BusinessMagazin

Tag: actiuni

  • Piaţa de telecom a pierdut brusc un „miliardar”: Afacerile Sipstatus Communications, un discret operator de comunicaţii, s-au prăbuşit în 2024 cu 98% la 27 mil. lei de la 1,2 mld. lei în 2023

    Piaţa locală de telecom a pierdut brusc, în 2024, una dintre companiile din aşa-numitul club al „miliardarilor” – care au afaceri anuale de peste un miliard de lei – arată datele care au devenit disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor.

    Mai exact este vorba de Sipstatus Communications, un operator de servicii de telecomunicaţii puţin cunoscut, înfiinţat în urmă cu un deceniu, care de la afaceri de 23 mil. lei în 2015 a ajuns în 2020 la 220 mil. lei iar apoi la 663 mil. lei în 2021 pentru ca în 2022 şi 2023 să raporteze un business de peste 1 miliard de lei, începând practic să sufle în ceafa Telekom România Mobile Communications.

    În 2024, toată această creştere din 2016 încoace a fost pur şi simplu anulată: compania a revenit aproape de cifra de afaceri din 2015 după un recul de 98%, veniturile de peste un miliard de lei evaporându-se pur şi simplu.

    Mai exact cifra de afaceri a SIPSTATUS Communications s-a prăbuşit în 2024 la 27,3 mil. lei, faţă de 1.175,2 mil. lei în 2023. Profitul net a coborât de la 3,3 mil. lei la 0,9 mil. lei, în timp ce datoriile totale s-au redus de la 38,3 mil. lei la 2,8 mil. lei, echivalent cu o scădere de 92,8 %. Numărul mediu de angajaţi a scăzut cu două persoane, de la 42 la 40.

    De notat este că din 2016 încoace cheltuielile companiei au crescut în linie cu veniturile, singurul an cu o diferenţă mai mare şi un profit net semnificativ fiind 2022 – cu un câştig net de 12,9 mil. lei.

    ZF a transmis în anii precedenţi companiei Sipstatus Communications mai multe întrebări legate de evoluţia businessului, structura acţionariatului şi investiţiile în unele proiecte imobiliare dar nu a primit niciun răspuns.

    Conform datelor de pe pagina web a companiei, Sipstatus a fost fondată iniţial cu scopul de a oferi servicii de comunicaţii pentru românii plecaţi la muncă în Italia, în prezent compania devenind un furnizor internaţional de servicii de comunicaţii. Principalele servicii furnizate sunt: servicii de comunicaţii de voce prin internet (VoIP), servicii de transmitere de mesaje SMS via internet (SMS VoIP) şi soluţii software specializate pentru jucătorii din industria de comunicaţii.

    Cine sunt acţionarii companiei? În prezent, datele arată că acţionar unic este o companie din Cipru – Sipstatus Ltd,  reprezentată de Bogdan Dinu, care este şi directorul general al companiei, conform datelor de pe site-ul operatorului.

    În 2013, firma a fost înfiinţată de Cristiana Andreeescu, Andrei Pîrlog şi Alexandru-Nicolae Ionescu, în companie intrând ulterior şi Andrei Lorincz. Acţionarii principali erau Andrei Pîrlog şi Andrei Lorincz, fiecare cu 44% din acţiuni.

    La finele anului 2013 în acţionariat intră compania Sipstatus din Cipru, reprezentată de Andrei Pîrlog, structura acţionariatului devenind următoarea: Ionescu Alexandru-Nicolae – 2,4%; Pîrlog Andrei – 8,8%; Lorincz Andrei – 8,8%; SIPSTATUS LTD – 80%. În august 2014 toţi acţionarii şi-au vândut titlurile către firma din Cipru, structura deţinerilor devenind astfel netransparentă.

    Operatorul de servicii de telecom Sipstatus Communications deţine acţiuni şi la companii din alte sectoare de activitate. Spre exemplu, compania a achiziţionat integral compania Babele SRL, care administrează cabana cu acelaşi nume din Munţii Bucegi, de la Elena Caramalău, Alina Batcu şi Claudia Jugănaru. Sipstatus nu a răspuns întrebărilor ZF legate de această achizţie, dar un posibil motiv este acela că imobilul este utilizat pentru amplasarea a multiple antene de comunicaţii.

    Sipstatus Communications mai deţine acţiuni şi la companiile Paradisul Verde Development şi Mysip Real Estate, ambele din localitatea Corbeanca, lângă Bucureşti.

    Operatorul este acţionar unic şi într-un alt proiect, yoolearn.ro, o platformă de cursuri online, administrată de compania Sip Home Study SRL.
     

  • Cât de relevant mai este portofoliul de tip 60-40? „Pe termen lung, acţiunile s-au dovedit a avea un raport rentabilitate-risc sensibil mai bun decât obligaţiunile”

    Modelul de portofoliu 60% acţiuni – 40% instrumente cu venit fix, proiectat pentru a captura randamentele ridicate ale acţiunilor şi pentru a oferi un nivel înalt de protecţie prin intermediul obligaţiunilor, a fost multă vreme standardul echilibrului între risc şi rentabilitate pentru investitorii activi pe piaţa de capital. Dar în ce măsură mai poate fi luat în calcul acest model în 2025? Răspunde Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România.

    „Este relevant, dar există o problemă. În realitate, instrumentele cu venit fix s-au dovedit mai riscante în ultimii zece ani pentru că dobânzile erau la zero până în 2021, cu saltul de inflaţie post-pandemie, iar din cauza acestuia, în 2022, obligaţiunile au pierdut foarte mult la nivel global”, spune el.

    În România, investitorii pot împrumuta statul prin achiziţia de titluri de stat din programul Fidelis, aflat la a cincea ediţie în 2025. Dobânzile oferite ajung până la 8,35% în lei şi 6,5% în euro. Prin comparaţie, în urmă cu patru ani, dobânzile atingeau 3,1% pentru tranşele în moneda naţională şi 1,55% pentru cele denominate în moneda unică europeană.

    „Ultimul deceniu a fost foarte complicat pentru obligaţiuni pentru că ele au avut randamente uşor pozitive, dar net inferioare acţiunilor. Pieţele de acţiuni sunt încă la maxime istorice şi nu s-au corectat. Ele şi-au revenit repede din criza Covid şi s-au mai corectat între ianuarie şi octombrie 2023, dar pe urmă şi-au revenit”, continuă analistul.

    Faţă de octombrie 2023, preţurile acţiunilor sunt acum cu peste 50% mai mari, adaugă el. Mai multe pieţe au marcat noi maxime istorice în acest interval, precum Statele Unite (prin indicii Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq), Regatul Unit (FTSE 100), Germania (DAX) şi România (BET şi BET-TR).

    „Acţiunile s-au dovedit a avea un raport rentabilitate-risc sensibil mai bun decât obligaţiunile pe termen lung (…) Inflaţia va sta mult mai sus şi atunci randamentele obligaţiunilor vor fi mai puţin atractive decât s-au obişnuit investitorii până în 2022.”

     

  • Utilităţile, în prim-plan la BVB în 2025. Divo Pulitika, InterCapital ETF: Transgaz a arătat că poate livra rezultate şi fără Neptun Deep. Potenţial tot mai vizibil pentru companiile din domeniu

    În pofida unui prim trimestru mai slab pentru companiile din structura indicelui de referinţă BET, sectorul de utilităţi de la Bursa de Valori Bucureşti continuă să se remarce prin unele dintre cele mai ridicate randamente ale acţiunilor de anul acesta, iar perspectivele rămân favorabile, consideră Divo Pulitika, membru al consiliului de administraţie al InterCapital ETF.

    „Transgaz ar trebui să beneficieze de un impuls odată ce va fi finalizat proiectul Neptun Deep şi, cu ultimele rezultate financiare, am văzut cât de bună poate fi compania chiar şi fără acest aspect, deci nu este nicio surpriză că acţiunile au reacţionat”, spune el.

    Acţiunile operatorului sistemului naţional de transport de gaze naturale au urcat cu 42% de la începutul anului, în contextul în care profitul net al companiei listate sub simbolul TGN s-a dublat la 517 mil. lei în T1/2025. Anul trecut, rezultatul s-a dublat la 391 mil. lei pe fondul creşterii tarifelor de transport.

    „Aş sublinia însă că Transgaz, Transelectrica şi alte companii similare sunt într-o poziţie în care pot fi afectate de noi taxe. Per total, rezultatele la T1 au fost negative (pentru emitenţii din BET – n.r.), dar nici n-au venit ca o surpriză deoarece companiile ne-au avertizat.”

    În cazul societăţii naţionale de transport al energiei electrice (TEL), dinamica acţiunilor ajunge la 33% în 2025, după un prim trimestru cu un profit de 158 mil. lei, mai mare cu 52%. În 2024, rezultatul net a însumat 597 mil. lei, plus 180%.

    „O bună parte din ele au făcut referire la incertitudinile privind taxele; sper că nu se vor dovedi a fi probleme pentru companiile de utilităţi (…) În prezent, am o părere bună pentru companiile din domeniu, potenţialul este tot mai vizibil”, adaugă reprezentantul administratorului croat de active.

     

  • Un pariu de miliarde: Cum au reuşit doi australieni să devină miliardari cu o simplă investiţie în care nimeni nu credea. Acţiunile companiei în care au investit au crescut cu 54.000%

    În 2009, pe fondul turbulenţelor crizei financiare globale, Pro Medicus., o firmă australiană relativ necunoscută în domeniul health-tech, a cumpărat Visage Imaging — o companie de imagistică medicală aflată aproape de faliment— pentru doar 3,5 milioane dolari. Astăzi, această mişcare strategică s-a dovedit una dintre cele mai inspirate decizii din peisajul tehnologic australian.

    Acţiunile companiei au crescut cu peste 54.000% în ultimii 15 ani, o performanţă care depăşeşte chiar şi ascensiunea Nvidia, una dintre vedetele industriei de inteligenţă artificială. Evoluţia spectaculoasă a ridicat averea fondatorilor — Sam Hupert şi Anthony Hall — la circa 4,7 miliarde dolari fiecare, potrivit Bloomberg.

    Povestea Pro Medicus începe în anii ’70, în Australia, unde Hupert, medic de familie, şi Hall, programator, s-au cunoscut la o degustare de vinuri. Din pasiunea comună pentru vinurile franţuzeşti a luat naştere o colaborare care a început cu digitalizarea administrativă a cabinetelor medicale printr-un software dezvoltat de fondatorii companiei. Prima versiune a software-ului Pro Medicus automatiza facturarea şi programările.

    Achiziţia Visage Imaging în 2009 a reprezentat momentul în care totul avea să se schimbe. Hupert, care revenise în funcţia de CEO în 2010, afirmă că tranzacţia a fost încheiată în doar şase săptămâni:

    „Era o altă lume atunci, iar Mercury (compania-mamă a Visage) era într-o poziţie extrem de dificilă.”

    Astăzi, Pro Medicus furnizează software de diagnostic oncologic în cloud, fiind partener pentru 11 dintre cele mai prestigioase 20 de institute medicale de formare din SUA. În semestrul încheiat în decembrie, compania a înregistrat o creştere de 30% a veniturilor din contracte.

    Evaluarea bursieră a companiei a atras atenţia analiştilor. Pro Medicus este evaluată la un nivel de peste 8 ori mai mare decât media Nasdaq 100 şi cu mult peste Nvidia sau Netflix.

    Comparativ, indicatorul price-to-sales este apropiat de cel al MicroStrategy, compania lui Michael Saylor, cunoscută pentru deţinerile sale masive în Bitcoin.

    „Valoarea pe care investitorii o atribuie acestei acţiuni este extraordinară,” afirmă John Hester, analist la Bell Potter, care recomandă achiziţia acţiunilor Pro Medicus.

    „Optimismul nostru se bazează pe capacitatea companiei de a câştiga noi contracte şi de a ţine la distanţă concurenţa.” Mai spune el

    Totuşi, analiştii avertizează asupra riscurilor, în special apariţia unor competitori precum Sectra AB, care a înregistrat o creştere de 1.400% în ultimul deceniu. În ciuda acestor provocări, până în prezent nu au apărut soluţii tehnologice comparabile.

    Potrivit directorului financiar Clayton Hatch, Pro Medicus deţine în prezent aproximativ 9% din cele 650 milioane de examene imagistice realizate anual în SUA, obiectivul fiind extinderea acestei cote, cu potenţial şi în cardiologie şi Europa.

    „Investitorii nu ne evaluează pe baza celor 9%, ci presupun că vom ajunge la 15% sau chiar 20% din piaţă,” afirmă Hatch.

    Un moment definitoriu a fost câştigarea contractului cu Sutter Health în 2014, care a deschis drumul către clienţi de prestigiu precum Mayo Clinic, Mercy Health, Yale University, Duke University sau Northwestern University. De atunci, acţiunile au crescut de la mai puţin de 1 dolar la peste 36.000% faţă de acel nivel.

    Deşi Hupert şi Hall deţin împreună aproape jumătate din companie, ambii au vândut constant câte un milion de acţiuni fiecare în ultimii ani. Vânzările cumulate, potrivit calculelor din documente financiare depuse din 2021 încoace, le-au adus peste 800 de milioane de dolari australieni.

    „Scopul a fost diversificarea, având în vedere că aproape toată averea noastră este legată de acţiunile companiei,” a declarat Hupert.

     

  • Acţiunile Renault scad cu 7% la Paris după plecarea supriză a CEO-ului Luca de Meo. Cele ale Kering, acolo unde se va duce italianul, cresc cu 10%

    Acţiunile producătorului francez de automobile Renault (RNO) scad cu 7,2% la ora redactării acestei ştiri la aproape 40 de euro, reacţia negativă a investitorilor venind după anunţul surpriză de plecare a CEO-ului Luca de Meo. Pe de altă parte acţiunile Kering – unde presa franceză scrie că va pleca italianul – cresc cu 10% la 189 de euro. Renault are o capitalizare de 12 mld. euro iar Kering de 24 mld. euro, arată datele agregate de ZF. Kering esste proprietarul mărcilor Gucci, Yves Saint Laurent şi Balenciaga.

    Reuters scrie că Renault a anunţat duminică noapte că De Meo va părăsi compania la jumătatea lunii iulie „pentru a accepta noi provocări în afara sectorului auto”.

    De Meo a redresat constructorul auto francez în cinci ani la conducere, revizuind alianţa strategică de două decenii cu Nissan şi dublând motoarele hibride, în timp ce se orientează către vehiculele electrice.

    Italianul urmează să îl înlocuiască pe directorul general al Kering, Francois-Henri Pinault, a cărui familie controlează conglomeratul de lux puternic îndatorat şi care îl conduce de 20 de ani, a relatat iniţial ziarul Le Figaro.

    Cotidianul Le Monde a afirmat, fără a cita surse, că Kering ar urma să anunţe luni numirea lui de Meo după închiderea pieţei. Kering a refuzat să comenteze rapoartele.

    Dacă va fi confirmată, mutarea lui de Meo la Kering, ale cărei planuri de redresare a brandului Gucci nu au reuşit să convingă investitorii de la bursă, ar marca o schimbare dramatică. Pinault ar rămâne preşedintele Kering.

    „Managementul mărcii şi marketingul sunt punctul său forte”, a declarat Luca Solca, analist la Bernstein, despre de Meo, „care se potriveşte cu ceea ce face industria luxului – pentru care pare pasionat”.

    „Nu este greu de imaginat cât de intrigantă i s-a părut oportunitatea Kering.”

    De Meo s-a alăturat Renault de la Volkswagen în 2020, un an în care producătorul auto francez a raportat pierderi record după o lovitură indusă de pandemie asupra vânzărilor.

    El a lansat ample reduceri de costuri care au redus drastic numărul de angajaţi şi capacitatea de producţie la nivel mondial şi a transformat firma într-o companie mai mică, dar mai agilă.

    El a lansat ample reduceri de costuri care au redus drastic numărul de angajaţi şi capacitatea de producţie la nivel mondial şi a transformat întreprinderea într-o companie mai mică, dar mai agilă. De asemenea, a supervizat o remodelare a relaţiei adesea dificile dintre Renault şi Nissan. Statul francez deţine o participaţie de 15% la Renault.

    „De Meo este perceput că a contribuit în mare măsură la redresarea Renault prin noutatea produselor, inovaţia tehnologică, schimbarea tranziţiei EV, ridicarea mărcii şi revenirea la creştere şi profit”, au scris analiştii Citi. Kering ar putea avea nevoie de propria sa redresare.

    Sub conducerea lui Pinault, grupul a devenit un jucător de lux pur şi s-a bucurat de ani de creştere spectaculoasă determinată în mare parte de Gucci. Dar de la pandemie, Kering s-a străduit să revigoreze brandul.

    De asemenea, şi-a asumat datorii de peste 10 miliarde de euro, ceea ce îl expune acum la riscul unei noi retrogradări a ratingurilor de credit, a raportat Reuters luna trecută.

    “Credem că este prematur să adoptăm o atitudine mai pozitivă, având în vedere lipsa de vizibilitate a redresării Gucci. Există încă o cantitate considerabilă de muncă înainte”, a declarat analistul Citi Thomas Chauvet.

    Kering a anulat un eveniment cu analiştii planificat pentru luni, fără să spună de ce, a declarat o persoană familiarizată cu această problemă.

    Plecarea neaşteptată a lui De Meo marchează a doua ieşire la nivel înalt dintr-un producător auto european în şase luni, după ce Carlos Tavares a demisionat de la Stellantis.

    Sectorul auto european este afectat de tarifele comerciale ale preşedintelui american Donald Trump şi de concurenţa acerbă din partea rivalilor chinezi.
    ​

  • Acţiunile companiilor energetice cresc puternic pe fondul atacului israelian în Iran

    Acţiunile companiilor energetice europene au crescut vineri dimineaţă. Acţiunile BP şi Shell, listate la bursa din Londra, au crescut cu 2%, respectiv 2,1%.

    Grupul petrolier francez TotalEnergies a crescut cu 2,1%, iar compania spaniolă Repsol a înregistrat o creştere de 1,7%.

    Emmanuel Cau, şeful strategiei pentru acţiuni europene la Barclays, a declarat că natura represaliilor Iranului va fi importantă pentru pieţe.

    „Creşterile bruşte ale preţului petrolului din ultimii ani, cauzate de tensiuni geopolitice în Orientul Mijlociu, s-au dovedit a fi de scurtă durată,” a spus el.

     

     

  • Acţiunile Boeing au scăzut cu 8% în urma prăbuşirii avionului în India

    Acţiunile producătorului de avioane Boeing au scăzut cu 8% joi, înainte de începerea tranzacţiilor de piaţă, după ce un avion care transporta 242 de persoane s-a prăbuşit la câteva minute după decolare în oraşul Ahmedabad din vestul Indiei.

    Site-ul Flightradar24 a declarat că avionul Air India era un Boeing 787-8 Dreamliner, una dintre cele mai moderne aeronave de pasageri existente, potrivit AFP.

    Avionul se îndrepta spre aeroportul Gatwick din Marea Britanie, potrivit Air India. Boeing a declarat într-un comunicat că a luat cunoştinţă informaţiile iniţiale şi încearcă să adune mai multe date.

    Incidentul are loc în contextul în care compania încearcă să restabilească încrederea în siguranţa avioanelor sale şi să crească producţia sub conducerea noului director general, Kelly Orthberg.

    Acţiunile Boeing au scăzut cu aproximativ 8 procente, la 196,52 dolari. „Aceasta este o reacţie impulsivă (la incident, n.r.). Temerile cu privire la problemele care au afectat aeronavele Boeing şi compania însăşi în ultimii ani au fost reaprinse”, a declarat analistul financiar Chris Beauchamp.

  • Ce recompensă a primit bancherul miliardarului Elon Musk, care l-a ajutat să cumpere Twitter şi care şi-a vândut acţiunile deţinute la companiile şefului Tesla

    Michael Grimes, bancherul de investiţii cu o carieră îndelungată în tehnologie care a contribuit la achiziţia Twitter de către Elon Musk în 2022, a vândut o parte din acţiunile deţinute în cadrul companiei SpaceX şi Andruil. Majoritatea activelor au fost vândute după ce Grimes a primit un post în cadrul Departamentului Comerţului, instituţie aflată sub controlul administraţiei Trump. Bancherul a încasat aproximativ 98 mil. dolari din tranzacţii, scrie Bloomberg.

    Grimes a raportat deţineri cuprinse între 100.000 şi 250.000 de dolari în acţiuni SpaceX, precum şi participaţii de până la 100.000 de dolari în startup-ul de tehnologie de apărare Anduril Industries, printr-un fond administrat de Morgan Stanley. Acestea au fost vândute pe 12 martie. De asemenea, el a transferat acţiuni Uber evaluate la cel puţin 1 milion de dolari către un fond caritabil administrat de Fidelity Investments.

    În total, Grimes a declarat vânzarea a aproape 150 de active, majoritatea tranzacţiilor având loc după ce s-a alăturat Departamentului Comerţului.

    Grimes a declarat venituri, acţiuni şi compensaţii pentru concedii neefectuate de aproape 67 milioane de dolari de la Morgan Stanley, gigantul bancar unde a lucrat aproape 30 de ani ca director general şi co-şef al diviziei de investiţii tehnologice la nivel global. Această sumă include şi 56 milioane de dolari obţinuţi din vânzarea de acţiuni restricţionate, care au devenit disponibile după plecarea sa de la Morgan Stanley din februarie. Potrivit documentelor, Grimes nu mai deţine acţiuni la Morgan Stanley.

    Fostul bancher, care a contribuit şi la listarea publică a companiilor Meta Platforms şi Uber Technologies, a fost numit director executiv al US Investment Accelerator, o iniţiativă lansată de fostul preşedinte Donald Trump pentru a elimina obstacolele birocratice din calea investitorilor străini interesaţi să plaseze cel puţin 1 miliard de dolari în economia americană. În vârstă de 58 de ani, Grimes urma să conducă şi un fond suveran de investiţii, proiect care a fost însă suspendat în luna mai.

    Grimes se numără printre aliaţii lui Musk care s-au alăturat administraţiei Trump, atât în cadrul “Department of Government Efficiency”, cât şi în funcţii permanente de nivel înalt. Anthony Armstrong, un alt bancher de la Morgan Stanley care a lucrat cu Musk la achiziţia Twitter, s-a alăturat Office of Personnel Management în calitate de “expert”, alături de alţi apropiaţi ai lui Musk. Mulţi dintre aceştia şi-au păstrat acţiunile, în ciuda tensiunilor publice recente dintre Musk şi Trump.

    Documentele privind situaţia financiară a lui Grimes evidenţiază legăturile administraţiei Trump cu Silicon Valley, pe fondul numirii unor oficiali proveniţi din companii susţinute de investitori precum Peter Thiel şi Marc Andreessen.

    De exemplu, Jacob Helberg, fost consilier la Palantir Technologies, va păstra investiţii în zeci de firme de inteligenţă artificială, apărare şi fintech, odată cu preluarea funcţiei de subsecretar de stat. Investiţiile sunt derulate prin entităţi legate de firmele de capital de risc ale soţului său, Keith Rabois care conduce Khosla Ventures şi Founders Fund. Comisia pentru Relaţii Externe a Senatului urmează să organizeze marţi o audiere de confirmare pentru Helberg.

     

  • Michael Grimes, bancherul miliardarului Elon Musk, care l-a ajutat să cumpere Twitter, şi-a vândut acţiunile deţinute la companiile şefului Tesla. Ce a primit în schimb? Un post în administraţia lui Donald Trump

    Michael Grimes, bancherul de investiţii cu o carieră îndelungată în tehnologie care a contribuit la achiziţia Twitter de către Elon Musk în 2022, a vândut o parte din acţiunile deţinute în cadrul companiei SpaceX şi Andruil. Majoritatea activelor au fost vândute după ce Grimes a primit un post în cadrul Departamentului Comerţului, instituţie aflată sub controlul administraţiei Trump. Bancherul a încasat aproximativ 98 mil. dolari din tranzacţii, scrie Bloomberg.

    Grimes a raportat deţineri cuprinse între 100.000 şi 250.000 de dolari în acţiuni SpaceX, precum şi participaţii de până la 100.000 de dolari în startup-ul de tehnologie de apărare Anduril Industries, printr-un fond administrat de Morgan Stanley. Acestea au fost vândute pe 12 martie. De asemenea, el a transferat acţiuni Uber evaluate la cel puţin 1 milion de dolari către un fond caritabil administrat de Fidelity Investments.

    În total, Grimes a declarat vânzarea a aproape 150 de active, majoritatea tranzacţiilor având loc după ce s-a alăturat Departamentului Comerţului.

    Grimes a declarat venituri, acţiuni şi compensaţii pentru concedii neefectuate de aproape 67 milioane de dolari de la Morgan Stanley, gigantul bancar unde a lucrat aproape 30 de ani ca director general şi co-şef al diviziei de investiţii tehnologice la nivel global. Această sumă include şi 56 milioane de dolari obţinuţi din vânzarea de acţiuni restricţionate, care au devenit disponibile după plecarea sa de la Morgan Stanley din februarie. Potrivit documentelor, Grimes nu mai deţine acţiuni la Morgan Stanley.

    Fostul bancher, care a contribuit şi la listarea publică a companiilor Meta Platforms şi Uber Technologies, a fost numit director executiv al US Investment Accelerator, o iniţiativă lansată de fostul preşedinte Donald Trump pentru a elimina obstacolele birocratice din calea investitorilor străini interesaţi să plaseze cel puţin 1 miliard de dolari în economia americană. În vârstă de 58 de ani, Grimes urma să conducă şi un fond suveran de investiţii, proiect care a fost însă suspendat în luna mai.

    Grimes se numără printre aliaţii lui Musk care s-au alăturat administraţiei Trump, atât în cadrul “Department of Government Efficiency”, cât şi în funcţii permanente de nivel înalt. Anthony Armstrong, un alt bancher de la Morgan Stanley care a lucrat cu Musk la achiziţia Twitter, s-a alăturat Office of Personnel Management în calitate de “expert”, alături de alţi apropiaţi ai lui Musk. Mulţi dintre aceştia şi-au păstrat acţiunile, în ciuda tensiunilor publice recente dintre Musk şi Trump.

    Documentele privind situaţia financiară a lui Grimes evidenţiază legăturile administraţiei Trump cu Silicon Valley, pe fondul numirii unor oficiali proveniţi din companii susţinute de investitori precum Peter Thiel şi Marc Andreessen.

    De exemplu, Jacob Helberg, fost consilier la Palantir Technologies, va păstra investiţii în zeci de firme de inteligenţă artificială, apărare şi fintech, odată cu preluarea funcţiei de subsecretar de stat. Investiţiile sunt derulate prin entităţi legate de firmele de capital de risc ale soţului său, Keith Rabois care conduce Khosla Ventures şi Founders Fund. Comisia pentru Relaţii Externe a Senatului urmează să organizeze marţi o audiere de confirmare pentru Helberg.

     

  • Miliardarii deschid şampania. Ce sumă impresionantă au ajuns să incaseze super-bogaţii Europei după au lăsat banii să vorbească pe burse?

    Miliardarii Europei au început să vândă acţiuni pe bandă rulantă, profitând de creşterile puternice ale pieţelor de capital europene. Martin Lorentzon, cofondatorul Spotify, a vândut în mai 1 milion de acţiuni în valoare de 660 milioane dolari – cea mai mare vânzare a sa de la listarea companiei în 2018. În total bogaţii europeni au încasat un miliard de dolari din vânzările de acţiuni, scrie Bloomberg.

    Maria Del Pino, moştenitoare a imperiului spaniol Ferrovial, a vândut pe 27 mai la un pachet de 271 milioane euro, cel mai mare din ultimii nouă ani. În paralel, gemenii Thomas şi Andreas Struengmann au vândut un pachet de acţiuni evaluat la peste 100 milioane de dolari la BionTEch, gigantul farmaceutic german care a produs vaccinul anti-COVID19.

    Indicele Stoxx 600 a depăşit S&P 500 cu 18 puncte procentuale, impulsionat de planurile de cheltuieli din Germania şi aprecierea euro. Şapte dintre cele mai performante acţiuni din MSCI World Index sunt europene.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro