Tag: internet

  • Internetul de la priza

    Intr-o mica localitate din judetul Mures, in comuna Band, decalajul digital intre mediul rural si cel urban este considerabil mai mic decat in alte locuri.

    De acum doi ani, un proiect experimental al Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor (MCTI) a introdus o tehnologie exotica oriunde in lume, prin care reteaua de electricitate este folosita drept canal de comunicare pentru accesul la internet. E vorba de Power Line Communications (PLC).

    Practic, prin acest sistem sunt furnizate servicii de comunicatii electronice, avand ca suport de transmisie a semnalului util retelele de electricitate de joasa si medie tensiune.

    Principiul e relativ simplu. Cablurile care transporta energie electrica transmit semnale de frecventa joasa – intre 50 si 60 Hz -, dar pot transmite si semnale de frecventa inalta, mai mare de 1 MHz. In timp ce frecventele joase sunt folosite pentru a transporta electricitate, cele inalte pot fi utilizate pentru traficul de date.

    In cazul comunei muresene, viteza de transfer este de 128 kbps, insa acest tip de tehnologie permite atingerea unui maxim de peste 200 Mbps. Proiectul de la Band ar fi trebuit sa fie unul pilot, urmat de extinderea sistemului si catre alte localitati din mediul rural. Dar la doi ani distanta de la lansarea lui, locuitorii din Band erau in continuare singurii din Romania care au utilizat aceasta tehnologie.

    Pana luna aceasta, cand a mai fost lansat un proiect pilot in cartierul bucurestean Henri Coanda, prin care cinci locuinte sunt conectate la internet folosind infrastructura electrica. Firma care l-a implementat, Novensys, si-a racordat chiar si cladirea de cinci etaje in care isi are sediul central la acest tip de tehnologie.

    Reprezentantii companiei spun ca au in plan un proiect similar cu cel al MCTI, dar utilitatea si posibilitatile de extindere merg cu mult dincolo de acela. „In zonele unde Romtelecom e deja cablat si are o infrastructura deja dezvoltata probabil ca va fi dificil pentru cineva sa vina cu orice alt dispozitiv. Insa in zonele unde dispersia e mult mai mare, in zonele nou locuite, in zonele vechi unde nu ai voie sa spargi si sa bagi cabluri, in muzee, in biblioteci, in spitale unde nu ai voie sa ai radio…“, enumera Daniel Boangiu, business development manager al Novensys, referindu-se la locurile unde ar urma sa fie asigurat astfel accesul la internet.

    Echipamentele folosite sunt produse de compania americana Current Technologies, iar pretul minim pentru a putea folosi reteaua electrica drept canal de transmisie internet pentru o cladire este de 1.000 de euro. E nevoie de un echipament care trimite semnal de la furnizorul de internet in infrastructura electrica si de cel putin un modem care se conecteaza la orice priza din locuinta.

    „De regula, pretul pentru cablarea unui singur apartament pentru operatori ca UPC sau RDS e de 50 de euro, iar cablarea unui bloc intreg poate ajunge la 10.000 de euro cu toate echipamentele necesare. Cu tehnologia noastra, costurile scad cu 50%“, indica Daniel Boangiu unul dintre segmentele de piata pe care ar putea intra, parteneriate cu operatorii telecom.

    Dinu Malacopol, business director al UPC, este insa de alta parere. „Aceasta tehnologie nu prezinta interes pentru noi, deoarece bucla locala (reteaua electrica dintr-un bloc) apartine Electrica si numai in interiorul apartamentului (de la contor incolo) este a clientului; cu alte cuvinte, ar trebui sa platim o chirie catre Electrica pentru aceasta bucla locala, la care se adauga alte investitii, asadar profitul ar fi in mod major diminuat“, explica reprezentantul UPC.

    In aceasta prima faza de lansare sunt insa vizate in primul rand locuintele personale din cladiri in care nu s-a investit in cablare si care vor sa evite neplacerile cauzate de acest proces. Viteza maxima a traficului de date asigurata de echipamentele care injecteaza semnal in cablurile de electricitate este de 204 Mbps. Ea se imparte in mod egal la numarul de modemuri folosite in cladire – de exemplu, intr-un test la sediul Novensys, viteza de transfer a fost de 15 Mbps.

    In etapa urmatoare, Novensys vrea sa incerce zona in care proiectul de acum doi ani al MCTI s-a impotmolit: mediul rural si in general zonele unde exista o dispersie geografica mare a locuintelor de-a lungul unui drum principal.

    De fapt, experimentul de la Band, cu echipamente Mitsubishi Electric, e similar celui pus la punct in cartierul Henri Coanda. Aici, cateva vile au acces la internet prin echipamente Current Technologies. Pasul urmator va fi facut luna viitoare, respectiv oferirea unor echipamente si servicii speciale pentru companiile de utilitati.

    „Companiile de utilitati consuma foarte multi bani cu citirea contoarelor, cu intretinerea retelelor, iar toate acestea ar fi rezolvate de PLC“, sustine directorul de dezvoltare al Novensys, mentionand ca din aceasta zona, a companiilor de utilitati, sunt asteptate cele mai mari venituri viitoare.

    Novensys, furnizor de solutii de management al informatiilor, a avut in 2006 o cifra de afaceri de 9,3 milioane de euro, iar pentru 2007 a estimat 12-13 milioane de euro. De altfel, unul dintre motivele alegerii Current Technologies, o companie intre ai carei actionari se numara Google, Blackwater Capital si Goldman Sachs, sunt parteneriatele pe care le-a stabilit cu marile companii de utilitati europene, parte din ele prezente in Romania.

  • Pe toti ne cheama Google

    Pentru cei mai multi utilizatori de internet, Google este cel mai mare motor de cautare din lume. In spatele acestui superlativ stau insa multe alte servicii, compania putand fi asemanata cu o caracatita care si-a extins de-a lungul vremii tentaculele intr-o multime de domenii. Practic, Google are acum in jur de 117 servicii online diferite, de cautare, de publicitate, de comunicare si socializare, de statistica, de localizare in spatiu, nemaipunand la socoteala alte 11 care nu mai exista in prezent pentru ca fie nu au trecut de perioada beta, de testare pe piata, fie au fost incorporate in servicii mai complexe. Numai pentru cautare online, spre exemplu, compania ofera 35 de servicii, majoritatea fiind pagini de internet echivalente Google, dar care isi concentreaza cautarea pe un singur domeniu, cum ar fi filme, muzica, fotografii sau stiri.

    Cu toate acestea, pozitia dominanta pe internet nu pare a fi suficienta pentru Google, care vrea acum sa atraga online si ceea ce de obicei se petrecea exclusiv pe computerele personale – stocarea de continut digital pe serverele Google, plecand de la documente si pana la melodii, poze, filme sau orice alt tip de fisiere, pe principiul deja cunoscut ca „the network is the computer“, adica tot ceea ce se gaseste pe un anumit hard disk poate fi mutat pe internet, spre a fi accesibil de oriunde. Despre un astfel de serviciu, la care compania ar fi inceput sa lucreze in urma cu cativa ani, se zvoneste de multa vreme, insa publicatia The Wall Street Journal a scris la finalul anului trecut, citand surse apropiate planurilor Google, ca Gdrive, cum se va numi serviciul, ar putea fi lansat in lunile urmatoare.

    Conducerea Google nu a dorit sa comenteze informatia. „Capacitatea de stocare este o componenta importanta in strategia noastra de a atrage clienti catre aplicatiile online“, spune unul dintre reprezentantii companiei, refuzand insa sa vorbeasca despre alte servicii de stocare in afara de cele pe care deja le ofera, incepand cu Gmail si cu Google Docs, de lucru in retea pe baza unor documente accesibile mai multor utilizatori. „Mail-ul, continutul digital si documentele se vor muta pe internet, fiind deci mai usor de accesat si de utilizat“, spune acelasi reprezentant al Google. „Ne vom concentra pe imbunatatirea serviciilor web, in care intra si capacitatea de stocare, dar momentan nu avem niciun anunt de facut.“

    Gdrive ar urma sa furnizeze un anumit spatiu de stocare gratis, iar suplimentarea lui sa se plateasca, desi nu se stie cum anume vor fi structurate costurile, avand in vedere ca noul serviciu ar urma sa functioneze ca un fel de inglobant al tuturor serviciilor de stocare oferite de Google, cu acces la documente pe baza cautarii dupa cuvinte-cheie. Pentru cei ce isi creeaza o adresa de Gmail noua, spatiul de stocare porneste de la 2,8 GB de memorie si poate depasi 5 GB, in conditiile in care capacitatea creste cu peste 25 MB in fiecare zi. Anul acesta, compania a inceput sa ofere si utilizatorilor de alte servicii posibilitatea de a cumpara spatiu de stocare in cadrul acestora. Spre exemplu, Picasa Web Albums, unde pot fi pastrate fotografii, ofera gratuit un spatiu de 1 GB, dar utilizatorii pot plati 20 de dolari pentru 6 GB in plus, 75 de dolari daca vor 25 GB, 250 de dolari pentru 100 GB si 500 de dolari pentru 250 GB. „Fiecare din aceste servicii are propria sa componenta de oferta gratuita. Dar are sens ca la un moment dat sa fie unite sub acelasi acoperis“, a declarat Jason Freidenfelds, purtator de cuvant al Google, pentru revista Popular Mechanics.

    Pentru un serviciu ca Gdrive, analistii considera ca preturi precum cele de mai sus ar fi prea mari; ar fi nerentabil sa platesti 500 de dolari pentru 250 GB, cand un hard disk de patru ori mai mare va costa in 2010 in jur de 300 de dolari, potrivit estimarilor Microsoft. Avantajul unui asemenea serviciu de stocare online este insa evident mobilitatea, faptul ca accesul la continutul digital nu mai depinde de computerul unde fisierele sunt salvate si nici de echipamente portabile de stocare, ci doar de accesul la internet printr-un cont personal protejat de parola.

    Dar cat de sigur ar putea fi acest sistem, pentru utilizatori care stocheaza pe Gdrive documente importante? Faptul ca exista un cont si o parola nu garanteaza siguranta informatiilor, mai ales ca pentru un hot de informatii, parola nu reprezinta o piedica prea mare. Iar avantajul mobilitatii ar putea deveni un dezavantaj in situatii in care conexiunea la internet nu functioneaza sau nu exista deloc, cum se intampla in avion, de exemplu.

    Gdrive nu este prima initiativa de acest gen, principalii competitori ai Google, Microsoft si Yahoo!, avand deja in oferta si servicii de stocare online. Dar cu toate acestea, servicii precum SkyDrive, Box.net, Mozy sau Yahoo! Briefcase nu au castigat foarte multi adepti. Acesta din urma, spre exemplu, a propus un model greoi de acces la continutul digital plasat pe internet – utilizatorii trebuie sa acceseze un site si sa urmeze mai multi pasi pana ajung la documentele stocate online. Metoda pare totusi ceva mai eficienta impotriva furtului de informatii.

  • Caut casa de schimb

    Daca sunteti o banca autorizata, investitor pe piata Forex sau aveti de platit/incasat o suma de bani la cursul valutar al zilei, site-urile specializate pe publicarea cursului valutar va ofera deja informatii suficiente.

    Daca vreti sa schimbati efectiv o suma de bani dintr-o valuta in alta acestea sunt aproape inutile, fiecare birou de schimb al bancilor sau caselor de schimb valutar avand propria politica, influentata, e drept, de cursul afisat de Banca Nationala.

    Ce casa de schimb valutar ofera cele mai bune conditii pentru tranzactia pe care vreti sa o realizati? Un raspuns interesant il ofera pe internet site-ul kmbio.ro, o microaplicatie web lansata recent de Projaektiv.

    Octavian Druta, CEO al firmei Projaektiv, spune ca serviciul se adreseaza "celor care vor sa afle rapid informatii despre cursul valutar pentru luarea unei decizii avantajoase" si ofera exemplul unei persoane care trebuie sa schimbe 100 de euro. Aceasta persoana are nevoie sa afle ce casa de schimb ofera in acelasi timp un curs avantajos dar si o localizare optima fata de locatia acesteia. Functia de localizare este inca in dezvoltare si va fi adresata celor care intra pe kmbio atat de pe telefonul mobil cat si de pe un PC.

    In prezent site-ul se afla in perioada de testare beta si ofera cursurile a doar cinci banci comerciale din Romania, considerate ca "oferind de regula cele mai avantajoase cursuri". Kmbio afiseaza cursurile de schimb doar pentru cele mai uzuale valute, respectiv euro si dolar.

    Toata aceasta limitare la doar cateva informatii a fost facuta pentru a pastra simplitatea serviciului. Din doar doua click-uri se ajunge la informatiile dorite: unul pentru a selecta valuta cautata si urmatorul pentru a comanda afisarea rezultatelor.

    In ceea ce priveste partea de monetizare, proprietarul a afirmat ca serviciul va ramane in continuare gratuit pentru utilizatorii obisnuiti, microplanul de afaceri urmand sa includa servicii publicitare si subscriptii platite pentru oficiile de schimb valutar care doresc sa se inscrie in sistem.

  • Yahoo va refuza oferta Microsoft

    Oferta de preluare facuta de Microsoft, in valoare de 41,5 mld. $, corespunde unui pret de aproximativ 31 de dolari pentru fiecare actiune Yahoo. Potrivit surselor citate, boardul Yahoo va lua in calcul in mod serios o oferta de preluare doar daca valoarea unei actiuni depaseste 40 de dolari.

    In cazul refuzului boardului Yahoo, Microsoft are posibilitatea de a se adresa in mod direct principalilor actionari ai Yahoo cu o oferta de preluare, dar si de a incerca sa schimbe structura boardului Yahoo cu ocazia adnarii generale anuale a actionarilor, care areloc in luna iunie. De cealalta parte, membrii boardului Yahoo au propus ca varianta alternativa un parteneriat cu Google, parteneriat ce ar putea aduce reduceri de costuri importante si venituri considerabile.

    Cititi mai multe despre oferta facuta de Microsoft, precum si despre viziunea lui Bill Gates, fondatorul Microsoft, despre revolutia digitala.

    Sursa originala foto: ABCNews

  • Conquiztador ajunge liderul traficului pe Internet

    Conquiztador.ro desfasoara o campanie de licitatii, prin intermediul carora jucatorii pot castiga mai multe premii zilnic.

    Site-ul a fost preluat in urma cu doua luni de catre divizia online Pro TV si are
    o medie de 110.000 de vizitatori unici pe zi.

    Din portofoliul diviziei fac parte site-urile: protv.ro, sport.ro, acasatv.ro, conquiztador.ro, mtv.ro, procinema.ro, protvintl.ro, inimadetigan.ro, razboiulsexelor.ro, happyhour.ro. si poftitilaslabit.ro.

    In total, site-urile Pro sunt vizitate de o medie dt 313.000 de vizitatori unici pe zi, in timpul saptaminii si de 291.000 de vizitatori unici intr-o zi de week-end, conform cifrelor din saptamina 28.ianuarie – 03 februarie 2008.

  • Vreti o reclama in romaneste pe Hi5?

    "Are 1,2 miliarde de pagini afisate pe luna. Miliarde!“, spune despre reteaua Hi5.com Calin Rotarus, director al Arbomedia Interactive, companie care se ocupa cu vanzarea de publicitate pe internet. Remarca precipitata a lui Rotarus, altfel o fire mai degraba rezervata, vrea sa sublinieze diferenta de scala intre traficul unor site-uri romanesti si cel al unora straine.

    Cel mai important site romanesc din punctul de vedere al numarului de pagini vizitate este conquiztador.ro, un joc online. Conform trafic.ro, in ultimele 30 de zile site-ul a inregistrat 116 milioane de afisari, fiecare dintre ele pretabila la a transmite mesaje publicitare platite. De asemenea, serviciul de comunicatii online Yahoo! Messenger are lunar un numar similar de afisari cu reteaua sociala Hi5.

    Mai mult, conform serviciului international de monitorizare a traficului web Alexa.com, lista primelor 10 site-uri din punct de vedere al audientei romanesti pe care o atrag contine un singur site romanesc. Softpedia ocupa astfel pozitia a zecea, iar primele trei sunt, in ordine descrescatoare, Yahoo!, Google si Hi5. Traficul semnificativ a facut aceste companii sa priveasca Romania ca piata de vanzare de publicitate. Spatiul publicitar al Yahoo este vandut de MediaCafe, cel al Google se vinde direct, iar reteaua Hi5 isi ofera paginile spre vanzare prin intermediul Arbomedia.

    Aceasta este si cel mai recenta stire – asocierea Arbomedia-Hi5 fiind anuntata personal saptamana trecuta la Bucuresti de catre Brett Finkelstein, global sales director al Hi5. Pentru Hi5, Romania reprezinta locul al cincilea in topul tarilor care acceseaza acest serviciu online, cu o medie de 5-8% dintre vizitatori provenind din Romania. Din punctul de vedere al veniturilor generate, locul Romaniei e mult mai jos, iar acordul intre Hi5 si Arbomedia are exact acest scop, aducerea unui echilibru intre numarul de vizitatori si veniturile generate de aici.

    Calin Rotarus spune chiar ca „in cativa ani, bugetele cheltuite in paginile Hi5 ar putea reprezenta un procent format din doua cifre din publicitatea online“ si mentioneaza despre acordul semnat pe o perioada de doi ani ca a impus Arbomedia niste tinte foarte ambitioase. O sursa din industria online spune ca alegerea Arbomedia ca intermediar exclusiv in Romania al vanzarilor de publicitate pe Hi5 s-a facut in urma unei licitatii. Potrivit sursei, regia s-a angajat la vanzari de mai mult de 500.000 de euro in 2008 pentru paginile celei mai frecventate retele sociale in Romania.

    Care e explicatia succesului in Romania al acestei retele sociale, care la nivel international se afla in urma concurentilor de la MySpace si Facebook? „Nu trebuie sa ai mari abilitati tehnice ca sa folosesti Hi5, e facut sa fie simplu. Apoi, cred ca exista diversi lideri de opinie in cercurile lor, care si-au facut cont si au fost urmati“, afirma Brett Finkelstein. Simplitatea pomenita de reprezentantul Hi5 se confirma cel putin in procesul de creare a unei retele de prieteni. Orice persoana care isi creeaza cont pe Hi5, oferindu-si adresa de e-mail, poate opta ca serviciul sa trimita automat invitatii catre toata agenda de contacte cu care corespondeaza cel mai frecvent.

    Prin acordul cu Arbomedia, simplitatea utilizarii este extinsa si asupra unui alt grup, cel al cumparatorilor de publicitate. Proprietarii de site-uri din Romania sunt pe buna dreptate ingrijorati de faptul ca anumiti cumparatori de publicitate ar putea alege Hi5 in defavoarea unor site-uri autohtone. Una din cele mai vehemente reactii a fost cea a lui Bogdan Gavrila, proprietar al site-ului e-scoala.ro, care dedica mai multe articole pe blogul personal unor instigari ce ar putea fi categorisite drept nationaliste. „Nu cumparati publicitate pe site-uri straine! Cumparati doar .ro daca vreti audienta romaneasca“, e unul dintre indemnuri. Antreprenorul roman de la e-scoala.ro, care publica pe blog in limba engleza, ataca astfel un Hi5 unde 60% din audienta romaneasca e reprezentata de tineri intre 18 si 24 de ani.

    Val Voicu, director general al regiei de publicitate online AdEvolution, spune ca prima reactie a proprietarilor de site-uri din Romania e normal sa fie „banii trebuie sa ramana in tara“. Adica suma de pana la 10 milioane de euro, cat a reprezentat piata de publicitate anul trecut. „A doua reactie trebuie sa fie insa intrebarea daca merita sprijinite artificial niste afaceri, chiar cu riscul de a incuraja nonvaloarea“, sugerand de fapt ca un produs competitiv ar trebui sa reziste si in fata unor servicii straine populare. Pomeneste in acest sens pietele poloneza si ungara, unde „Yahoo! si Google sunt aruncati in derizoriu“ de catre site-uri locale.

    Si polonezul Marcin Wozniak, managing director al ArboInteractive Europa, e de parere ca Romania este o piata est-europeana atipica, in care serviciile locale nu au reusit sa fie atat de puternice precum cele internationale, venite din Statele Unite. Faptul ca pana acum doi ani produsele straine nici macar nu erau localizate cu meniu in limba romana nu a reprezentat vreun obstacol pentru cresterea de audienta. De altfel, Brett Finkelstein remarca la Bucuresti ca traducerea site-ului Hi5 in limba romana in august anul trecut nu a influentat in vreun fel evolutia numarului de utilizatori.

  • Microsoft ofera 44,6 mld.$ pe Yahoo!

    Oferta, care va permite actionarilor Yahoo! sa aleaga intre a primi numerar sau un numar fix de actiuni Microsoft, este cu 62% mai mare decat pretul titlurilor Yahoo! la inchiderea sedintei bursiere din 31 ianuarie 2008, se arata intr-un comunicat al producatorului de software.

    Cititi mai multe detalii pe www.mediafax.ro

    Aflati de pe BUSINESS Magazin viziunea lui Bill Gates despre revolutia digitala ai carei martori suntem.

  • Marele firewall chinezesc

    Pentru cei ce nu au fost niciodata in China poate parea destul de greu de crezut ca exista cenzura politica pe internet. Accesul la informatii online despre Dalai Lama, spre exemplu, despre coruptia din guvern sau despre orice altceva care ar putea afecta reputatia statului este blocat, iar peretii acestui zid invizibil se ingroasa de la un an la altul.

    Anul trecut, Guvernul a luat decizia sa nu mai permita deschiderea de internet café-uri, pe motiv ca deja sunt prea multe si deci prea greu de controlat. Pentru anul acesta, noutatea este blocarea accesului la continutul video oferit de site-uri de genul YouTube, hotararea fiind deja aprobata de Administratia de Stat pentru Radio, Film si Televiziune si de Ministerul Informatiei. Incepand cu 31 ianuarie, utilizatorii de internet din China vor mai putea urmari clipuri video online doar pe site-uri cu licenta, adica exclusiv site-uri controlate de companii de stat. Partidul Comunist din China spera sa fereasca astfel populatia de paginile care transmit opinii si puncte de vedere diferite de cele acceptate oficial. Cel putin 12 agentii guvernamentale se vor asigura ca noile reguli vor fi respectate de toti furnizorii de servicii de internet si de continut video, dar si de proprietarii de internet café-uri. Pe langa acestea intervine si Ministerul Securitatii Publice din China, ai carui angajati monitorizeaza continutul online si ii repereaza pe cei care se opun regulilor, pedepsele pentru acestia variind de la amenzi pana la condamnarea la inchisoare.

    Pentru companiile care detin site-uri de continut video, vestea e ingrijoratoare, pentru ca multe dintre ele sunt amenintate cu disparitia. Pana acum, piata online de continut video din China, chiar si cenzurata, a avut o serie de atuuri care i-au sustinut dezvoltarea. Primul avantaj a fost, chiar in virtutea aceleiasi cenzuri, absenta pe piata din China a celui mai mare furnizor de continut video din lume, YouTube. Cu toate ca site-ul poate fi accesat in principiu, de cele mai multe ori a fost blocat de cenzori, ceea ce a insemnat pentru companiile chinezesti o competitie ceva mai relaxata. Al doilea avantaj este situatia in sine a pietei de internet – peste 182 de milioane de utilizatori, conform companiei de cercetare de piata comScore – o tinta atragatoare pentru investitorii straini, in special americani, a caror strategie a fost sa profite de lipsa competitiei pentru a castiga o cota cat mai mare de piata. Ei au mizat pe o intrare timpurie pe piata, in incercarea de a reproduce succesul inregistrat de companii deja consacrate in internetul chinezesc, cum ar fi Baidu sau Alibaba.

    IDG Technology Venture Investment, spre exemplu, a investit recent intr-un site de continut video, unul de filme si un altul de continut video pentru telefoane mobile, decizie care la momentul respectiv a parut sa insemne un pariu usor de castigat, dupa parerea lui Quan Zhou, managing directorul companiei la Beijing. Acum insa, niciuna dintre aceste companii nu are licenta pentru a putea publica clipuri video pe internet, ceea ce inseamna ca cele trei site-uri ale IDG vor functiona in ilegalitate. „Dar in afaceri trebuie sa-ti asumi niste riscuri“, spune Zhou.

    Multi dintre investitorii straini care sustin antreprenori din internetul chinezesc ar putea avea insa o opinie diferita fata de cea a lui Zhou, fiind dispusi mai degraba la compromisuri pentru a intra in legalitate. „Una dintre solutii pentru site-urile video este incheierea unui parteneriat cu posturi de televiziune sau ziare. In China, toate acestea sunt detinute de stat, ceea ce inseamna ca licenta necesara poate fi obtinuta“, explica Dick Wei, analist in cadrul grupului financiar JP Morgan. „Ambele parti au de castigat dintr-un asemenea parteneriat – site-urile intra in legalitate, iar televiziunile sau ziarele partenere obtin o parte din profit.“

    Este greu de crezut ca dupa 31 ianuarie, site-uri deja renumite, precum Tudou, 56 sau Youku, un fel de YouTube al Chinei, vor disparea. „Daca ar fi sa luam noile dispozitii ad literam, ar insemna ca statul chinez trebuie sa detina tot ce inseamna internet in China, ceea ce nu se poate“, sustine Gary Wang, fondatorul si directorul executiv al Tudou, un site video care are in spate o serie de investitori americani printre care IDG, General Catalyst Partners si Granite Global. Impreuna cu fondul de investitii Jafco din Tokio, cele trei firme au investit la inceputul anului trecut in jur de 19 mil. dolari (12,9 mil. euro) pentru dezvoltarea Tudou.

  • Magazinul de hoteluri

    Hotelarie, acesta e numele cu care realizatorii site-ului se refera la obiectul rezervarilor, delimitandu-se de zona pensiunilor sau a inchirierilor de apartamente. Chiar daca extinderea spre aceste zone ar fi marit poate oferta site-ului de rezervari, faptul ca proprietarii de pensiuni ori de locuinte de inchiriat nu sunt intotdeauna foarte „businesslike“, cum spune Vladimir Oane, proprietar minoritar al afacerii, i-a determinat sa evite aceasta zona. Un alt motiv al concentrarii exclusive pe hotelarie este faptul ca operatiunile realizate de site-ul CaptainGo, cele pentru evidenta camerelor libere in timp real, interpelarea hotelurilor si obtinerea confirmarii in cateva minute, se fac in cea mai mare parte a cazurilor automatizat, in virtutea faptului ca hotelurile beneficiaza macar de o minima informatizare. „Sunt hoteluri la care mai trebuie sa trimiti un fax sau sa dai un telefon, dar si aceste operatiuni sunt facute automat, chiar si facturile sunt generate automat. Am lucrat mai mult de un an la partea de software, care nu se vede, si am facut un monstru de infrastructura“, sustine Vladimir Oane. Partea semnarii de contracte cu cele 350 de hoteluri cu care colaboreaza in prezent a fost sarcina celuilalt asociat, Lavinius Marcu, cel care a avut initiativa proiectului.

    Cautarea unui hotel se face simplu, din bara motorului de cautare intern in care este introdus numele orasului, al judetului sau al hotelului. Site-ul genereaza astfel o lista cu toate hotelurile disponibile ce poate fi restransa in functie de pret, de numar de stele sau de numar de persoane, dintr-un meniu lateral. Dupa alegerea hotelului, o pagina noua va afisa tarifele in functie de nivelul de servicii si de dimensiunea camerei, precum si rezervarea efectiva pentru cei care au deja cont pe site. Iar de aici incepe afacerea. Vladimir Oane spune ca pentru aducerea clientilor, hotelurile platesc site-ului comisioane medii de 15%, in unele cazuri mai mici, dar in altele chiar de 40%. La o luna de la lansare, numarul de rezervari a fost de doar cateva zeci, dar pe viitor asteptarile sunt mari: planul de afaceri prevede ca pe tot parcursul acestui an, valoarea totala a comisioanelor sa ajunga la un milion de euro. Daca lucrurile merg conform planului, proprietarii site-ului spera ca peste doi-trei ani sa-si poata vinde afacerea catre unul dintre marile site-uri straine specializate in rezervari si care acum nu acopera Romania, ca Expedia sau Travelocity.

  • Revolutia digitala de-abia a inceput

    Cred ca, de fapt, avem de-a face cu contrariul. Progresele incredibile din ultimele decenii au pus doar bazele unei schimbari mult mai profunde. In anii ce vor veni, hardware-ul va continua sa se imbunatateasca, adeseori intr-un mod dramatic sau surprinzator. Software-ul va continua sa inregistreze progrese, pe masura ce dezvoltam noi abordari pentru a beneficia de avantajele procesoarelor multi-core, de capacitatea extinsa de stocare de date si de raspandirea accesului la Internet in banda larga. Impreuna, hardware-ul si software-ul vor fi catalizatorul progreselor din urmatorii 10 ani, ce vor depasi cu mult schimbarile ultimilor 30 de ani.

    In curand, tehnologia informaticã si software-ul vor fi disponibile peste tot – in birou si acasa, in masina, in magazine, restaurante si spatii publice. Vom avea acces la capacitatea de calcul a unei game variate de dispozitive, profitand adeseori de prezenta ecranelor si suprafetelor de proiectie din apropierea noastra. Intre timp, proliferarea centrelor foarte mari de date si omniprezenta in crestere a retelelor de acces la Internet in banda larga vor crea o tesatura continuã de informatii si capacitati de calcul ce se intinde intre viata noastra de la birou si de acasa, de oriunde, din orice loc ne vom afla.

    Aceasta combinatie de software puternic care ruleaza pe diverse dispozitive, servicii care ruleaza pe Web si capacitati uriase de stocare de date disponibile pe Internet vor face toate informatiile dumneavoastra accesibile instantaneu. In curand, veti putea deschide orice documente sau fisiere media pe care le-ati creat sau salvat utilizand orice dispozitiv aveti la indemana, fie el PC, telefon mobil, televizor, consola portabila de jocuri sau player muzical. Preferintele dumneavoastra, lista de contacte, calendarele si aplicatiile va vor fi la îndemânã permanent, iar modul in care informatiile vã vor fi prezentate se va adapta automat pentru a oferi cea mai buna experienta pentru dispozitivul pe care il folositi.

    Aceste schimbari vor avea un efect extrem de important asupra afacerilor. Noile instrumente ale tehnologiei informatiei le permit companiilor de toate marimile sa-si eficientizeze comunicatiile si colaborarea, sa-si simplifice activitatea de zi cu zi si sa le ofere angajatilor acces instantaneu la informatia de care au nevoie pentru a lua decizii inteligente. Si mai important este faptul ca ne aflam mai aproape ca niciodata de realizarea viziunii noastre de a avea sisteme informatice care poseda flexibilitate, inteligenta si constiinta de sine pentru a se adapta automat procesului de decizie în afaceri. Aceste sisteme vor livra exact informatiile, serviciile si aplicatiile de care au nevoie angajatii si clientii, în momentul si locul când e nevoie de ele.

    Totodata, tehnologia schimba din ce in ce mai mult viata proprie – modul in care comunicam cu cei dragi, modul in care pastram amintirile unor evenimente din trecut, modul în care ne distram si relaxam, modul in care utilizam asistenta medicala. Simplificand, tehnologia ne transforma modul in care interactionam unii cu altii si modul in care intelegem lumea in care traim.

    Ubicuitatea software-ului, a dispozitivelor si conectivitatii ofera o platforma pentru comunitati sociale complexe, esentiale pentru modul in care ne satisfacem dorinta universala de interactiune umana. Popularitatea unor servicii online ca Xbox Live, Windows Live Spaces, Facebook si MySpace demonstreaza puternica atractie exercitata de tehnologia ce permite contactele si comunitatea.

    Aceasta transformare se va accelera pe masura ce modul in care interactionam cu tehnologia evolueaza spre punctul in care sa semene cu modul in care interactioneaza oamenii unii cu ceilalti. Tehnologia de calcul mai ieftina si mai puternica le-a permis cercetatorilor sa rezolve probleme dificile ca recunoasterea vocii si a scrisului de mana si incepem sa vedem aparand interfete care incorporeaza vorbire, scris de mana, vedere, atingere si gesturi.

    De asemenea, vom vedea si progrese rapide in domeniul tehnologiei de afisare. In urmatorul deceniu, ecranele vor deveni mai ieftine, mai usoare, mai portabile si vor cunoaste o raspandire mai mare. In viitor, ne vom conecta dispozitivele portabile la ecrane aflate in apropierea noastra sau vom proiecta informatii pe suprafetele din apropierea noastra. Aceste noi cãi de transfer a informatiei vor avea un impact revolutionar, nu numai asupra modului in care interactionam cu tehnologia, ci si asupra modului in care interactionam unii cu altii.

    Pentru Microsoft, Europa va continua sa joace un rol esential in dezvoltarea urmatoarei generatii de inovatii tehnologice si in aducerea lor pe piata. In prezent, avem 12 centre si cercetare si dezvoltare in Europa si peste 2.000 de cercetatori si ingineri care lucreaza la proiecte esentiale, de la echipamente care pot învata singure sau care pot vedea si prelucra imaginile” la dezvoltarea de noi limbaje de programare si noi abordari ale prelucrarii complexe a informatiilor. Divizia noastra de Ecologie Computationala si Stiinta Mediului de la centrul Microsoft Research din Cambridge se concentreaza pe dezvoltarea unor noi instrumente si metode de predictie si atenuare a schimbarilor produse mediului natural.

    Atunci cand Paul Allen si cu mine am infiintat Microsoft acum mai bine de 30 de ani, visul nostru era sa punem un computer pe fiecare birou si in fiecare casa. Astazi, circa un miliard de oameni au un PC. Numarul este mare, dar nu e decat o fractiune din cele 6,6 miliarde de oameni ai lumii. Pe masura ce facem tehnologia mai accesibila si usor de folosit, vom putea sa extindem oportunitatile sociale si economice care apar odata cu un acces mai bun la educatie, informatie, asistenta medicala si piete globale. Participarea unui numar din ce in ce mai mare de oameni din toata lumea la economia bazata pe cunoastere va avea ca rezultat noile inovatii care imbogatesc tuturor viata, o fac mai legata de cea a celorlalti, mai productiva si mai plina de impliniri.

    Cred ca cea mai mare schimbare din urmatorii 10 ani va fi extinderea revolutiei digitale la oamenii care nu pot inca sa participe la economia bazata pe cunoastere, deoarece, in ciuda progreselor inregistrate, in mare parte de-abia am inceput sa realizam marele potential al tehnologiei digitale. Sunt nerabdator sa vad ce va aduce viitorul.