăturat Alina, soţia lui, principalul responsabil de produsele Luado. Ea este cea care se ocupă de producţie şi creaţie în laboratoare, împreună cu echipa lor de 21 de oameni.

    Produsele din ciocolată au preţuri între 300 şi 400 de lei pe kilogram, eclerurile standard costă 17 lei per bucată, iar o cupă de îngheţată de 60 de grame este 7 lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    De Neagra – conserve de fructe şi legume (Bucşani, judeţul Dâmboviţa)

    Fondatori: Andreea Machidon şi Mihai Petrescu

    Investiţii: 65.000 de euro

    Prezenţă: 15 băcănii din Bucureşti Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu

    Merero – suc de mere (Voineşti, judeţul Dâmboviţa)

    Fondator: Alexandru Ilie

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti şi judeţul Ilfov

    Dansatorii Anonimi – şcoală de dans (Iaşi)

    Fondatori: Marius Turcu şi Elena Radu

    Cifră de afaceri în 2022: 34.000 de lei (6.800 de euro)

    Prezenţă: Iaşi

    Gustul rafinat – dulceţuri, murături şi siropuri (judeţul Bihor)

    Fondatori: familia Halasz

    Investiţie iniţială: 1.500 de euro

    Prezenţă: online, naţională, într-o piaţă din Oradea, în două băcănii şi un restaurant din Oradea

    Miedăria – brand de mied (Pătârlagele, jud. Buzău)

    Fondatori: Cristina şi Mihai Negoţ

    Investiţii: 100.000 de euro

    Prezenţă: 60 de localuri din Bucureşti şi de pe Valea Buzăului

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.