Tag: top

  • Deloitte lansează a şaptea ediţie Top 500 Europa Centrală

    În următoarele două luni, consultanţii Deloitte vor aduna informaţii de la companii din diverse industrii, bănci şi firme de asigurare de top din 18 ţări, inclusiv România.

    Potrivit clasamentului din 2012, care lua în calcul cifrele pe 2011, România este a cincea ţară din regiune, fiind reprezentată de 37 de companii ale căror veniturile totale s-au apropiat de 39,6 miliarde de euro (cu 5,62% peste cifra din 2010).

    Clasamentul celor mai mari companii din România este dominat de industria energiei şi resurselor (cu 13 companii), urmată de industria bunurilor de consum şi transporturi (11), industria prelucrătoare (7), tehnologie, media şi telecomunicaţii (5) şi industria farmaceutică (1).

    În două clasamente regionale separate ale primelor 50 de bănci, respectiv 50 de firme de asigurări din regiune, România a fost reprezentată de cinci bănci şi cinci firme de asigurare.

    “La momentul lansării, remarcam că peste 86% dintre companiile româneşti din clasament au raportat venituri în creştere; în paralel, veniturile regionale cumulate reveniseră la nivelul anterior crizei, depăşind 707,4 miliarde euro”, reaminteşte Ahmed Hassan, managing partner Deloitte România. “Pe de altă parte, cifrele financiare aferente primului trimestru din 2012 reprezentau semnale pentru încă un an dificil. 2012 a fost un an încărcat de provocări, atât pe plan local, cât şi internaţional. Nu putem specula cu privire la rezultatele din acest an, însă cu siguranţă noul clasament va reflecta dinamica economiei în regiune şi tendinţele la care ne putem aştepta în perioada următoare”, a adăugat acesta.

  • Universitatea Bucureşti, între primele 200 din lume la secţiile limbi moderne, media şi comunicare. Topul universităţilor

     În fişa de prezentare de pe topuniversities.com, Universitatea Bucureşti (UB) este descrisă drept una dintre cele mai importante instituţii de învăţământ superior din România şi din Europa de Est.

    În clasamentele pe 2013 în funcţie de specializări, este pe un loc situat între 151 şi 200 la specializările media şi comunicare, dar şi la limbi moderne, menţinându-şi astfel poziţia din 2012.

    În topul mondial general, dominat de universităţi din SUA şi Marea Britanie, UB este clasată, la nivelul anului 2012, pe poziţia 601, după ce, timp de trei ani la rând, ocupase locul 501.

    Locul I în lume este ocupat de Massachusetts Institute of Technology (MIT) din SUA, urmat de universităţie Cambridge (Marea Britanie) şi Harvard (SUA).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Licitaţiile lunii mai la Artmark

    Începând de miercuri, 8 mai, iubitorii de artă din Bucureşti sunt invitaţi să treacă pragul Palatului Cesianu-Racoviţă, pentru Expoziţia lunii mai la Artmark. Cu ocazia noii serii de licitaţii, desfăşurate în zilele de marţi, 14 mai (Licitaţia de Orientalism & Licitaţia de Bijuterii şi Ceasuri de Colecţie) şi miercuri, 15 mai (Licitaţia Vechi Maeştri ai Artei Româneşti – inclusiv o secvenţă din colecţia compozitorului Aurel Stroe & Licitaţia de Opere în Argint), Artmark propune peste 300 de obiecte de artă şi de colecţie.

    Una dintre piesele centrale ale licitaţiei dedicate Vechilor Maeştri o reprezintă capodopera lui Ioan Andreescu, “Ulcică cu flori de câmp“ (valoare estimativă: 100.000 – 200.000 de euro). Tabloul a aparţinut impresionantei colecţii a lui Scarlat Yarka (1846 – 1915) – avocat, procuror la Curtea de Conturi din Bucureşti. Operele pictate de Andreescu aflate în colecţia Yarca compuneau cea mai însemnată colecţie de picturi ale artistului, în afara familiei Dobrescu (numele adevărat al lui Andreescu).

    Capodopera lui Andreescu a făcut ulterior parte din colecţia doctorului Gheorghe Stroe, medic al pictorului Ion Theodorescu-Sion, respectiv din colecţia compozitorului Aurel Stroe, laureat al premiului Herder.În ţară, expoziţia va ajunge la Sfântu Gheorghe, unde va putea fi admirată joi, 9 mai, la Muzeul Naţional Secuiesc (orele 10:00-21:00), iar la Focşani – sâmbătă, 11 mai (orele 10:00-21:00), în sediul Primăriei Municipale.
     

  • Topul celor mai bune dobânzi la depozitele pe şase luni din România

    Bank of Cyprus şi Marfin, ambele cu acţionariat cipriot, sunt singurele bănci care mai plătesc dobânzi peste 4% pe an la depozitele în euro cu scadenţa pe şase luni. Clienţii care aduc cel puţin o mie de euro la Marfin primesc 4,25% pe an.

    Bank of Cyprus plăteşte 4% pe an la depozitele în euro pe şase luni, în timp ce economiile în lei cu aceeaşi scadenţă sunt bonificate cu 6,3% pe an, cea mai mare dobândă din piaţă.

    La depozitele în lei, în schimb, există în continuare un pluton de şase-şapte bănci care plătesc dobânzi mai mari de 6% pe an, respectiv cu cel puţin o jumătate de punct procentual peste media pieţei.

    Piraeus, ATE Bank şi Marfin plătesc dobânzi de 6,25% pe an la lei.Alături de greci şi ciprioţi, în topul dobânzilor mari la lei se află şi israelienii de la TBI Bank, cel mai nou jucător din piaţă.

    TBI a început operaţiunile în luna martie şi plăteşte dobânzi mari pentru a-şi crea o bază de clienţi care să-i asigure creşterea viitoare. Banca promite 6,15% pe an la depozitele pe şase luni.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Topul ţărilor cu cele mai multe zile obligatorii de concediu plătit

    EmploymentLawHQ, o companie care monitorizează piaţa muncii, a alcătuit un infografic care dezvăluie cele 25 de ţări care îşi obligă cetăţenii să ia concediu plătit, scrie Business Insider. În Statele Unite, oamenii muncesc aproape tot anul, foarte rar luându-şi concediu. În 2012, americanii au avut în medie numai 12 zile de vacanţă. Totuşi, unele ţări preţuiesc vacanţele atât de mult încât practic îşi obligă cetăţenii să îşi ia concediu. Austria este în fruntea clasamentului, cu un număr de 42 de zile obligatorii de concediu plătit. La celălalt capăt al topului, SUA ocupă ultimul loc, cu 0 zile obligatorii de vacanţă pe an.

    Mai multe pe zf.ro

  • Vânzările de jucării cresc în săptămânile premergătoare Paştelui cu 50%. Topul celor mai căutate jucării

     “Anul acesta sunt foarte populare păpuşile Laadeeda, Bratzillas şi Monster High şi pentru băieţi maşina iDrive cu telecomandă cu senzori de mişcare, puştile cu apă Banzai şi pentru preşcolari povestitorii Oaki Oak şi Roza”, a mai spus Constantinescu.

    Printre retaileri de jucării de pe piaţa românească se numără Noriel, Toyplex şi Symk. Principalii competitori ai acestora sunt hipermaketurile, care comercializează produse la preţuri mici, dar şi magazinele online.

    Întrebat cum se impune în competiţia cu hipermarketurile, Constantinescu spune că Noriel are şi o gamă proprie de produse şi încearcă să menţină preţurile la un nivel competitiv.

    “Avem propriile produse care se găsesc numai în magazinele Noriel şi care sunt foarte apreciate de clienţii noştri. În acelaşi timp luptăm să menţinem preţuri competitive cu toţi concurenţii din piaţă pentru a avea o ofertă atractivă şi organizăm deseori oferte de preţ şi promoţii pentru clienţii fideli, membri ai Clubului Noriel”, a explicat Constantinescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV: Cea mai mare indemnizaţie de şomaj plătită în România. Topul celor mai bine plătiţi şomeri

     Un fost director adjunct de la o societate comercială din Botoşani primeşte cea mai mare indemnizaţie de şomaj din România, adică 5.755 de lei, la nivel naţional fiind înregistraţi şase şomeri cu o indemnizaţie mai mare de 3.000 de lei.

    Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) a precizat, la solicitarea MEDIAFAX, că în România se plătesc în prezent şase indemnizaţii de şomaj de peste 3.000 de lei, cea mai mare, de aproape 6.000 de lei, revenind unui şomer din judeţul Botoşani, fost director adjunct într-o societate comercială.

    Pe locul doi în topul şomerilor bine indemnizaţi, este un fost director economic din Satu Mare, care primeşte lunar 4.023 de lei, fiind urmat de un alt fost director economic, din Bucureşti, care are o indemnizaţie de şomaj de 3.630 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Topul BOGAŢILOR din Marea Britanie: Miliardarul Lakshmi Mittal, liderul clasamentului timp de opt ani, detronat

     Miliardarul rus Alişer Usmanov, proprietarul grupului Metalloinvest şi acţionar important al clubului de fotbal Arsenal, a urcat în fruntea unui top al bogaţilor din Marea Britanie realizat de publicaţia Sunday Times, cu o avere estimată la 13,3 miliarde de lire sterline (20,3 miliarde dolari).

    Usmanov, în vârstă de 59 de ani, l-a detronat pe magnatul oţelului de origine indiană Lakshmi Mittal, care s-a menţinut timp de opt ani în fruntea clasamentului. În acest an, Mittal a coborât pe poziţia a patra, cu o avere de 10 miliarde de lire sterline (15,2 miliarde dolari), relatează RIA Novosti.

    Magnatul media de origine rusă Len Blavatnik ocupă locul al doilea, după ce şi-a triplat averea de la 3,4 miliarde de lire anul trecut la 11 miliarde de lire (16,8 miliarde dolari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reportaj: Cât de dulce sau acră poate fi o muşcătură din cel mai mare măr din lume

    Frank Sinatra îmi răsuna în căşti la ora şapte dimineaţa pe Aeroportul Otopeni. Mă uitam lung la panoul cu zboruri care îmi spunea că am ajuns cu o oră şi jumătate înainte de decolare. Credeam, poate, că la aeroport sunt mai aproape cu zece kilometri de destinaţia finală. Ne despărţeau însă mai bine de 14 ore, 7.600 de kilometri, două zboruri (din care unul transatlantic), o escală de trei ore la Londra, o carte şi circa douăzeci de minute de somn.

    Timpul refuza să alerge aşa cum voiam eu, aşa că mi-am ocupat timpul cu Ali şi Nino, personajele cărţii cu acelaşi nume scrise de Kurban Said (pseudonim al unui scriitor despre care se crede că ar fi ucrainean). Nici povestea de dragoste ce se conturează în jurul unui musulman şi al unei creştine şi nici informaţiile despre cultură, război şi tradiţii nu au reuşit să mă facă să uit că sunt în drum spre oraşul care nu doarme niciodată. Poate de-asta nu am reuşit nici eu să adorm în avion aşa cum fac de obicei. Am furat abia 20 de minute dintr-un total de zece ore de zbor.

    Am recuperat însă la întoarcere, când am dormit tot zborul până la Londra (cu o pauză de zece minute pentru masă), obosită fiind de nimeni altul decât de New York, oraş care de-a lungul anilor a primit nume şi nume, de la Marele Măr (Big Apple), oraşul care nu doarme niciodată, capitala lumii, Gotham sau Metropolis. Trebuie să recunosc însă că cel mai mult mi-a plăcut cum suna „Centrul universului„ (The Center of the Universe). I se potriveşte ca o mănuşă, cred eu acum. În centrul universului nu am simţit nici diferenţa de fus orar, nici durere de picioare (după circa 12 ore de mers continuu în fiecare zi), nici foame şi nici sete. Oraşul mi-a ţinut loc şi de masă şi de casă.

    Odată ajunsă din nou pe tărâm american (mai fusesem o dată pe coasta de vest), am ieşit din aeroport să simt aerul de New York. „Miroase a New York„, am spus, deşi trebuie să recunosc că nu cred că era un miros deosebit, ci doar aerul parfumat de entuziasmul meu.

    Au apărut celebrele taxiuri galbene, cu plăcuţe de înmatriculare pe care scria mare şi citeţ New York. Am făcut o primă poză să am dovada că am ajuns, chiar am ajuns în centrul universului. Zeci de taxiuri au venit, s-au umplut şi au plecat până să vină şi rândul meu care aşteptam cuminte la o coadă de câteva zeci de persoane. Călătoria cu taxiul cred că e ceva fără de care nu se poate, la fel cum e şi cea cu metroul. Taxiul nu zboară şi metroul nu atinge viteza luminii, însă ambele călătorii fac parte din experienţa New Yorkului.

    Pe listă aş mai adăuga cel puţin o vizită sus în Empire State Building (de preferat noaptea şi după ce ai văzut încă o dată „An affair to remember„), o plimbare prin Central Park, o după amiază „pierdută„ la The MET între Degas, Renoir şi Van Gogh, un spectacol pe Broadway şi o călătorie la sau pe lângă Statuia Libertăţii. Lista mea e însă nesfârşită şi poate include de la plăcinţele tradiţionale din China Town la o plimbare pe Madison Avenue.

    „Pe Madison Avenue nu îţi permiţi nici să iei masa, dar să îţi iei o casă„, îmi spunea un localnic, designer vestimentar care s-a oprit „de bună voie şi nesilit de nimeni„ pe stradă pentru a mă ajuta cu câteva „ponturi„. Păream probabil (deşi nu eram) pierdută cu harta în mână.