BusinessMagazin

Tag: productie

  • Marcel Bărbuţ porneşte fabrica de la Oradea

    “Unitatea de la Oradea este cea de-a doua fabrică de polistiren din portofoliul nostru industrial, după cea de la Ploieşti, care include şi o linie de polistiren grafitat de 150.000 metri cubi pe an. în iunie vom porni încă o unitate similară la Roman. Practic, cu cele trei noi fabrici de polistiren expandat şi cu linia de polistiren grafitat vom ajunge la o capacitate de producţie de 2.250.000 metri cubi anual. Dezvoltarea celorlalte platforme industriale de la Ploieşti şi Roman continuă pe tot parcursul acestui an, pentru iulie având programată deschiderea fabricii de vopsele de la Ploieşti”, declară Marcel Bărbuţ, CEO AdePlast.
    Programul investiţional pe care AdePlast l-a demarat anul trecut a avut în vedere o împărţire strategică a unităţilor sale de producţie.  Astfel, graţie celor cele trei platforme, care sunt susţinute cu o investiţie de peste 22 de milioane de euro, AdePlast şi-a optimizat fluxurile de livrare în aşa fel încât fiecare zonă geografică beneficiază de acoperire totală. Indiferent dacă livrarea se face la un partener din România sau la unul din afara ţării, marfa este produsă pe platforma cea mai apropiată şi este distribuită la client într-un timp foarte scurt.
    Dincolo de avantajul competitiv pe care îl are acum AdePlast, datorită acestor investiţii, compania devine un angajator cu peste 250 de salariaţi la nivelul întregii ţări. “Angajaţii AdePlast sunt o resursă extrem de importantă pentru că nivelul de tehnologie din fabricile noastre este unul extrem de avansat. Deci fiecare persoană care intră în fabricile noastre trebuie să-şi însuşească un nivel important de cunoştinţe pentru a face faţă fluxului de producţie. Finalizarea întregului proiect din 2013 va creşte, cu siguranţă, numărul de angajaţi ai AdePlast” declară Marcel Bărbuţ.
    Odată cu deschiderea noii fabrici de la Oradea, AdePlast şi va consolida poziţia pe piaţa din Ungaria şi din Vestul Europei. „Exportul este o direcţie strategică pe care ne dorim să dezvoltăm puternic în următorii ani. Bulgaria, Moldova, Ucraina, Ungaria, Austria, Germania sau Libanul sunt pieţe pe care vom fi din ce în ce mai prezenţi cu produsele noastre, în primele 4 luni, având deja o creştere a exporturilor de 49 procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”,  precizează Marcel Bărbuţ.
    AdePlast este cel mai important producător român materiale de construcţii cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.
    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 20.000 de tone de vopsea şi tencuieli decorative pe un schimb şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în coobranding cu firma BASF.
    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 700.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cubi, iar de la jumătatea anului intră în producţie fabrica de vopsea, tencuieli decorative şi lacuri şi emailuri pe bază de apă.
    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone şi în amenajare  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.

     

  • Renault: Fabricile din România şi Maroc devin competitive în privinţa costurilor de producţie

     Renault estimează pentru acest an o contracţie a pieţei auto europene de 5%, a afirmat Tavares, într-o conferinţă de presă la Istanbul. Evoluţia pieţei europene se va îmbunătăţi după declinul de 10% din primele trei luni ale anului, a adăugat el, citat de Bloomberg.

    Grupul francez a anunţat, în februarie, că vizează livrări în creştere în acest an, susţinute de varianta îmbunătăţită a modelului Clio şi de Dacia Logan, după o scădere de 6,3% anul trecut, la 2,55 milioane de autoturisme şi vehicule comerciale uşoare. Producătorul auto anticipa la momentul respectiv o contracţie de cel puţin 3% în Europa şi un avans de 3% la nivel global.

    Renault introduce mai multe modele în acest an, a spus directorul operaţional. Grupul îşi creşte portofoliul prin relansarea mărcii de maşini sport Alpine şi dezvoltarea Initiale Paris într-un brand de lux. Initiale va intra pe piaţă “într-un interval de 10-15 ani”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Familia care a mutat un deal ca să ridice o fabrică

    OANA SIMON N-A LUCRAT NICIO ZI CA ANGAJATĂ, ci a clădit, împreună cu soţul său, de la zero, o fabrică de recipiente pentru analize medicale lângă Bacău. În 2007, la trei ani de la primul pas în construcţia fabricii, a ieşit pe bandă primul produs, o cutie Petri pentru analizele de sânge. Nici drumul până acolo, nici cel ce a urmat nu a fost uşor, dar cifra de afaceri a fabricii Novei Medical a ajuns anul trecut la 1,7 milioane de euro, în creştere faţă de cele 1,5 milioane de euro din 2011. Antreprenorii lucrează acum cu zeci de spitale şi sute de clinici private, au 30 de angajaţi şi nu se desprind aproape deloc de afacerea pe care nici nu-şi imaginează că o pot vinde.

    NU ESTE PRIMUL LOR BUSINESS ŞI ANTREPRENOAREA DE 38 DE ANI POVESTEŞTE CĂ „NOUA IDEE NE-A VENIT DIN ÎNTÂMPLARE. Eram la un târg de mase plastice din Germania. Nu văzusem până atunci o maşinărie în care pe o parte se pune materia primă, iar pe cealaltă iese produsul finit„, povesteşte antreprenoarea acum.

    Dar la întoarcerea în ţară au văzut că „toată lumea făcea scaune, mese, castroane şi bidoane de plastic; ne-am dat seama că trebuie să alegem altceva„. Şi pentru că atunci când a mers la analize a aflat că nu există niciun producător român pentru recipientele de plastic, şi-au dat seama că aceasta este nişa pe care pot clădi afacerea lor. Utilajul, de mărimea unei camere de bloc, a costat 700.000 de euro, iar valoarea totală a investiţiei a depăşit 2 milioane de euro.

    Şi pentru că „nu aveam unde să punem utilajul„, au fost nevoiţi să ridice de la zero o fabrică pe un teren aflat în apropierea oraşului Bacău. Pentru asta au cumpărat 7.000 mp, iar cele patru construcţii ocupă acum o jumătate din suprafaţă, dar pentru asta a fost nevoie, spune Oana Simon, „să mutăm un deal„, la propriu.

    Şi pentru că banii proprii nu erau de ajuns, au accesat fonduri Phare. „Dacă ştiam cât va fi de greu, cred că mai aşteptam să facem toţi banii„, spune Oana Simon, care adaugă că în fiecare zi, luni în şir, trebuia să bată drumul către Piatra Neamţ să prezinte dosare. Dosare care cântăreau multe kg, de vreme ce documentele erau multiplicate în circa 15 exemplare, iar fiecare dosar avea peste 10-15 cm grosime, zâmbeşte, arătând cu mâinile. După ce proiectul a fost aprobat şi au luat banii pentru utilaj, au urmat cinci ani de verificări.

    Cea mai mare parte a banilor pentru investiţii au fost proprii, pentru că băcăuanii aveau deja o afacere pe care o crescuseră până în 2005. În 1995 aveau o mică tipografie, cu cinci angajaţi, în care făceau, la început, formulare tipizate pentru contabilitate. Au deschis şi un magazin, „ca să ne putem vinde produsele şi un centru de copiere, cu 10 copiatoare, în centrul Bacăului„. Despre nivelul afacerilor de la acel moment, Oana Simon spune că „era suficient cât să ne susţinem şi să trăim decent„.

    Cu toate acestea, bani de investiţii au avut, pentru că în 1999 au început să schimbe utilajele şi să scoată cărţi; „…prima carte a fost o culegere de română a profesorului Dănilă„; au urmat apoi alte volume, broşuri, culegeri şi manuale, iar afacerea, îşi aminteşte antreprenoarea „a fost profitabilă până în 2006-2007, când au început să scadă comenzile, odată cu apariţia manualelor alternative„. Dar, în acel punct, cei doi găsiseră deja un nou domeniu în care să dezvolte o afacere. Chiar dacă tipografia nu a fost închisă nici acum, ea funcţionează doar pentru a susţine magazinul, cifra de afaceri anuală fiind de 100.000 de euro.

  • Vosganian spune că stagnarea investitiei în reactoarele 3 si 4 nu este un eşec, ci doar un impas

     “Sunt un susţinător al programului nuclear în România.(…) Nu doresc să evoc acum motivele pentru care investiţia în reactoarele 3 şi 4 nu a mai fost continuată. Nu socotesc un eşec fără ieşire ceea ce s-a întâmplat cu parteneriatul pentru reactoarele 3 şi 4, ci doar un impas din care sper să ieşim”, a declarat miercuri Vosganian la simpozionul NucInfo’ Day, organizat de Agenţia Nuclearǎ şi pentru Deşeuri Radioactive, cu sprijinul MEDIAFAX şi gandul.info.

    Guvernul a semnat în 2008 un parteneriat cu mai multe companii pentru derularea investiţiei în reactoarele nuclearelectrice 3 şi 4 de la Cernavodă, evaluat la acea dată la patru miliarde de euro. În 2006 această investiţie era estimată să ajungă la două miliarde de euro.

    În 2013, când Vosganian a redevenit ministru al Economiei, investiţia este evaluată la 6,5 miliarde de euro. Vosganian a mai fost ministru al Economiei între finele anului 2006 şi 2008.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Italienii deschid o fabrică de cabluri la Slatina

    Activitatea la fabrica din Slatina a început în 1973 cu producerea de cabluri de energie. În 2009, a fost introdus primul modul pentru producţia de cabluri din fibră optică. Noua unitate îşi va tripla producţia de la 500.000 de km la 1,5 milioane de km de cabluri anual, cu perspectiva de a creşte până la trei  milioane.

     Fabrica din Slatina se întinde acum pe o suprafaţă de aproape 100.000 de metri pătraţi, având o suprafaţă construită de aproximativ 42.000 de metri pătraţi, cu o capacitate totală anuală de producţie de 30.000 de tone de cabluri de energie (de la cabluri de înaltă tensiune de până la 110kV şi cablaje pentru clădiri, la cabluri de tensiune de instrumentare şi control), aproape 1.500.000 km de cablu optic şi 500.000 km de cabluri din cupru pentru telecomunicaţii (care acoperă aproape toate cerinţele posibile, atât pentru cabluri din fibră optică, cât şi pentru cabluri din cupru) şi are aproximativ 400 de angajaţi.

     Grupul Prysmian este lider mondial pe piaţa producţiei de cabluri pentru comunicaţii, cu o cotă de piaţă de 11% şi 24 de unităţi de producţie în întreaga lume. Activitatea de telecomunicaţii Prysmian include trei unităţi de afaceri, mai exact Telecom Solutions, Optical Fibre şi MultiMedia Solutions (MMS). Prin intermediul unei reţele globale, grupul furnizează produse către operatori telecom de pe toate continentele. Grupul Przsmian are vânzări de aproximativ opt miliarde de euro în 2012, aproximativ 20.000 de angajaţi în 50 de ţări şi 91 de fabrici.

     

  • Povestea milionarului din satul lui Ilie Moromete: “În primul an de muncă am spiralat 16.000 de calendare”

    “SUNT DIN SILIŞTEA GUMEŞTI, DE LA MARIN PREDA. Am şi un site, silişteagumeşti.ro, pe care l-am gândit ca o resursă pentru copiii care locuiesc acolo şi vor să studieze în alt oraş. Să sune să zică sunt Costică a lui cutare şi vreau să mă ajuţi să înţeleg cum e domeniul ăla.” Povestea lui Valentin Văcăruş începe din primul an de facultate când şi-a găsit prima slujbă în cadrul agenţiei Speed Promotion. După spiralatul de calendare din primul an, pe care şi astăzi şi-l aminteşte bine – „am avut o comandă de 6.000 de bucăţi de la Radio Total” – a devenit curier şi vânzător de cărţi de vizită – „într-un an de zile am livrat cu tramvaiul şi apoi cu un Tico pentru cel puţin 6.000 de clienţi”.

    ULTERIOR, A AJUNS ACCOUNT EXECUTIVE, cu alte cuvinte a devenit responsabil de producţia publicitară din companie, însemnând ore bune petrecute în tipografie şi ateliere de serigrafie. Privind retrospectiv, spune că experienţa l-a ajutat să ştie ce poate să vândă, ce poate să facă pentru client şi ce nu, iar asta transmitea clientului mesajul că „ştiu cu adevărat despre ce vorbesc„. În 2006, an în care şi-a terminat studiile, primea prima poziţie managerială, ajungând client service director.

    Văcăruş a absolvit facultatea şi un masterat în marketing şi comunicare în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi avea să termine în 2012 şi programul de MBA la Universitarea Româno-Canadiană. 2007 era anul în care compania făcea primul milion de euro cifră de afaceri. „Abia în 2008 mi-am dat seama că vreau să fac publicitate la un alt nivel, noi eram focusaţi foarte mult pe producţie publicitară şi campanii punctuale„, spune tânărul manager. Iar schimbarea de strategie a dat roade – astăzi două treimi dintre clienţii agenţiei sunt mai vechi de patru ani.

    Era anul în care Văcăruş refuza două oferte primite de la concurenţă şi prelua conducerea Godmother, odată cu rebrandingul vechii Speed Promotion. Astăzi, Văcăruş este şi acţionar şi deţine 30% din business, iar compania a raportat, cu cei 24 de angajaţi, afaceri de două milioane de euro în 2012 şi ţinteşte trei milioane pentru anul în curs. După cum spune chiar el, rebrandingul a fost necesar pentru că „nu se puteau face campanii strategice naţionale pentru clienţi mari cu o companie care avea renume pentru producţia publicitară„. Viaţa i s-a schimbat complet: clienţii sunt diferiţi – doar 74 faţă de peste 200 anterior – însă valoarea contractelor a crescut, iar complexitatea serviciilor la fel.

    Din totalul businessului, producţia publicitară a coborât de la 90% la 20%, fiind treptat înlocuită cu diferite campanii integrate şi creaţie. „Provocarea mea cea mai mare a fost să schimb modul de gândire: de la producţie la soluţii de business.„ Perioada 2008-2009 o descrie ca fiind una în care a lucrat mai mult pentru antreprenori şi spune că în negocierile cu potenţialii clienţi faptul că este şi el antreprenor şi nu angajat şi deci poate discuta de la egal la egal cu cel care urmează să-i dea banii este de multe ori un avantaj decisiv – „fiind în aceeaşi lume cu ei, ne înţelegem mai bine nevoile„.

    TÂNĂRUL ÎMPARTE PIAŢA DE PUBLICITARE ÎN TREI SEGMENTE: cel al agenţiilor de reţea, care primesc o parte din conturi de la sediul central din afara ţării, – „extrem de avantajos în actuala perioadă„-, cele locale, cu până la 40 de angajaţi, şi cele de apartament, menite să lucreze la un câte un proiect ocazional. Cât priveşte clienţii din publicitate, spune franc că banii sunt la multinaţionale, în timp ce antreprenorii, deşi au bugete mai mici, preferă să rişte mai mult. Cel mai vizibil client din România este Google, pentru care organizează evenimente şi concep campanii publicitare realizate prin serviciul adwords al motorului de căutare. „Sentimentul meu e că în România oamenii din industrie nu ştiu să pună publicitatea în interesul businessului. Fac artă pentru artă şi rar se întâmplă să măsoare cât de eficientă e cu adevărat campania„, mai spune Văcăruş.

    CREDE CĂ 2013 VA FI CEL MAI GREU AN PENTRU BUSINESS ŞI DE ACEEA A DECIS SĂ ÎNCERCE PIEŢE NOI: o divizie care se ocupă cu organizări de team-building-uri inovative şi evenimente pentru angajaţii din corporaţii, o parte responsabilă de organizări de nunţi, o firmă de plasare de personal în Marea Britanie şi Emiratele Arabe Unite cu principal obiect de activitate recrutarea de chelneri şi bone şi un magazin online cu produse de slăbit. Este mereu pregătit să sesizeze oportunităţi de afaceri şi spune că se vede o viaţă în acest ritm. „Trăirile şi arderile unui antreprenori sunt de trei ori mai puternice decât cele ale unui angajat„, spune Văcăruş.

    Planurile sale de viitor sunt clare: „La 55 de ani o să candidez la Primăria din Siliştea Gumeşti pentru primar, acolo am rădăcinile şi pentru că sunt dator să întorc comunităţii în care am crescut ceea ce am învăţat. În plus, mama şi bunicul au fost primari şi simt că e tradiţie de familie„.

  • MOL nu va încheia un acord cu NIS privind explorarea şi producţia de petrol în România

     “Grupul MOL este hotărât să îşi continue strategia de dezvoltare pe termen lung în România, atât pe sectorul de upstream, cât şi în downstream (rafinare, distribuţie şi marketing – n.r.). În acest context, grupul MOL doreşte să clarifice că nu intenţionează să încheie niciun angajament cu NIS pentru activităţile de explorare şi producţie în România”, au afirmat reprezentanţii MOL.

    Directorul general al companiei sârbe, Kiril Kravchenko, a declarat la începutul lunii mai, pentru revista ungară Figyelo, că NIS şi MOL ar avea intenţia să înfiinţeze o companie mixtă în România pentru activităţi upstream (explorare şi producţie).

    MOL este prezent pe piaţa carburanţilor din România printr-o reţea de 137 de benzinării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Filmele pe care nu trebuie să le ratezi în primăvara aceasta – GALERIE FOTO

    Filmele pe care nu trebuie să le ratezi în primăvara aceasta – GALERIE FOTO

    Acest lucru s-ar putea schimba în curând, odată cu intrarea în cinematografe a filmului Iron Man 3, cu care a debutat sezonul de vară al filmelor.  Există multe alte motive pentru care cinefilii să se entuziasmeze în noul sezon: Marele Gatsby cu Leondardo DiCaprio în rolul protagonistului, adaptarea după Superman-Man of Steel sau  continuarea Star Trek, Star Trek: Into Darkness. Oferta de filme recent lansate sau care vor apărea în curând este bogată şi pentru toate gusturile.

     

  • Au lăsat fără şomeri un oraş şi zeci de comune din România

    Aproape 2.500 de angajaţi lucrează la producătorul de componente pentru aparate de uz casnic şi industrial Zoppas Industries România, din judeţul Timiş, potrivit celor mai recente date disponibile la ministerul de finanţe. Şi compania Delphi Packard Romania SRL deţine în zonă două fabrici pentru echipamente electrice/electronice, situate în Sânnicolau Mare şi Ineu. Circa 10.000 de angajaţi lucrează pentru companie, mare parte în Sânnicolau Mare şi Ineu, iar restul la fabrica din Iaşi.

    De la şapte locuri de muncă în 1997, compania a evoluat până la 3.276 în 2006. Pe fondul recesiunii economice, în anul 2008, numărul angajaţilor a scăzut la 2.938, iar datele din 2011 indicau că Zoppas angajează 2.461 de oameni. Compania a recurs în anul 2009 la facilităţile acordate prin ordonanţa de guvern pentru întreruperea temporară a activităţii şi trimiterea şi şomaj tehnic, dar în urma dialogului cu primăria locală, nu s-a recurs la disponibilizări, potrivit unui raport al International Training Centre. Afacerile companiei din 2011 au fost de aproape 40 de milioane de euro.

    În localitatea Sânnicolau Mare, din judeţul, funcţionau până la Revoluţie două companii textile, Banatex şi Fimotex, care după 1990 s-au confruntat cu mari dificultăţi economice. În anul 1997, acestea au fost preluate de către Irca Spa şi Fines Spa Italia, care au creat compania Zoppas Industries România SRL, având ca obiect de activitate iniţial producţia de componente pentru aparate de uz casnic şi industrial, se mai arată în documentul citat.

    Contribuţia companiei la dezvoltarea economică a zonei sa concretizat şi prin construirea unei secţii de producţie într-o localitate din apropierea oraşului, în care au fost create alte 250 locuri de muncă. Prin cele două hoteluri pe care le administrează, compania a contribuit şi la dezvoltarea activităţii turistice.

    “Când am înfiinţat Zoppas, aduceam muncitori din Sânnicolau şi satele învecinate. Părea incredibil atunci că vom ajunge după câţiva ani să aducem oameni de la 70 de kilometri”, a declarat un reprezentant al Zoppas România. Până în anul 2008, Sânnicolau Mare era recunoscut ca oraşul cu şomaj zero, ajungând să se confrunte cu lipsa de forţă de muncă, care era adusă inclusiv din judeţul vecin.

    Sânnicolau Mare este cel mai vestic oraş al României, cu o populaţie de circa 13.000 de locuitori.
     

  • Guvernul solicită Comisiei Europene includerea mititeilor pe lista reţetelor tradiţionale, pentru a nu fi interzişi

    Directiva prevede că de la 1 iunie se interzice folosirea în compoziţia produselor de carne procesată a carbonaţilor de sodiu, a unui conservant şi a unui antioxidant – aditivi alimentari ce sunt esenţiali în reţeta de preparare a micilor.

    Guvernul a anunţat joi, printr-un comunicat, că va face demersuri ca produsul “mititei” să fie introdus, alături de burger şi de cârnatul spaniol chorizo, în categoria produselor tradiţionale care nu sunt supuse acestor reguli.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro