Tag: adoptare

  • Comisie: Condamnaţii sub de 10 de închisoare pot fi eliberaţi dacă au executat jumătate din pedeapsă

    “Liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani”, prevede un amendament adoptat, adus articolului 100 din Codul penal.

    O altă prevedere adoptată de comisie prevede: ” În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d)”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
  • Proiectul privind Codul administrativ a fost retrimis la comisie

    Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea Codului Administrativ se va întâlni, miercuri, de la ora 13.00 pentru a dezbate din nou şi a da raport pe propunerea legislativă.

    Proiectul de lege privind Codul administrativ trebuia să fie adoptat de Camera Deputaţilor, miercuri, însă social-democraţii au cerut retrimiterea în Comisie a proiectului, solicitarea fiind aprobată. Printre prevederile proiectului legislativ se numără şi eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale, dar şi cum vor fi montate plăcuţele bilingve.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GUVERNUL, undă verde pentru a emite ORDONANŢE în VACANŢA PARLAMENTARĂ

    Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe a fost adoptat cu 172 de voturi “pentru”, 95 de voturi “împotrivă” şi 4 abţineri.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Senatul a adoptat, în forma iniţială modificările Legii 304/2004 privind organizarea judiciară

    Senatul a adoptat Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, în urma cererii de reexaminare trimisă de preşedintele României către Parlamnent, cu 79 voturi “pentru”, nicio abţinere şi 33 voturi împotrivă.

    Senatorul USR, George-Edward Dircă, a venit cu mai multe amendamente pentru proiectul de lege, însă toate au fost respinse în plen.

    Senatoarea PNL, Aina Gorghiu a susţinut că nu înţelege graba cu care s-a introdus pe ordinea de zi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Toate televiziunile, OBLIGATE să facă acest lucru pentru români. Legea a trecut de Camera Deputaţilor

    Proiectul, iniţiat de deputatul PNL Adriana Săftoiu şi semnat de 54 parlamentari de la toate partidele, a fost adoptat de Camera Deputaţilor, prim for sesizat, cu 261 de voturi pentru şi o abţinere.

    Iniţiativa propune modificare articolului 42¹ al Legii audiovizualului nr.504/2002, prin introducerea a două alineate: “(4) În vederea asigurării dreptului de acces la serviciile media audiovizuale al persoanelor cu deficienţe auditive, serviciile de programe de televiziune cu acoperire naţională, transmise pe orice cale, în pachete digitale, vor difuza producţii cinematografice româneşti de scurt sau lung metraj, precum şi documentare, subtitrate în limba română, obligaţia subtitrării acestora revenind exclusiv în sarcina deţinătorului drepturilor de autor. (5) Soluţia tehnologică adoptată pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (4) trebuie să permită opţiunea de eliminare a subtitrării de pe ecran”, potrivit actului normativ adoptat de deputaţi.

    Citiţi multe pe www.gandul.info

  • Deputaţii au adoptat proiectul de lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare

    Potrivit proiectului, au fost propuse 33 de companii de stat care pentru a face parte din Fondul Suveran de Investiţii. Printre acestea se regăsesc Societatea de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice – Electrica S.A., E.ON Energie România S.A., OMV Petrom S.A, Telekom România Communication S.A., Engie România S.A., Antibiotice S.A., Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti S.A., Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A. Chimcomplex S.A., Instalaţiilor de Ridiciat şi Recipientelor sub Presiune S.A., Compania Naţională Unifarm S.A., Compania Naţională Loteria Română S.A. şi IAR S.A.

  • Comisia Europeană a pregătit taxe vamale pentru produse fabricate în Statele Unite

    “Colegiul Comisarilor UE a adoptat astăzi decizia de impunere a unor taxe suplimentare asupra tuturor produselor din SUA despre care a fost informată Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), în cadrul ripostei faţă de tarifele introduse de SUA la produsele din oţel şi aluminiu. În urma deciziei de astăzi privind impunerea de taxe suplimentare la importurile din SUA, Comisia Europeană aşteaptă finalizarea procedurii aferente în coordonare cu statele membre înainte de sfârşitul lunii iunie, astfel încât noile taxe să înceapă să fie aplicate din iulie”, a comunicat miercuri Comisia Europeană.

  • Mexicul adoptă măsuri simetrice contra SUA ca reacţie la taxele vamale impuse de Donald Trump

    Mexicul impune taxe vamale de 20% la importurile de carne de porc din Statele Unite, la mere şi cartofi.

    Oţelul exportat de firme americane va fi taxat cu tarife cuprinse între 15% şi 25%, iar unele sortimente de brânză şi mărci de whisky vor avea tarife suplimentare de 20-25%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Christian Louboutin

    Christian Louboutin s-a născut pe 7 ianuarie 1964, în Paris, ca fiu al lui Roger şi al Irenei, şi a avut trei surori. Deoarece avea tenul măsliniu, diferit de restul familiei, mulţi ani a bănuit că a fost adoptat şi că de fapt ar avea origini egiptene. Bănuiala i-a fost confirmată parţial, deoarece în 2014 a aflat că mama sa avusese o aventură cu un egiptean, care era, de fapt, tatăl său biologic.

    În adolescenţă, ignorându-şi studiile academice, Louboutin a început să deseneze pantofi. A fost exmatriculat de trei ori în timpul şcolii, aşa că ajuns să lucreze la cabaretul Folies Bergères. De cariera sa se leagă şi apariţia într-o serie de producţii cinematografice, precum Race d’ep.
    Loubutin a studiat arte şi desen decorativ la Academia de Arte Roederer, însă ideea lansării pantofilor stiletto care l-au făcut celebru a avut ca sursă de inspiraţie un model de pantofi din cultura africană, de care designerul a fost fascinat în urma unei vizite la muzeul naţional de arte din Africa şi Oceania din 1976.

    Călătoriile sale în Egipt şi India au reprezentat, de asemenea, o bogată sursă de inspiraţie pentru creaţiile sale. S-a întors la Paris în 1981, unde a realizat un portofoliu al unor modele de pantofi, pe care a dorit să îi aducă la nivelul de haute couture de top.
    Louboutin a început să colaboreze cu case de modă celebre, precum Chanel, Yves Saint Laurent şi Maud Frizon. În anii ’80, el a abandonat industria modei pentru o perioadă şi s-a ocupat de grădinărit, însă nu a putut să stea mult timp departe de mult timp de prima sa dragoste. Astfel, în 1991, pune bazele casei de modă care îi poartă numele, Christian Louboutin, moment marcat prin deschiderea primului magazin de pantofi la Paris, cu bani împrumutaţi de la doi bancheri.

    Prima sa clientă a fost prinţesa Caroline de Monaco. După ce comentariul apreciativ al acesteia la adresa magazinului a fost redat de un ziarist de fashion în paginile publicaţiei pentru care lucra, succesul a fost garantat. Mai târziu, multe alte vedete, printre care se numără Christina Aguilera, Jennifer Lopez, Madonna, Tina Turner, Marion Cotillard, Nicki Minaj, Gwyneth Paltrow sau Blake Lively şi-au manifestat interesul pentru pantofii stiletto marca Louboutin, iar Sarah Jessica Parker a purtat o pereche de pantofi Louboutin la nunta sa. 
    Louboutin a fost numită cea mai prestigioasă companie de pantofi de damă trei ani la rând, între 2007 şi 2009. Doi ani mai târziu, în 2011, era cel mai căutat brand de pantofi din mediul online.

    Louboutin a avut o contribuţie importantă la readucerea pantofilor stiletto pe piaţă şi în tendinţe în anii 1990-2000, perioadă în care a lansat zeci de astfel de modele. Talpa roşie, care a reprezintă semnătura designerului, a fost creată în 1993. „După ce am încercat în nenumărate rânduri să îmi reproduc schiţele şi nu am reuşit, într-un final am luat oja roşie a asistentei mele şi am colorat talpa unei perechi de pantofi pe care îi creasem”, povestea Louboutin. „M-am îndrăgostit instantaneu de noul design şi am ştiut că va avea succes.” Codul nuanţei de roşu folosit de Christian Louboutin, culoare care a devenit marcă înregistrată, este Pantone 18-1663 TPX.

    Cel mai cunoscut client al designerului este scriitoarea americană Danielle Steel, cunoscută pentru faptul că deţine peste 6.000 de perechi de pantofi Loubutin şi că de obicei îşi cumpără câte 80 de perechi la o singură sesiune de shopping. Anual, casa de modă Louboutin vinde aproximativ 1 milion de perechi de pantofi şi generează venituri de peste 300 de milioane de dolari.

  • Modificările la Codul de procedură civilă, adoptate de Senat

    Senatul a adoptat, marţi, propunerea legislativă de modificare a Codului de procedură civilă, prin care o cincime din prevederile acestuia au fost schimbate.

    Prin urmare, Senatul a adoptat raportul Comisiei speciale pentru legile Justiţiei aferent acestui proiect, în care o cincime din prevederile Codului de procedură civilă au fost modificate.

    Preşedintele Comisiei speciale pentru Legile justiţiei, Florin Iordache, anunţa, miercurea trecută, că circa o cincime din Codul de procedură civilă a fost modificată, majoritatea dintre propunerile de modificare venind din partea CSM, ÎCCJ şi a asociaţiilor profesionale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro