BusinessMagazin

Tag: perioada

  • Cel mai vândut produs al crizei: nu duce lipsă de clienţi şi aduce marje de profit de 25%

    Debutul problemelor economice din urmă cu cinci ani a marcat şi saltul spectaculos al vânzarilor de covrigi. O afacere mică, de cash, rar fiscalizată, a convins mii de mici întreprinzători şi milioane de clienţi. Economia îşi revine însă. Ce vor face covrigul şi piaţa de 160 de milioane de euro care a crescut în jurul lui?

    „Tatăl meu mi-a dat utilajele şi mi-a spus: Încearcă tu mai departe, că eu m-am săturat.” Stelian Iuruc este un tânăr de 28 de ani care vinde covrigi încă din perioada adolescenţei. Businessul l-a pornit tatăl său în urmă cu 24 de ani, atunci când românii abia începeau să înveţe conceptul de capitalism.

    „Businessul a început în anul 1991. A mers foarte bine o lungă perioadă de timp, magazinul era în aceeaşi zonă ca astăzi, dar câteva case mai încolo. Acolo am fost primii 20 de ani.“ În urmă cu câţiva ani, Stelian Iuruc a preluat afacerea de la tatăl său, iar una dintre primele decizii a fost să schimbe amplasamentul covrigăriei. Investiţia în noua locaţie a fost în jur de 8.000 de euro, pentru că multe utilaje existau deja. Criza nu a simţit-o, însă tânărul simigiu pare îngrijorat de numărul tot mai mare de covrigării care se deschid. Concurenţa, spune Iuruc, este mult mai periculoasă în această afacere decât condiţia economică: „Sincer, în domeniul acesta nu s-a simţit în niciun fel criza, pentru că omul a dat întotdeauna un leu pentru covrig. Românul mereu o să-şi cumpere un covrig sau o merdenea. Fluctuaţiile mari în vânzări nu au fost din cauza crizei, ci din cauza concurenţei”. Cifra de afaceri este de 130.000 de euro pe an, iar profitul lunar, după ce se achită chiria, salariile şi marfa, ajunge la 1.500 de euro pe lună.

    Marja de profit a Simigeriei Iuruc este de 20-25%: „Îmi ajung banii pentru a mă susţine şi pentru a achita tot ce am de plătit: rate la casă, cheltuieli, benzină şi altele. Nu este un profit extraordinar, dar banii ajung cât să poţi trăi fără să fii angajat la alţii“.

    Mica afacere pe care o coordonează Stelian Iuruc are sute de corespondenţe pe tot teritoriul României. Ultimii ani, marcaţi de criza economică şi de reducerea semnificativă a veniturilor, au trimis în faliment multe afaceri din varii domenii, dar au adus o perioadă de aur pentru vânzătorii de covrigi. Comerţul cu covrigi este una dintre puţinele afacerile care prosperă, după cum susţin sursele din piaţă, chiar şi atunci când celelalte merg în pierdere.

    Deschiderile agresive de covrigării din ultimii ani au saturat însă piaţa: dacă în urmă cu patru-cinci ani erau la tot pasul anunţuri precum „Deschide-ţi o covrigărie“ sau „Află cum să faci mii de euro lunar“, astăzi ele sunt mult mai rare; covrigii însă par să se vândă la fel de bine. Cristi Zlota, manager al Mr. Forno, consideră că piaţa covrigilor este una saturată, însă anumiţi jucători au reuşit să îşi consolideze poziţia: „În proporţie de 85% piaţa este ocupată de afaceri mici. Însă e destul de dificil de concurat cu brandurile puternice“.

    În plus, piaţa covrigilor nu a fost afectată de problemele economice şi înregistrează, de ani buni, creşteri: „Piaţa a crescut foarte mult în ultimii cinci ani şi consider că va mai creşte puţin în următorii doi ani. Cei care sunt deja în domeniu îşi vor consolida poziţia în piaţă, iar pentru cei noi va fi mai dificil să intre în piaţă deoarece spaţiile cu vad sunt deja ocupate“, estimează Cristi Zlota.

    Un studiu efectuat de Daedalus Consulting arăta că peste 50% din românii care locuiau în mediul urban consumaseră cel puţin o dată în ultimele patru săptămâni covrigi. La categoria de vârstă de sub 45 de ani, procentajul creştea la 62%.

    La nivel naţional, sunt înregistrate 4.000 de covrigării. La o vânzare medie de 500 de covrigi pe zi, piaţa covrigilor din România ajunge la o valoare anuală de 160 de milioane de euro, conform calculelor realizate de Business Magazin. Din total, Bucureştiul aduce peste 20 de milioane de euro, deoarece în capitală covrigul se vinde mai scump decât în provincie, iar spaţiile cu vad bun se găsesc destul de uşor.

    În anii ’90, într-unul dintre cele mai cunoscute spaţii comerciale din Bucureşti, de la parterul blocului de lângă Intercontinental, s-a deschis primul magazin Lacoste din România, iar în anii 2000 spaţiul a fost ocupat de al doilea magazin stradal al reţelei de magazine cu bijuterii de lux Cellini. Anul acesta, spaţiul a fost închiriat de o covrigărie, Gigi, una dintre reţelele de profil care au împânzit România în ultimii ani. Ocuparea unui spaţiu premium (aşa cum îl poziţionează agenţii imobiliari) de către o covrigărie vorbeşte de la sine despre amploarea unui fenomen pe care l-am gustat cu toţii în ultimii ani. Amploarea fenomenului poate fi măsurată începând din orice loc din România: pe bulevardul Magheru sunt 12 covrigării, iar în Capitală sunt înregistrate 480, adică 10% din totalul la nivel naţional.

    Încălcarea Legii Concurenţei poate duce la amenzi de milioane de euro

  • Cele mai importante ştiri ale secolului al XX-lea

    Fiind o perioadă marcată în aceeasi măsură de conflicte şi de realizări tehnologice uluitoare,  secolul XX nu a dus lipsă de momente importante pentru întreaga omenire. Cei de la Freedom Forum au realizat o listă a celor mai importante ştiri din secolul trecut.

    Statele Unite lansează bombe atomice la Hiroshima şi Nagasaki. Japonia capitulează, punând astfel punct celui de-al doilea război mondial. (1945)

    Germania invadează Polonia. Al doilea război mondial începe în Europa. (1939)

    Americanul Neil Armstrong devine primul om care pune piciorul pe lună. (1969)

    Wilbur şi Orville Wright pilotează primul avion cu motor. (1903)

    Începe primul război mondial. (1914)

    Căderea U.R.S.S. Gorbaciov se retrage, iar Boris Ielţîn îi ia locul. (1991)
        
    RDG ridică restricţiile de miliare, iar zidul Berlinului este dărâmat. (1989)

    Televiziunea debutează în America, la Târgul Internaţional de la New York. (1939)

    Începe comercializarea primelor calculatoare personale. (1977)

    Titanic, vasul despre care se credea că este indestructibil, se scufundă în urma impactului cu un gheţar. (1912)

    Israelul devine stat. (1948)

    Yuri Gagarin devine primul om care ajunge în spaţiu. (1961)

    Începe activitatea Naţiunilor Unite. (1945)

    Oamenii de ştiinţă anunţa clonarea cu succes, în Scoţia, a unei oi. Animalul primeşte numele Dolly. (1997)

    Are loc explozia centralei nucleare de la Cernobâl. Datele oficiale indică peste 7.000 de victime.  (1986)

  • Clipul video al momentului – “Tehnologia nu va înlocui niciodată dragostea”

     

    Pentru a înţelege fenomenul anti-consumerist în publicitate, vă prezentăm şi un clip al lanţului fast-food Chipotle, istoria unui personaj trist ce vine în contact cu lumea dură şi ascunsă a hranei industriale: pui umflaţi cu seringa de către roboţi, văcuţe prizoniere ale unor instalaţii ce amintesc de caznele inchiziţiei, reclame false ce propovăduiesc prospeţimea şi naturaleţea, automatism nemilos, totul pe fundalul unui cântec trist-copilăresc care vă va muia şi mai tare inima.

  • Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat deficit de 351 milioane euro în primele cinci luni

     Balanţa veniturilor a înregistrat un deficit în creştere cu un miliard euro, la 2,28 miliarde euro. Balanţa comercială a înregistrat un excedent de 391 milioane euro, de la -186 milioane euro la 205 milioane euro, în timp ce surplusul balanţei transferurilor curente a crescut cu 69 milioane euro, la 1,72 miliarde euro.

    Investiţiile directe au totalizat 1,091 miliarde euro, în creştere cu 13,9% faţă de perioada ianuarie-mai 2013, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 910 milioane euro, iar creditele intragrup 181 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţiile străine au depăşit un miliard de euro în primele cinci luni, în creştere cu 13,9%

     Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au totalizat 1,091 miliarde de euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 910 milioane euro, iar creditele intragrup 181 milioane euro, a anunţat luni Banca Naţională.

    În luna mai s-a înregistrat cel mai mare nivel al investiţiilor străine directe atrase de România de la începutul anului, în condiţiile în care în aprilie investiţiile au totalizat 215 milioane de euro, în martie 290 milioane de euro, în februarie 36 milioane de euro, iar în ianuarie 244 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A vândut haine în zece metri pătraţi într-o piaţă din Bucureşti. Acum are magazine în toate mallurile şi numără 4 milioane de euro

    Doi tineri au început în perioada facultăţii o afacere cu îmbrăcăminte made in Romania din dorinţa de a acoperi lipsa de haine, la preţuri accesibile, pentru femei. Au deschis primul magazin într-un spaţiu de zece metri pătraţi dintr-o piaţă a capitalei, iar în câţiva ani au reuşit să intre şi în centrele comerciale, concomitent cu giganţii internaţionali ai modei.

    Când am început facultatea, îmi doream să cumpăr haine pe care la vremea respectivă nu le găseam pe piaţă, ţinând cont că marile branduri nu ajunseseră încă în România şi bugetul pe care îl aveam atunci ca studentă era mic“, îşi aminteşte Ana-Maria Coman, director general al Etic Lady’s Fashion, modul în care i-a venit ideea deschiderii unei afaceri când avea 19 ani.

    Era studentă în anul I la management în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a început, împreună cu prietenele sale, să vândă haine lucrate după după propriul gust în cadrul unor mici ateliere. În prezent, afacerea condusă de ea şi partenerul său, Costin Strîmbeanu, este formată din şapte magazine răspândite în Bucureşti şi Constanţa, are parteneriate cu marii producători de îmbrăcăminte din ţară, vânzări de aproximativ 200.000 de produse anual şi venituri de aproximativ 4 milioane de euro.

    „Îmi plăcea matematica, dar nu mă vedeam lucrând într-o bancă. Mi s-a părut normal să încep un business pe care iniţial l-am luat ca pe un job din care să trăiesc pe perioada facultăţii, iar apoi a devenit singura sursă de venit“, povesteşte antreprenoarea în vârstă de 34 de ani care visa încă din liceu să aibă un magazin din care să se îmbrace doar ea. Ana-Maria Coman este responsabilă de design şi dezvoltarea afacerii, iar Costin Strîmbeanu este administratorul acesteia. Strîmbeanu a început să lucreze în modă ca agent de vânzări de accesorii şi etichete, iar contactele sale cu fabricile de confecţii au ajutat la construirea bazelor businessului, în 1999.

    „La început, principalii clienţi eram eu şi prietenele mele. Am atras apoi din ce în ce mai multe doamne şi domnişoare care mergeau la facultate sau la birou şi aveau nevoie de ţinute decente,  în tendinţe şi un pic mai ieftine decât ce se găsea atunci pe piaţă“, explică antreprenoarea. Au deschis primul magazin într-un spaţiu de 10 metri pătraţi din cadrul pieţei Big Berceni, în urma unei investiţii iniţiale de câteva mii de euro, fonduri proprii ale antreprenorilor.

    Afacerea s-a dezvoltat treptat, pe seama reinvestirii constante a  profitului, astfel că în perioada 2001-2002 au deschis un magazin şi în Unirea Shopping Center, din care s-au mutat ulterior în altul cu o suprafaţă de 160 de metri pătraţi. „Am învăţat acolo ce înseamnă amenajare de mall şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinim“, spune Coman. Experienţa din cadrul magazinului Unirea a fost printre cele mai mari provocări, ţinând cont că s-au mutat din aripa Călăraşi în aripa Splai şi, la momentul deschiderii magazinului H&M, au fost nevoiţi să plece şi de acolo, împreună cu ceilalţi chiriaşi care ocupau spaţiul destinat suedezilor. Au continuat să vândă în Unirea, în aripa centrală, şi au deschis treptat şi alte magazine: în cadrul hipermarketurilor Cora Pantelimon, Carrefour Orhideea, în centrele comerciale Vitan, Tom Constanţa şi AFI Palace Cotroceni şi în outletul din centrul comercial Grand Arena. Costurile pentru amenajarea unui magazin depind de suprafaţă şi ajung, în cazul celui mai mare, reprezentat de cel din AFI Palace Cotroceni, la 100.000 de euro.

    Antreprenoarea spune că vânzările merg la fel de bine în toate cele şapte magazine, dar observă o diferenţă în Constanţa, unde acestea sunt cu aproximativ 30% mai mici. „Vânzările sunt foarte bune chiar şi în Grand Arena, unde nu există la fel de mult trafic. Acolo funcţionăm prin outletul unde ne vindem stocurile şi avem alt tip de cliente, care nu îşi permit să cumpere hainele la preţurile din colecţie şi unde găsesc aici haine reduse cu până la 70-80% din preţul iniţial.“ Bonul mediu pentru produsele din cadul magazinelor Etic Lady’s Fashion este de circa 100 de lei, iar clientele sunt „doamne şi domnişoare între 20 şi 40 şi ceva de ani, care să îşi dorească să poarte ţinute business, feminine şi în trend“.

  • PERCHEZIŢII la Timişoara, într-un dosar de cămătărie cu un prejudiciu de două milioane de euro

     Cele 33 de percheziţii sunt făcute de procurori ai DIICOT Timişoara, alături de poliţişti de frontieră, într-un dosar de cămătărie care vizează fapte petrecute în perioada 2009-2013.

    Prejudiciul estimat în acest caz este de aproximativ două milioane de euro.

    Acţiunea anchetatorilor vizează 23 de persoane care ar urma să fie ridicate în urma percheziţiilor şi duse la audieri la sediul DIICOT Timişoara.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANRE a decis ca producătorii de gaze vor fi obligaţi să vândă minim 20% din cantitate pe bursă

    “Fiecare producător sau operator economic afiliat acestuia din sectorul gazelor naturale are obligaţia să încheie tranzacţii pe pieţele centralizate, pentru vânzarea a minimum 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia proprie destinată consumului pe piaţa concurenţială. De la aplicabilitatea obligaţiei mai sus amintite sunt exceptate cantităţile de gaze naturale din producţia internă proprie, care fac obiectul contractelor de vânzare a gazelor naturale aferente pieţei concurenţiale aflate în derulare la data intrării în vigoare a acestui ordin”, potrivit unui comunicat al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fascinaţia maşinii japoneze: de ce a intrat Suzuki pe piaţa din România când alţi dealeri puneau lacătul pe uşă

    MĂRCILE JAPONEZE AU FOST FOST ÎNTOTDEAUNA PRIVITE CA FIIND AUTOMOBILE EXOTICE, IAR CINE ACHIZIŢIONEAZĂ UN AUTOMOBIL DE LA UNUL DINTRE BRANDURILE NIPONE O FACE DUPĂ CE A STUDIAT PIAŢA, ESTE DE PĂRERE ALIN RADU, GENERAL MANAGER LA SUZUKI ROMÂNIA, ŞEFUL REPREZENTANŢEI PE PIAŢA LOCALĂ. ”Japonezii au venit ultimii în România şi din acest motiv clienţii au percepţia că maşinile japoneze au preţuri mai mari decât cele germane, cu toate că economia de piaţă a egalizat preţurile, iar acum şi brandurile japoneze sunt competitive pe piaţa locală. Şi maşinile japoneze au acum un raport preţ/calitate bun, iar pe segmentele A, B, C şi SUV acestea au chiar un preţ mai bun decât maşinile germane„, a spus Alin Radu. El a subliniat că, ”din păcate pentru vânzătorii de maşini japoneze, piaţa românească este una filogermană când vine vorba de automobile„.

    În România cel mai bine vândut brand japonez este Toyota, cu 938 de maşini noi înmatriculate în primele cinci luni, în creştere cu 15%, potrivit datelor de la Poliţie, urmat de Suzuki, cu 369 de unităţi, în urcare cu peste nouă procente, şi Mazda cu 319 unităţi, în urcare cu 45% faţă de perioada similară a anului trecut.

    În 2013 vânzările mărcii au scăzut cu aproximativ 30% faţă de anul anterior, la 928 de maşini. Cel mai bun an pentru marca niponă a fost 2009, când s-au livrat aproape 1.800 de maşini pe piaţa locală. ”Anul trecut vânzările au scăzut deoarece au scăzut volumele de producţie pentru Swift şi SX4 şi nu am putut livra. Uzina a trecut de la trei schimburi la două. Tot anul trecut a intrat în producţie S-Cross. A existat o pauză pentru a permite instalarea noilor linii şi s-a oprit importul de Alto din India. Pentru noi anul 2013 a fost cel mai rău până acum. Piaţa locală a scăzut şi ea, dar noi am exagerat„, a declarat Alin Radu.

    Un dezavantaj al mărcii, în opinia şefului Suzuki, este faptul că brandul nu vinde flote mari, cum fac alte branduri. ”Gama noastră este atipică deoarece România nu are volume mari pe clasele A şi B. Pe de altă parte, cota de piaţă pe 4×4 este de 3,7%, una foarte bună, iar la 4×4 benzină suntem 8%, mult peste principalul concurent, Dacia Duster.„

    Anul trecut circa 80% din piaţă a fost reprezentată de vânzările către companii, iar companiile de leasing operaţional au avut o cotă importantă. În acest an, firmele au ajuns la un procent de 74% în primele cinci luni, dar numai după demararea programului de casare, fără care persoanele juridice reprezentau 84%.

    ”Persoanele fizice, în lipsa unui mecanism care să le încurajeze să se orienteze către maşini noi, se orientează acum către automobile vechi şi foarte ieftine şi foarte poluante. Timbrul de mediu ne-a adus în situaţia hilară în care în ţară intră maşini care se pot încadra direct în programul Rabla. Este o formă socială făcută prost deoarece cu toţii plătim. Ce intră în parc sunt multe maşini cu echipare de bază, iar în cele mai multe cazuri clienţii sunt dispuşi să renunţe şi la elementele de siguranţă. Vedem cum maşini mai puţin poluante precum cele Euro 3 şi 4 nu pot fi aduse din cauza taxelor mari, iar cele noi nu sunt încurajate„, a spus directorul Suzuki România.

    În cazul mărcii nipone, persoanele fizice reprezintă 40% din vânzări şi restul persoanele juridice. ”Pentru noi, companiile înseamnă în realitate clienţi cu meserii liberale precum avocaţi sau notari. La capitolul flote anul trecut nu am performat deloc bine, dar în acest an am livrat câteva inclusiv firmelor de leasing operaţional. Noi ne concentrăm pe companiile locale„, a spus Alin Radu.

    În ceea ce priveşte distribuţia pe judeţe, 40% din vânzările de maşini noi Suzuki se vând în Bucureşti, iar restul în provincie. Dacă se ia în calcul şi Ilfov, atunci Capitala se apropie de 50%.

    La fel precum în cazul Mazda sau Opel, biroul local se ocupă cu activitatea legată de operaţiunile de marketing, strategia comercială şi preţuri, în timp ce importurile sunt realizate de fiecare dealer în parte. ”Înainte de 2008 în România erau trei importatori, la Bucureşti, Timişoara şi Oradea. La sfârşitul anului 2007, începutul lui 2008, a fost înfiinţat biroul de reprezentanţă. Eu sunt cel care a început businessul din partea fabricii. Noi am prins finalul apoteotic al pieţei româneşti şi toată criza„, spune şeful Suzuki România.

    ”Noi am venit la 0,06% cotă pe o piaţă de 300.000 de maşini. Suzuki aproape nu exista în România în 2008. Am dezvoltat reţeaua de dealeri de la trei la un maxim de 20. Aproape toţi au fost dealeri noi, nu au mai lucrat anterior cu Suzuki, cu excepţia a doi dintre ei, care erau subdealeri de dinainte de 2008. Aici au fost şi avantaje, şi dezavantaje. Desigur, dezavantajul a fost acela de a nu fi lucrat pe piaţa de dinainte de 2008, dar avantajul a fost că am lucrat cu ei în condiţii reale de piaţă şi din acest motiv am avut fluctuaţii mici ale numărului de dealeri.„ În prezent marca japoneză are 17 dealeri, la fel precum în 2009, în timp ce în 2010, respectiv 2011 numărul acestora urcase la 19, respectiv 20.

  • Valoarea tranzacţiilor imobiliare a scăzut de 4,5 ori în trimestrul doi faţă de primele trei luni

     Astfel, în primul semestru, valoarea tranzacţiilor cu proiecte imobiliare a fost de 369 de milioane de euro, în creştere cu aproape trei ori faţă de perioada similară a anului trecut (125 milioane euro). În aceste condiţii, investitorii au cumpărat în primele şase luni proprietăţi a căror valoarea depăşeşte nivelul din întreg anul trecut.

    România se plasează, după valoarea tranzacţiilor imobiliare din prima jumătate a anului, pe poziţia a patra în Europa Centrală şi de Est, după Polonia, Rusia şi Cehia.

    Anul trecut, România a atras investiţii de 229 milioane de euro, în creştere cu aproape 25% faţă de 2012, iar în primul trimestru al anului trecut acestea s-au plasat la 85 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro