BusinessMagazin

Tag: psd

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: O mită cu acte în regulă de la guvernul PSD

    Sâmbătă seara, într-un interviu pentru B1, primul-ministru i-a spus domnului Dan Andronic, care a întrebat cum are de gând să ajute presa: „I-am cerut domnului Teodorovici şi încercăm să găsim o soluţie prin care să sprijinim acele mijloace de presă care prezintă ştiri (…) Televiziuni, radiouri, pentru că este audiovizualul. Cu presa scrisă nu am avut încă o discuţie, mai ales că majoritatea presei scrise s-a mutat pe online şi costurile sunt diferite. (…) Mai degrabă decât bani direcţi, reduceri de taxe şi impozite”.

    Am să o spun de la bun început: este o intenţie profund incorectă şi discriminatorie, atât faţă de alţi operatori economic, cât şi faţă de alte mijloace de informare în masă, precum publicaţiile tipărite sau site-urile de ştiri.

    Nu am uitat că şi fostul premier PSD Adrian Năstase şi-a cumpărat presa cu mijloace asemănătoare. Prin 2003, când mass media era aproape complet subjugată de diferite găşti din PSD, Clubul Român de Presă discuta cu guvernul facilităţi fiscale, sprijin pentru o reţea de chioşcuri de difuzare şi cine ştie ce altceva. Nu uit că în fruntea negociatorilor se afla directorul de atunci al ziarului Ziua, Sorin Roşca Stănescu, cel care – ce ciudată este viaţa uneori – a ajuns ulterior exact în celula lui Adrian Năstase. Facilităţile fiscale oferite de regimul PSD din anii 2001-2004 nu au ajutat cu nimic majoritatea publicaţiilor, care au rămas la fel de orientate către puterea politică, nu către cititori.

    Nu este mare diferenţă între ceea ce a făcut Adrian Năstase şi momeala pe care Victor Ponta o aruncă televiziunilor de ştiri. Primul-ministru îşi ajută doar prietenii: majoritatea acestor canale de informare, în frunte cu Antena 3, îi sunt deja aservite. Dânsul nu pare a fi preocupat să recupereze prejudiciul din dosarul Voiculescu – despre acest subiect a spus misterios c㠓e într-o categorie a unei poveşti complicate” – ci să ajute grupul Gâdea-Badea-Ciuvică. În plus, Antena 3, RTV-ul lui Sebastian Ghiţă şi toate celelalte televiziuni de ştiri au şi site-uri. Orice ajutor de stat se va răsfrânge favorabil şi asupra acestor site-uri, oferind un avantaj asupra celor nu au în spate o televiziune – de la Hotnews şi ziare.com la Evenimentul zilei sau Business Magazin. Nici nu vreau să insist cât de imoral este faptul că de acest ajutor benficiază trusturi construite cu bani sifonaţi de la statul român.

    Sunt pe deplin conştient de situaţia imposibilă a presei din România. Urmăresc în aceste zile cum se zbate să se salveze agenţia de presă Mediafax. Dacă Mediafax va înceta să difuzeze informaţii, presa va rămâne 100% la mâna Agerpres, agenţia de partid şi de stat condusă de un fost slujbaş al PSD. Am dat acest exemplu doar ca să arăt că înţeleg ce se întâmplă în media şi că poate mulţi vor fi tentaţi să creadă că orice ajutor este binevenit. Ar greşi! Domnul Ponta face un cadou otrăvit. Banii săi (de fapt, banii contribuabililor) nu vor ajuta presa liberă. Dimpotrivă, îi va crea probleme, pentru că ajutorul de stat va fi astfel conceput încât să ajungă doar la amicii PSD. Dacă acest bonus fiscal de la domnul Ponta către Antena 3 va fi legiferat, va fi doar o lovitură de imagine dată presei, pentru că publicul îl va percepe ca pe o încurajare pentru mercenarii care au făcut deja atât de mult rău acestei bresle.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Bilanţ şi concluzie, după trei ani cu Ponta: e timpul să ne luăm Guvernul înapoi!

    Există sentimentul că, atunci când identifici o greşeală, eşti dispus să înveţi şi să corectezi. Nu am sesizat nici cea mai mică urmă de regret în discursul pe care premierul Victor Ponta l-a ţinut la marcarea celor trei de la răsturnarea guvernului Ungureanu. Nici una. Totul era perfect. Deşi nu am în spate un uriaş aparat de partid şi de stat, care să-mi coloreze nişte grafice minunate, cu o săgeată mare şi roşie îndreptată spre cer, cred că pot să suplinesc lipsurile din discursul primului-ministru şi să arăt unde a eşuat, cel puţin din perspectiva mediului de afaceri.

    Situaţia este relativ clară: investiţiile străine s-au prăbuşit, investiţiile în infrastructură au fost blocate (cu efecte pe absorbţia fondurilor europene), sectorul de stat a rămas supradimensionat şi corupt, iar legislaţia a fost schimbată frecvent, haotic şi fără transparenţă. Să le luăm pe rând.

    Investiţiile străine au ajuns, în 2014, la 2,581 miliarde de euro, cu puţin peste nivelul din 2013, când au ajuns la doar 2,7 miliarde euro. Ştiţi cât au însumat investiţiile străine în 2009, în plină criză? Aproape 4,9 miliarde euro. În 2008 au fost 9,5 miliarde euro. Iată ce spune Comisia Europeană despre această situaţie: „România înregistrează dezechilibre macroeconomice care necesita monitorizare şi acţiuni la nivel de politic (…) Cu toate acestea, riscurile de pe urma situaţiei net negativă a investiţiilor internaţionale şi o capacitate redusă de export pe termen mediu necesită atenţie”. După cum ştiţi, aceasta a fost explicaţia CE la decizia de a demara procedura de dezechilibru macroeconomic pentru România.

    Bilanţul autostrăzilor în 2014: 50 km deschisi circulaţiei, cel mai slab an din ultimii patru. În 2015 ar urma să se deschidă alţi 25 de km. La sfârşitul acestui an, Bulgaria – cu o suprafaţă la jumătatea României – va avea o reţea mai densă. Şi cred că uităm prea uşor de dezastrul din infrastructura de cale ferată şi de lucrările la extinderea metroului, întârziate cu circa trei ani.

    Sectorul de stat este cel mai mare din UE. Corupţia, pe măsură. Ordonanţa privind guvernanşa corporativă rămâne literă moartă, PSD şi-a plasat clientela în adunările generale şi consiliile de administraţie ale companiilor de stat. Privatizarea şi restructurarea sunt blocate, iar companii precum Oltchim, CFR Marfă sau Complexul Energetic Hunedoara  se scufundă în datorii. Ele ar fi putut fi salvate acum câţiva ani, dacă se încerca o privatizare cinstită, dar guvernul Ponta a avut aranjamente ba cu Dan Diaconescu, ba cu Gruia Stoica.

    Despre practica nefericită a ordonanţelor de urgenţă, s-a scris suficient. O noutate este că, pentru a păcăli statisticile, guvernul modifică printr-o singură ordonanţă câte 25 de acte legislative, ceea ce sporeşte haosul şi confuzia.

    De acum înainte, de câte ori voi face un bilanţ al guvernării Ponta voi încheia amintind de Petromidia! Nu trebuie să uităm că statul român are de încasat 200 de milioane de dolari pentru această rafinărie, iar KazMunaiGaz s-a angajat să pună pe picioare un fond de investiţii de un miliard de USD. Terminam vreo 40 de km de autostradă cu aceşti bani.

    Nu am pretenţia că am inventariat toate piedicile pe care guvernul Ponta le-a pus mediului de afaceri, alungând investorii străini. Cred că este suficient. Nu sunt perspective ca acest Executiv să îşi schimbe atitudinea, este evident că PSD a intrat în logica alegerilor din 2016, competiţia cu PNL fiind strânsă. Fiecare zi în care Victor Ponta se află la putere este o zi pierdută pentru dezvoltarea economică a României. Eu susţin că este momentul schimbării.

    George Mioc este un antreprenor român care a emigrat în anul 1975 şi s-a stabilit în SUA. Este proprietarul unei fabrici care produce profile de aluminiu.

  • Cluj: Senatorul PSD Alexandru Cordoş s-a autosuspendat din partid, în urma acuzaţiilor DNA

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de biroul de presă al PSD Cluj, senatorul PSD Alexandru Cordoş a anunţat că se autosuspendă din toate funcţiile deţinute în partid, până la clarificarea în justiţie a situaţiei sale juridice, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Mă autosuspend pentru a nu implica PSD în situţia juridică pe care o voi clarifica în justiţie. Am încredere în justiţie”, a declarat senatorul Alexandru Cordoş, potrivit comunicatului de presă.

    Senatorul Alexandru Cordoş era vicepreşedinte al organizaţiei PSD Cluj, dar conducea şi Departamentul de politici sociale şi ocuparea forţei de muncă, egalitate de şanse şi familie în cadrul PSD Cluj.

    Purtătorul de cuvânt al PSD Cluj, Horia Nasra, declara, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că Biroul Permanent Judeţean trebuie să ia o decizie în privinţa senatorului Alexandru Cordoş în urma acuzaţiilor aduse acestuia de către DNA, fiind posibil ca parlamentarul să fie suspendat din funcţia de vicepreşedinte al PSD Cluj până la finalizarea anchetei.

    Alexandru Cordoş este urmărit penal, alături de fiica sa, Andreea Alexandra Cordoş, în dosarul în care soţia sa, Mihaiela Cordoş, referent la Spitalul Judeţean Cluj, a fost arestată preventiv, vineri, pentru trafic de influenţă în formă continuată.

    Mihaiela Cordoş a fost reţinută joi seară şi a fost adusă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu propunere de arestare, întrucât în aceeaşi cauză este urmărit penal şi soţul ei, Alexandru Cordoş, care are calitatea de senator.

    Mihaiela Cordoş, referent la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca, este urmărită penal pentru trafic de influenţă, în formă continuată (26 acte materiale), în timp ce soţul şi fiica sa sunt acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă, în formă continuată.

    Potrivit unui comunicat al DNA, începând cu noiembrie 2014, Mihaiela Cordoş a pretins de la mai multe persoane sume de bani cuprinse între 1.000 şi 10.000 lei, pentru ca, prin influenţa pe care ea şi soţul său o aveau asupra persoanelor cu funcţii de conducere din Spitalul Clinic Judeţean Cluj, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj şi alte instituţii publice să obţină cumpărătorilor de influenţă posturi/locuri de muncă cum ar fi cele de: profesor suplinitor, infirmier, asistent medical, juristconsult etc.

    În perioada ianuarie – aprilie 2015, Mihaiela Cordoş a fost sprijinită şi de fiica sa, Andreea Alexandra Cordoş, care ştia că mama sa primea foloase necuvenite pentru a-şi trafica influenţa pe lângă diferite persoane din instituţiile amintite, mai arătau procurorii.

    Conform acestora, în 24 ianuarie 2015, la solicitarea mamei sale, Andreea Cordoş a mers la locul de muncă al unei persoane şi i-a remis acesteia subiectele pentru proba orală a unui concurs pentru ocuparea unui post de asistent medical la Spitalul Clinic Judeţean Cluj. În alte două rânduri, aceasta a înapoiat unor persoane o parte din banii pe care mama sa îi primise pentru a-şi trafica influenţa pe lângă membrii comisiilor de examinare de la Spitalul Clinic Judeţean Cluj.

    Joi, la sediul DNA Cluj, au fost audiate atât Mihaiela Cordoş şi fiica acesteia, cât şi senatorul PSD Alexandru Cordoş, care s-a prezentat singur la sediul instituţiei, însoţit de un avocat care preciza că parlamentarul nu a fost citat de procurori, ci “a venit să vadă care-i treaba”.

    De asemenea, joi în acest dosar au fost făcute percheziţiie la Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj.

    Surse din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj declarau corespondentului MEDIAFAX că Mihaiela Cordoş a făcut parte de mai multe ori din comisii de organizare a unor concursuri de posturi organizate în cadrul unităţii medicale.

    Surse judiciare afirmau că senatorul Alexandru Cordoş a sunat-o şi i-a cerut fiicei sale să înapoieze banii unuia dintre cumpărătorii de influenţă, după ce a aflat că procurorii DNA fac mai multe percheziţii şi este vizată soţia sa.

    Totodată, potrivit procurorilor anticuropţie, după ce aflat de percheziţiile de la Spitalul Judeţean Cluj, senatorul Alexandru Cordoş şi-a trimis fiica să ascundă la o prietenă o geantă cu acte, recuperată ulterior de procurori, care susţin în referatul de propunere a arestării soţiei parlamentarului că se încearcă împiedicarea anchetei penale.

    În legătură cu acest caz, senatorul Cordoş a declarat, joi, corepondentului MEDIAFAX: “Am încredere că aceste acuzaţii nu sunt adevărate, am încredere în soţia mea, în familia mea. Faptul că lucrează la Resurse Umane, sigur că este obligată să vorbească cu multă lume, dar eu cred că aceste lucruri justiţia le va dovedi că nu sunt adevărate. În ceea ce mă priveşte, nu am nicio legătură cu aceste lucruri, este expunerea omului politic întotdeauna în această situaţie”.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Guvernul PSD moşteneşte ce-i mai rău de la aliatul Tăriceanu: populismul

    Sunt foarte multe controverse legate de „reţetele” mai mult sau mai puţin eficiente folosite de FMI, plus nenumărate teorii conspiraţioniste despre forţele care ar sta în spatele Fondului. Nu vreau să intru în astfel de discuţii, ceea ce vreau să arăt este că solicitările FMI şi ale Comisiei Europene către România sunt de bun simţ pentru orice persoană preocupată de economia acestei ţări.

    Din informaţiile mele despre ultimele negocieri cu guvernul Ponta, acestea s-au blocat în două probleme: restructurarea Complexului Energetic Hunedoara şi liberalizarea preţului la gaze. În ceea ce priveşte preţul la gaze, vă ofer opinia celui pe care-l consider cel mai bun expert independent în sectorul energetic, Ana Otilia Nuţu, care a consiliat inclusiv Banca Mondială. „Liberalizarea pieţei de gaz e în beneficiul IMM-urilor, iar amânarea liberalizării în beneficiul EON şi GDF, care sub nicio formă nu vor să renunţe la o cotă de piaţă garantată şi cu profit garantat. Garantarea unui monopol în detrimentul consumatorilor e o chestiune de nemaiauzit într-o ţară cu economie de piaţă funcţională”, a explicat Ana Otilia Nuţu, într-un articol de pe contributors.

    În ceea ce priveşte Complexul Energetic Hunedoara (CEH), la ora la care scriu tocmai se anunţă că s-a înregistrat a patra cerere de insolvenţă. Complexul a avut, în 2014, pierderi de un miliard de lei. CEH produce energie cu 270 lei/ Mwh, în timp ce pe bursă energia se vinde cu 170 lei/ Mwh. Este clar că aici ori are loc o restructurare rapidă, ori va fi prea târziu (dacă nu cumva este deja) şi va trebui lichidat. Timpul pierdut prin ezitările guvernului Ponta va fi plătit cu dobândă, mai târziu.

    Nuca de pe coliva negocierilor cu FMI/ CE este însă noul Cod Fiscal. Nu atât reducerea TVA-ului îngrijorează, cât întregul pachet de reduceri de taxe şi impozite. Fondul crede că guvernul Ponta va obţine creştere economică în 2015 şi 2016 prin relansarea consumului, dar efectele negative se vor simţi pe termen lung. „Creşti câţiva ani prin tipărire de bani, prin relaxări fiscale dar, după aceea, criza care vine îţi mănâncă toată creşterea şi te întorci exact la nivelul la care ai fost înainte.

    Ca să ai o creştere sustenabilă şi de durată, este nevoie de politici în sfera reală a economiei, de reforme structurale care să lucreze exact asupra celor trei factori care compun PIB-ul potenţial: capital, forţa de muncă şi productivitatea totală”, a spus, acum câteva zile economistul şef al BNR, Valentin Lazea.

    Ca să rezum: economia României trebuie să devină mai competitivă, ca să devină mai competitivă are nevoie de investiţii străine şi, pentru a le atrage, are nevoie de infrastructură. Aceasta este direcţia pe care ne presează FMI şi Comisia Europeană să mergem. În mod normal nu ar fi fost nevoie ca aceste instituţii din exteriorul României să ne spună ce trebuie să facem.

    Aţi văzut care sunt riscurile abandonării investiţiilor în infrastructură: Renault nu numai că nu continuă dezvoltarea în România, dar chiar ameninţă cu o restrângere a activităţii, dacă autostrada Piteşti-Sibiu nu este gata până în 2020. Ceea ce face acum guvernul Ponta este să copieze politicile populiste din anii 2007 şi 2008 ale guvernului Tăriceanu: vrea să rupă acordurile internaţionale ca să poată cheltui fără control, taie investiţiile (nu aduc voturi) şi bagă banii în consum.

     Este nevoie să vă amintesc situaţia dezastruoasă în care s-a aflat România după ce domnul Tăriceanu – aliatul de azi a guvernului Ponta – a plecat de la putere, în decembrie 2008? Să nu uităm, altfel vom plăti scump după ce trec alegerile.

    George Mioc este un antreprenor român care a emigrat în anul 1975 şi s-a stabilit în SUA. Este proprietarul unei fabrici care produce profile de aluminiu.

  • Ponta, în timp ce urca scările la PSD, s-a plâns că îl doare spatele: Am fost şi operat

    Ponta a sosit la sediul PSD împreună cu Liviu Dragnea, iar, în timp ce urca scările, i s-a plâns acestuia că îl doare spatele.

    Jurnaliştii l-au întrebat dacă este “meteosensibil” sau într-adevăr îl doare spatele.

    “Da, am fost şi operat la spate”, a spus Ponta.

  • Predoiu: Resping solicitarea obraznică şi insinuările calomnioase ale PSD-Victor Ponta

    “Am luat la cunoştinţă insinuările calomnioase şi solicitarea obraznică a PSD – Victor Ponta. Le resping categoric. Nu am săvârşit vreodată vreo faptă de corupţie şi nici nu am avut cunoştinţă de vreuna”, spune Predoiu.

    Adresându-se şi lui Victor Ponta, liderul liberal afirmă că va pleca “pe loc din viaţa publică”, dacă va fi declarat suspect într-un dosar de corupţie şi îi cere lui Ponta sa facă un gest similar, având în vedere “campaniile mizerabile” duse de şeful guvernului.

    “Îl chem şi eu pe Victor Ponta la o provocare bărbătească, pentru că nu a răspuns niciodată pentru campaniile sale mizerabile (găini moarte şi atacuri mincinoase). Să nu mai procedăm ca în cazurile Şova şi Vosganian! Pe scurt, Victore, dacă eu sunt declarat suspect, subliniez, suspect, într-un dosar de corupţie, plec pe loc din viaţa publică, chiar înainte de decizia unei instanţe. Dacă nu, să îţi asumi faptul că românii s-au săturat de calomnii şi de mizerii, şi să pleci tu din viaţa publică printr-un gest de onoare!”, mai scrie Predoiu în postarea de pe pagina sa de Facebook.

    PSD a cerut, vineri, demisia lui Cătălin Predoiu din funcţiile deţinute în PNL, în urma dezvăluirilor referitoare la susţinerea campaniei sale electorale din 2008, social-democraţii arătând că Predoiu trebuie să îşi asume participarea într-o ”campanie finanţată din corupţie”.

    Fostul consilier prezidenţial George Scutaru a fost pus sub control judiciar şi este urmărit penal pentru complicitate la luare de mită şi spălare a banilor, după ce ar fi primit 170.000 de euro, o parte din mita de un milion de euro primită de o persoană cu funcţie de conducere din administraţia locală, potrivit DNA.

    “Suma de 170.000 euro, primită în numerar de Scutaru George-Adrian de la denunţător, a fost disimulată prin încheierea de contracte de publicitate, fiind folosită în campania electorală din anul 2008”, au scris procurorii în ordonanţa prin care s-a dispus măsura controlului judiciar.

    În 2008, Predoiu, ministru al Justiţiei a candidat pentru un loc de deputat într-un colegiu din Buzău, dar câştigător a fost validat Marian Ghiveciu (PSD), care în 2011 a fost deferit justiţiei de procurorii DNA, pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial.

    “În condiţiile în care am candidat eu, nici domnul preşedinte (n.r- Traian Băsescu) nu câştiga alegerile. Acolo s-au făcut anumite maşinaţiuni pe care eu am refuzat să le fac: mita electorală. Pe de altă parte, n-a fost chiar un eşec. Am luat vreo 9.700 de voturi, lipsindu-mi vreo 200 de voturi, în condiţiile în care în alte colegii s-a intrat cu 3-3.500 de voturi (în Parlament – n.r.). Atunci, în 2008, cu notorietatea zero pe care o aveam, cu campanie electorală făcută sâmbătă şi duminică, pentru că în rest am stat la minister (Ministerul Justiţiei – n.r.), atât am luat, 9.700 de voturi”, a declarat Predoiu, la Digi 24, în iulie 2013.

     

     

     

     

  • Orban: PSD nu vrea ca alegerile locale să se organizeze pe noua lege electorală, e un boicot ascuns

    Ludovic Orban a precizat că principalele dezbateri care au avut loc la Cotroceni au vizat printre altele codul electoral şi asigurarea de două procente din PIB, cheltuili pentru sectorul de apărare.

    ”Dacă va organiza o întâlnire cu partidele politice, preşedintele va face consultările pe tema adoptării codului elecotoral”, a mai spus Orban, precizând că doreşte să tragă un semnal de alarmă, cu privire la legea alegerilor locale, ”care se află într-o urgenţă reală”.

    Orban a precizat că liberalii atrag atenţia asupra urgenţei adoptării legii elecotrale, astfel că adoptarea acestei legi trebuie făcută până cel târziu 1 iunie 2015.

    Liderul deputaţilor PNL a explicat că există o exigenţă constituţională cu privire la modificarea legislaţiei electorale, care trebuie făcută cu cel puţin un an de zile înainte de data alegerilor.

    ”Pentru alegerile locale, termenul limită de promulgare este în jurul datei de 15 iunie, pentru că alegerile locale trebuie organizate în jurul acelei date, întrucât expiră mandatele aleşilor locali care au intrat în mandat în 2012. Aş vrea să trag un semnal de alarmă şi cred că ar fi foarte potrivită o consultare organizată de preşedintele României, pentru că simt un boicot, nu făţiş, ci un boicot ascuns din partea formaţiunilor politice, în principal un boicot din partea PSD, care, în opinia mea, nu îşi doreşte ca viitoarele alegeri locale să fie organizate în baza noii legi adoptată de comisia de cod electoral”, a explicat Ludovic Orban.

    El a precizat că acest boicot este evident prin modul în care se procedează, în Senat, prima cameră sesizată în cazul legilor elecotrale, unde ”proiectul de lege a fost transmis spre avizare la mai multe comisii, inclusiv la cea de drepturile omului.

    ”Termenele programate pentru începerea dezbaterilor sunt după Paşte, după data de 15 aprilie, ceea ce înseamnă că Senatul nu va începe dezbaterea în plen înainte de 1 mai, ceea ce, după opinia mea, semnifică practic imposibilitatea de a adopta legea în timp util, ţinând cont şi de faptul că, după adoptarea legii, mai există un termen pentru atac la Curtea Constituţională şi de asemenea există un termen în care preşedintele poate să promulge legea”, a mai afirmat liderul grupului PNL din Camera Deputaţilor.

    Comisia de Cod electoral a finalizat, la începutul lunii martie, proiectul de lege privind partidele politice şi proiectele privind alegerile locale şi finanţarea partidelor.

    Noul proiect de lege privind alegerile locale stabileşte, între altele, că preşedinţii consiilor judeţene vor fi aleşi indirect prin vot secret al consilierilor judeţeni, cu majoritate simplă.

    Proiectul prevede ca preşedinţii consiliilor judeţene, dar şi vicepreşedinţii şi viceprimarii să fie aleşi în mod indirect, prin vot secret de consiliul judeţean, cu majoritate simplă. Aceştia pot fi demişi, însă, la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul consilierilor judeţeni, cu majoritate calificată, adică voturile a două treimi din numărul total, şi motivat.

    Deputatul PNL Victor Paul Dobre a precizat că, astfel, se revine la prevederile legale din 2004. O altă prevedere a proiectului de lege este că primarii se vor alege într-un singur tur, ca şi în prezent.

    Toate candidaturile vor trebui să fie însoţite de liste de susţinători de minimum 1% din numărul total al alegătorilor, dar nu mai puţin de 100 de susţinători pentru comune, 500 pentru oraşe de rangul 2 şi 3 şi 1000 de susţinători pentru municipii şi pentru Bucureşti.

    Comisia a mai stabilit că toate cheltuielile din procesul electoral se vor recupera de la bugetul de stat, nu de la bugetele locale, cum este în prezent, precum şi implementarea registrului electoral al AEP pentru gestionarea cetăţenilor cu drept de vot şi introducerea sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi a votului.

    Preşedintele comisiei, Valeriu Zgonea, a precizat că procesul electoral în sine va fi coordonat de AEP, iar partea de implementare informatică va fi coordonată de STS, care asigură transferul de date între secţiile de vot, birourile electorale judeţene şi Biroul Electoral Central.

    Membrii comisiei au mai stabilit ca, în cazul în care consilierii părăsesc partidele pe listele cărora au candidat, prefecţii să fie cei care vor constata încetarea mandatului şi nu prin votul consilierilor, cum era până acum.

    Victor Paul Dobre a arătat că, prin această prevedere, se doreşte să se evite situaţia în care, deşi partidele decid retragerea sprijinului politic unor consilieri, încetarea mandatului nu se pune în practică deoarece nu se votează în consiliu.

  • Ponta către liderul ONG care vrea să aducă Universiada în România: De ce la mine, ce aveţi cu mine?

    Şeful Guvernului le-a spus totodată că va sprijini organizaţia în acest demers dacă primesc însă şi acceptul celorlalte autorităţi implicate.

    În momentul în care preşedintele Student Sport, Adrian Socaciu, a vrut să îi prezinte documentaţia în vederea depunerii aplicaţiei din partea României pentru organizarea Universiadei 2021, Ponta l-a întrebat: “Dar de ce la mine, ce aveţi cu mine?”.

    Acesta i-a explicat că el i-a sfătuit anterior pe membrii organizaţiei să se adreseze ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, care însă i-a trimis din nou la şeful Guvernului.

    “Dumneavoastră ne-aţi spus să mergem la Cîmpeanu. Am fost la Cîmpeanu, care ne-a trimis din nou la dumneavoastră”, a spus Socaciu.

    Ponta le-a explicat că Universiada nu poate fi organizată de către o organizaţie neguvernamentală, dar că, dacă dispune de toate dovezile de sprijin din partea autorităţilor care vor fi implicate, atunci iniţiativa va fi sprijinit şi de către Guvern. El a precizat însă că nu le poate acorda o scrisoare prin care să garanteze finanţarea aferentă, estimată la 250 milioane euro.

    “Dacă aveţi sprijin de la toată lumea, nu e nicio problemă. Vreau să aveţi de la toată lumea că se poate face, eu nu vă împiedic cu nimic, însă cum să vă dau pe un acord 250 milioane de euro? Ce, sunt ai mei? Cum puteţi să garantaţi 250 milioane euro, pe care îi daţi din banii cui?”, i-a spus Ponta şefului ONG.

    În final, Ponta le-a cerut reprezentanţilor ONG-ului să îi transmită la cabinet documentele de sprijin pe care le-au obţinut până în prezent din partea altor autorităţi, Socaciu arătându-i o scrisoare de sprijin primită din partea primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu.

    La rândul său, ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, prezent la discuţie, i-a asigurat că va discuta cu ministrul Educaţiei, pentru a afla care este situaţia.

    Universiada este o manifestare sportivă şi culturală adresată studenţilor, organizată la fiecare doi ani într-o altă ţară pe baza unei proceduri de selecţie elaborată de FISU, fiind al doilea eveniment ca anvergură, după Jocurile Olimpice.

    România a primit în luna septembrie a anului trecut invitaţia oficială de a participa la procedura de depunere a candidaturii pentru organizarea Universiadei de Vară din 2021.

    Acest proiect este susţinut şi de alţi mari foşti mari sportivi ai României, precum Sandra Izbaşa, Corina Ungureanu, Vasile Tomoiagă, Ivan Patzaichin, Elisabeta Lipă, Valeria Răcilă, Nicu Vlad, Alina Dumitru, Doina Melinte, Maricica Puică, Carmen Bunaciu, Andrei Iosep, Radu Cosmin, Alexandru Dedu, Narcisa Lecuşanu, Virgil Stănescu, Miodrag Belodedici, Jean Vlădoiu, Monica Iagăr şi Elizabeta Samara.

    Asociaţiile Student Sport şi “Vasile Tomoiagă” au prezentat, în urmă cu trei săptămâni, intenţia de lansare oficială a candidaturii, la eveniment participând, printre alţii, preşedintele Klaus Iohannis, ministrul Tineretului şi Sportului, Gabriela Szabo, şi preşedintele COSR, Alin Petrache.

    Asociaţia propune ca Universiada să fie organizată la Bucureşti şi Cluj-Napoca, precizând însă că pentru acest lucru este necesară susţinerea Guvernului, în vederea depunerii candidaturii de către Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar şi achitarea taxei de înscriere în valoare de 10.000 de euro, până la 31 martie 2015.

    La momentul lansării iniţiativei, ministrul Educaţiei a declarat că organizarea în România a Universiadei din 2021 poate oferi mai mult decât nişte beneficii imediate pe plan social şi economic şi a susţinut că intenţia de organizare a Universiadei din 2021 va avea parte de susţinerea sa.

    Omul de afaceri Ion Ţiriac preciza că organizarea Universiadei din 2021 în România ar implica nişte cheltuieli foarte mari, arătând că această competiţie poate fi găzduită, deşi este greu de realizat infrastructura, iar Carmen Tocală, secretar de stat în Ministerul Tineretului şi Sportului, declara agenţiei MEDIAFAX că pentru România este greu să-şi asume organizarea Jocurilor Universitare din 2021, în contextul implicării în găzduirea Campionatului European de fotbal şi a JO de tineret din 2020.

    Ediţia din 2011 a Jocurilor Universitare de vară, care a avut loc în China, la Shenzhen, a avut un buget oficial de 22 de miliarde de euro, iar competiţia din 2013, de la Kazan (Rusia), a costat peste 5 miliarde de euro.

    În 2015, Universiada de vară va avea loc în Coreea de Sud, la Gwangju, şi va beneficia de un buget de 80 de milioane de euro, în condiţiile în care 94% din infrastructură este deja realizată.

    România a mai găzduit o ediţie a Universiadei, în anul 1981, la Bucureşti, acesta fiind cel mai mare eveniment sportiv organizat vreodată în ţară.

  • A început campania de recucerire a electoratului în perspectiva alegerilor din 2016

    Până atunci, poziţia unor posibili rivali ai lui Ponta din partid va fi slăbită şi mai mult, având în vedere rezoluţia aprobată de Consiliu, promovată de Ponta, prin care se interzice ocuparea funcţiilor politice şi a demnităţilor pub-lice numite numite de către membrii de partid aflaţi în diferite stadii de cercetare penală sau care sunt condamnaţi pentru cazuri de corupţie.

    Rezoluţia face parte din campania PSD de recucerire a electoratului în perspectiva alegerilor din 2016 (alături de scăderea TVA, noul Cod fiscal şi măsuri de protecţie socială), mai ales în condiţiile în care acelaşi Ponta le-a explicat colegilor că, în lipsa altei căi de acces legal la putere, PNL va aştepta pur şi simplu ca DNA să dea jos de la putere guvernul PSD, deschizând adică pe rând procese de corupţie contra miniştrilor sau a parlamen-tarilor partidului.

    În acelaşi timp, rezoluţia răspunde uneia asemănătoare promovate de PNL, care a propus de curând suspendarea din funcţiile deţinute în partid a membrilor contra cărora justiţia dispune măsuri preventive şi retragerea sprijinului PNL pentru membrii cu funcţii în administraţie contra cărora a început urmărirea penală.
     

  • Şova: Am luat decizia de a mă autosuspenda din funcţiile deţinute în PSD

    Şova a mai susţinut, într-o declaraţie remisă MEDIAFAX, că DNA are ”toate mijloacele necesare pentru a putea finaliza cercetările” în cazul său şi că ”justiţia nu se efectuează prin arestări, ci prin judecata şi decizia judecătorilor”.

    Şova era vicepreşedinte al PSD, funcţie în care a revenit după ce CEXn al partidului a aprobat în luna ianuarie revocarea deciziei de excludere a sa din partid.

    Rezultatul oficial al votului senatorilor în cazul cererii DNA vizându-l pe Dan Şova a fost de 79 de opţiuni “pentru”, 67 “contra”, iar cinci voturi au fost anulate.

    Potrivit anunţului oficial făcut în plen, în urma numărătorii voturilor, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, Senatul nu a încuviinţat arestarea preventivă a lui Dan Şova.