BusinessMagazin

Tag: construire

  • Ce face astăzi omul care a construit de la zero Bucureşti Mall, Plaza România şi Băneasa Shopping City

    DE OBICEI, OAMENII MERG LA MUZEE ÎN VACANŢE, EU MĂ DUC LA MALLURI, DOAR SĂ STAU ŞI SĂ MĂ UIT. Cariera a fost mereu atât de importantă încât nu am avut niciodată un hobby, cred că acesta este singurul regret pe care îl am„, spune Ali Ergün Ergen,  turcul venit în România în urmă cu aproape 15 de ani. De numele lui se leagă dezvoltarea primelor centre comerciale din ţară, Bucureşti Mall şi Plaza România. A fost implicat însă şi în deschiderea Băneasa Shopping City. La începutul anului a părăsit Anchor Group, compania care a finanţat construcţia primelor două şi la conducerea căreia se afla pentru al doilea mandat. A doua sa plecare de la Anchor a avut loc înainte de a-şi vedea realizat proiectul pentru care s-a întors în companie în februarie 2012 – renovarea şi relansarea centrelor comerciale Bucureşti Mall şi Plaza România, proiecte în valoare de 50 de milioane de euro.

    AGENDA LUI ERGEN NU S-A MODIFICAT PREA MULT DUPĂ PLECAREA DIN CORPORAŢIE, PENTRU CĂ A ÎNCEPUT SĂ LUCREZE LA FONDAREA PROPRIEI AFACERI, cu activităţi de consultanţă în imobiliare. „Trecem prin vremuri dificile şi am primit de la mai mulţi dezvoltatori solicitarea de a-i ajuta în diverse proiecte. Lucrând într-o corporaţie, nu puteam să împărtăşesc experienţa mea mai multor parteneri, prin urmare am fondat afacerea TBE Solutions.„ După plecarea de la Anchor, Ergen avea posibilitatea relocării, dar a preferat să rămână în România, dorindu-şi să revoluţioneze ideea de centru comercial.

    Deşi a pornit afacerea în aprilie 2013, în urma unei investiţii iniţiale de circa 100.000 de euro, plănuieşte deja extinderea într-un sediu nou şi creşterea numărului de angajaţi până la sfîrşitul anului, de la şase până la 30, ca urmare a solicitărilor primite. Lucrează în prezent la două proiecte mari: dezvoltarea centrului comercial Coresi din Braşov, unde grupul Immochan investeşte circa 55 de milioane de euro, şi un nou centru comercial în zona Bucureştii Noi, Victoria City Lifestyle, pe fosta platformă Textila Dacia, construit prin intermediul companiei cu acţionarii canadieni Benevo Capital. Alte două proiecte se află în afara ţării, în Europa Centrală şi de Est, dar nu este încă pregătit să ofere detalii despre acestea. Pentru toate proiectele, serviciile de consultanţă pornesc de la concept şi merg până la dezvoltare, închiriere, management, departamentul financiar, servicii, departamentul tehnic, relaţia cu ancorele – adică chiriaşii principali, cum sunt retailerii alimentari, de bricolaj sau de modă. Mai mult, pentru o parte dintre proiectele în care se implică, nu exclude viitoare parteneriate de management.

    AFACEREA CU CENTRELE COMERCIALE NU PRESUPUNE DOAR UN NUMĂR DE BRANDURI AŞEZATE ÎNTR-O CUTIE„, observă Ergen una dintre greşelile pe care le fac cei mai mulţi dezvoltatori, care se relaxează odată ce încheie contractele cu retailerii care le ocupă spaţiile. Ei se gândesc că pe toată perioada contractelor nu vor avea probleme. Dar previziunile nu se adeveresc întotdeauna, de aceea secretul rezistenţei constă în minimizarea schimbării: dacă planurile iniţiale cad, eşti nevoit să plăteşti, lucru care s-a întâmplat cu multe dintre centrele comerciale construite în provincie. Cel mai recent exemplu este cererea insolvenţei, din partea grupului belgian Bel Rom, pentru parcul de retail Hello Shopping Center din Bacău, deschis în 2008, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro.

  • Ce pasiuni exclusiviste au milionarii României: de la vacanţe la Polul Nord şi vânătoare în Africa, la Formula 1 şi călătorii în spaţiu

    “Şi în businessul performant, şi în Formula 1 ai o mulţime de ingrediente şi factori care te pot duce la performanţă sau la eşec. Frumuseţea în F1, dar şi în afaceri, este să ai abilitatea de a face deopotrivă analiza şi sinteza situaţiilor, în orice moment, să depistezi oportunităţile şi să evaluezi corect riscurile, să ai o echipă motivată şi pasionată, care să-ţi ofere suportul necesar în fracţiunea de secundă în care ai nevoie de el”, spune Orlando Szasz, antreprenorul care a construit afacerea Renania, cel mai mare producător şi furnizor de echipamente de protecţia muncii de pe piaţa autohtonă.

    Compania a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 22 de milioane de euro. Din 2012 el a lăsat frâiele conducerii pe mâinile Florentinei Taudor. „Detaşarea era o decizie absolut necesară. Compania avea nevoie de un alt tip de management, cu funcţiuni şi proceduri asemănătoare celor din companiile multinaţionale, şi de o repoziţionare a strategiilor de dezvoltare pe termen mediu şi lung, iar eu, la nivel personal, aveam nevoie de un respiro, de timp dedicat familiei şi pasiunilor personale”, spune Orlando Szasz.

    Decizia de a se retrage, povesteşte chiar el, nu a fost deloc simplă, iar de la momentul în care a înmu-gurit ideea şi până la a face efectiv primii paşi spre materializarea acesteia au trecut câteva luni. Dedicase nu mai puţin de 17 ani construcţiei companiei, de la momentul în care a emis „pe genunchi„ prima factură până în momentul în care a atins o cifră de afaceri de peste 22 de milioane de euro şi poziţia de lider de piaţă, vreme de zece ani. Ideea retragerii i-a venit într-o perioadă în care criza era în plină evoluţie, dar primii paşi i-a făcut abia în toamna anului 2011, după ce a reuşit să readucă firma la nivelurile financiare de dinaintea debutului crizei.

    Privind retrospectiv, i se pare oarecum amuzant că a durat ceva timp până şi-a luat şi ultimele obiecte din birou. „Ca să fiu sincer până la capăt, Florentina Taudor, noul director general, a fost cea care a tăiat cordonul ombilical dintre mine şi Renania.„ Depăşise cu mult perioada „de graţie” de la momentul când anunţase public retragerea şi lucrurile sale continuau să ocupe unul din birourile companiei. „Într-o zi, când am revenit din străinătate, toate obiectele mele erau deja strânse în cutii şi depozitate la loc sigur.

    Prima reacţie a fost cea de mirare şi uşoară iritare”, îşi aminteşte. „Finalmente am înţeles gestul noului director general, dar şi că venise vremea să-mi pun în aplicare planurile şi visele personale şi să mă repoziţionez: nu mai eram «il capo», ci devenisem un consultant de specialitate.„ Consideră acum că a fost cea mai înţeleaptă decizie, atât pentru el, la nivel personal, cât şi pentru companie. Aparenta distanţă i-a permis să aibă o viziune de ansamblu, „să vadă pădurea de copaci„ şi să poată face recomandări strategice. Iar timpul câştigat a fost investit în explorarea de noi oportunităţi, de vreme ce a ales postura de business angel. „Înainte de orice, am luat o pauză. Am călătorit mult. Am ales destinaţii care simţeam că mă vor inspira şi care erau mai greu accesibile – spre exemplu călătoria la Polul Nord, pe un spărgător de gheaţă rusesc”, spune Szasz.

    Fiind pasionat de Formula 1, a ales să meargă la unele din cele mai interesante circuite – cum sunt cele din Melbourne (Australia), Monte Carlo şi cel de noapte, din Singapore. În plus, călătoreşte mult, atât în interes personal cât şi în interes de afaceri, iar fiecare drum e o altă sursă de inspiraţie şi un alt mod de a culege informaţii sau idei pe care ulterior le integrează în proiecte concrete. „Călătoriile sunt un dar enorm, iar mersul cu avionul face «scurtătura» în ţesătura spaţiu-timp, iar asta îţi permite, fizic, să trăieşti mai mult, mai intens şi mai divers aceste experienţe. Sunt fascinat de călătoriile aparent inaccesibile şi de depăşirea limitelor de orice fel – indiferent că vorbim de timp, spaţiu sau provocări climatice.„ Cea mai frumoasă excursie de până acum, spune chiar el, a fost în insula Necker, proprietatea miliardarului Richard Branson, iar cea mai fascinantă a fost cea de la Polul Nord. „O destinaţie în care mă întorc întotdeauna cu mare plăcere este Coasta Amalfitană.”

  • Materiale de construcţii „made in Romania”

    PRODUCĂTORUL DE VOPSELE SARCOM RÂMNICU VÂLCEA, controlat de antre-prenorii Aurel şi Marinică Potop, şi-a luat inima în dinţi anul trecut, când a început să analizeze oportunităţile de export, iar în 2013 deja a demarat primele livrări către Bulgaria. „Lipsa consumului intern ne-a determinat să ieşim pe pieţele externe. În ultimii doi ani cererea internă a scăzut continuu şi eu nu văd semne că situaţia se va îmbunătăţi, ba dimpotrivă„, spune Marinică Potop, director şi acţionar al companiei Sarcom. Astfel, piaţa de materiale de construcţii, care reprezintă circa 30-40% din sectorul total al construcţiilor, a scăzut şi anul trecut cu circa 10%, până la 2,9 miliarde de euro, potrivit estimărilor Business Magazin pe baza informaţiilor furnizate de Asociaţia Producătorilor de Materiale de Construcţii din România.

    Compania Sarcom, care deţine o fabrică la 10 kilometri distanţă de municipiul Râmnicu Vâlcea şi are circa 130 de angajaţi, speră să trimită la extern circa 5-7% din vânzările totale de anul acesta, estimate la aproape
    7 milioane de euro.

    „În orice caz este foarte greu să pătrunzi pe o piaţă nouă cu o marcă nouă. În general, pieţele (externe – n.red.) sunt conservatoare, dar la fel este şi cea internă„, recunoaşte Potop. El spune că este încă prematur să vorbească despre planurile pentru următorii 2-3 ani în ceea ce priveşte exporturile şi că totul depinde de modul în care vor fi primite produsele fabricate la Vâlcea de clienţii străini. „Noi dorim să creştem permanent exportul, dar nu depinde numai de noi„, explică şeful Sarcom.
    Un alt producător local care a început să privească spre pieţele externe în ultimul an este Final Distribution, care are o fabrică de ţiglă metalică şi de jgheaburi şi burlane la Băicoi, judeţul Prahova. Chiar dacă a început cu pieţe din apropiere,  precum Slovenia, Polonia, Republica Moldova şi Ucraina, ulterior Final Distribution s-a aventurat şi mai departe, semnând în această vară două contracte de distribuţie în Tanzania, respectiv Suedia. „Dacă ne referim la piaţa europeană, aici putem discuta de două tipuri de pieţe şi anume piaţa est-europeană şi cea vest-europeană. Aceste două pieţe au ca numitor comun competitivitatea, dar cu o mare diferenţă„, spune Dan Mircescu, acţionar şi director general al Final Distribution. El adaugă că această diferenţă vine din faptul că în vest competitivitatea înseamnă calitate, în timp ce în est acest lucru înseamnă preţ mai mic.

    Compania, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de circa 4,5 milioane de euro, estimează că exporturile vor reprezenta anul acesta circa 10% din rulajul de peste 5 mili-oane de euro prognozat pentru 2013. Compania a prins gustul exporturilor abia anul trecut, după ce a testat câteva pieţe de desfacere. Şi-a încercat norocul mai întâi în Slovenia, Franţa şi Spania, iar următoarele ţări cucerite au fost Republica Moldova, Polonia şi Ucraina.

    În situaţia producătorului de vopsele Sarcom şi a celui de ţiglă metalică Final Distribution sunt o serie de alţi jucători din piaţa materialelor de construcţii, cu diferenţa că unii dintre ei s-au orientat către exporturi în urmă cu mai mulţi ani.
    Este cazul producătorului de adezivi, vopsele şi polistiren AdePlast, controlat de omul de afaceri Marcel Bărbuţ, care a exportat anul trecut produse în valoare de peste un milion de euro, în condiţiile în care cifra de afaceri s-a ridicat la peste 42,5 milioane de euro. Pentru anul acesta, Bărbuţ spunea în urmă cu câteva luni că şi-a setat un obiectiv extrem de ambiţios, şi anume exporturi de 5-8 milioane de euro, iar pentru a ajunge la o asemenea cifră a inaugurat mai multe fabrici în ultima perioadă, la Oradea, Ploieşti, respectiv Roman.

    Şi Arcon Sfântu Gheorghe, companie deţinută de omul de afaceri Ioan Ţiţeiu, a realizat anul trecut exporturi de 3,6 milioane de euro, echivalentul a 11% din businessul pe 2012. Cei doi producători de materiale de construcţii amintiţi mai sus au intrat cu produsele lor inclusiv în ţările arabe, care de altfel au devenit în ultimii ani una dintre destinaţiile preferate pentru firmele româneşti din industria construcţiilor. Antreprenorii locali au ajuns chiar să construiască şosele în aceste ţări, aşa cum este cazul firmel Delta ACM 93, controlată de omul de afaceri Florea Diaconu, care în prezent construieşte o autostradă în Irak.

    Chiar dacă pentru mulţi producători exporturile au reprezentat o gură de oxigen pe timp de criză, nu în puţine cazuri intrarea pe o piaţă externă s-a făcut cu mari riscuri. „La export trebuie să lucrezi cu plata integrală în avans. Ceea ce recomandăm cu căldură, deoarece riscul de neplată există şi uneori este chiar accentuat. E o provocare pentru că e o piedică în procesul de vânzare, dar în acelaşi timp o centură de siguranţă„, susţine Ciprian Oprea, director general şi acţionar al grupului MCA, specializat în producţia şi comercializarea de uşi de garaj şi rulouri pentru ferestre. El estimează că circa o treime din cifra de afaceri de anul acesta, estimată la 8-9 milioane de euro, va merge la export, în ţări precum Belgia, Franţa, Austria, Serbia, Bulgaria sau Republica Moldova.

    Chiar dacă exporturile ar putea reprezenta un debuşeu de creştere pentru mulţi producători autohtoni, doar anumite materiale de construcţii se pretează pentru livrarea la extern, în special cele care au o valoare adăugată mare. Cimentul, cărămizile sau prefabricatele, spre exemplu, nu pot fi duse la export, în contextul în care costurile mari de transport nu justifică vânzarea acestor produse pe o rază mai mare de 2-300 de kilometri distanţă de fabrică.

    Chiar dacă pot creşte datorită exporturilor, producătorii de materiale de construcţii aşteaptă în continuare revenirea economiei interne, care reprezintă până la urmă principala piaţă pentru ei. „Oricum, eu cred că cei care au susţinut şi susţin în continuarea creşterea PIB bazată pe export se înşală. Cea mai sănătoasă creştere este cea bazată pe consum intern„, conchide Marinică Potop de la Sarcom Râmnicu Vâlcea.

  • Sunt pregătiţi românii să plătească pentru a circula pe autostrăzi?

    INTRI PE AUTOSTRADĂ IMEDIAT DUPĂ VAMĂ, LA NĂDLAC, după care parcurgi fără întrerupere circa 800 de kilometri până la Constanţa în doar şase ore. Pare un vis îndepărtat pentru şoferii români, cel puţin în ritmul în care se construiesc autostrăzile în prezent în România. Care sunt motivele pentru care o autostradă vest-est, fără întreruperi, întârzie atât de mult?

    În prezent circulaţia este deschisă pe circa 425 din cei aproape 800 de kilometri care leagă vestul României, la Nădlac, cu estul, la Constanţa, care se suprapun Coridorului IV paneuropean. Pe alţi 110 kilometri, între Orăştie şi Sibiu, precum şi în prima parte a tronsonului Lugoj-Deva, se lucrează în prezent, urmând ca şoselele să fie gata anul acesta sau cel târziu în 2014, potrivit celor mai recente promisiuni ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). De asemenea, construcţia pe alte tronsoane urmează să înceapă în următoarele luni sau cel mai târziu la primăvară.

    Chiar dacă în teorie situaţia este aproape roz şi România se apropie cu paşi rapizi de o autostradă vest-est, în practică lucrurile stau cu totul altfel. Chiar la mijlocul rutei între Nădlac şi Constanţa, autostrada „se împotmoleşte„ între Sibiu şi Piteşti, unde deocamdată CNADNR nu a găsit nici până acum o soluţie de finanţare. Considerată una dintre cele mai dificil de construit autostrăzi din ţară, pentru că traversează munţii Carpaţi, autostrada ar urma să coste circa 3 miliarde de euro, bani de care statul însă nu dispune. CNADNR se gândeşte însă să apeleze la fondurile europene din exerciţiul financiar 2014-2020 pentru a o finanţa, dar deocamdată nu există nicio certitudine privind includerea acesteia într-un program finanţat din bani comunitari.

    ÎNTRE TIMP, UNGARIA SE PREGĂTEŞTE SĂ FINALIZEZE O AUTOSTRADĂ CARE SĂ LEGE FĂRĂ ÎNTRERUPERE FRONTIERA EI DE VEST CU AUSTRIA DE CEA ROMÂNEASCĂ. În prezent ungurii mai au de construit doar un tronson de 23 de kilometri, între localitatea ungurească Mako şi graniţa cu România, ce ar urma să fie gata la finalul anului 2014.

  • Fenechiu: Cred că am găsit soluţia fezabilă pentru construirea a 4000 de kilometri de autostradă

     “De 20 de ani ne plângem că România nu are autostrăzi. De 12 ani eu studiez cum s-ar putea face autostrăzi în România. Cred că am găsit o soluţie fezabilă, o soluţie care are şi o programare eficientă, dar şi surse financiare – e vorba de construirea unei reţele de 4000 de km de autostradă până în 2027 printr-un parteneriat public-privat la care Guvernul asigură plăţile de disponibilitate”, a spus Fenechiu.

    Întrebat de ce nu a aplicat acest proiect când a fost ministru al Transporturilor, Fenechiu a precizat: “Aş putea să vă răspund simplu: nu am apucat. La acest proiect nu lucrez de când sunt ministru, lucrez de mai mulţi ani, peste 2 ani. E vorba de o analiză detaliată a tot ce s-a întâmplat în infrastructură de transpost rutier în Europa”.

    “Ăsta e rodul acestei activităţi. E până la urmă o lucrare de doctorat a unui coleg al meu cu care am lucrat foarte mult pe această temă”, a spus Fenechiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firma de construcţii HoneyWood speră să vândă 30-50 de case ecologice pe an în următorii 3-4 ani

     “În România va fi greu la început, dar în următorii 2-3 ani văd o dezvoltare importantă, astfel că 30-50 de case în următorii 3-4 ani pe an nu mi se pare exagerat. Pe măsură ce vom construi lumea va înţelege mai bine aceste produse. Cea mai mare piedică pe piaţă este lipsa banilor. Nivelul de trai este cea mai mare problemă în România, pentru că interesul este extrem de mare pentru astfel de construcţii”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Răzvan Cazacu, fondatorul firmei.

    El spune că pe lângă problema banilor, românii au şi multe prejudecăţi legate de locuinţele din lemn, cei mai mulţi spunând că acestea scârţâie şi că sunt mai vulnerabile la foc.

    Firma are deja două contracte pentru acest an, iar pentru anul viitor se aşteaptă să construiască între 5 şi 10 case. Valoarea contractelor pentru acest an este de 130.000 de euro, respectiv 250.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare motor de avion din lume devine şi mai mare

    Noua sa versiune, denumită GE9X, va pune în mişcare noua generaţie de aeronave 777X de la Boeing. În această toamnă, GE intenţionează să încerce noile palete compozite din fibră de carbon de mare rezistenţă dezvoltate pentru GE9X pe o platformă de testare Boeing din Seattle. Noile palete şi alte piese fabricate din materiale revoluţionare vor reduce consumul de combustibil al motorului GE9X şi impactul lui asupra mediului. Bill Millhaem, Director General al programului GE90 al GE Aviation, spune că noul motor va permite creşterea eficienţei combustibilului cu peste 1,5% faţă de motorul GE90-115B, care face parte din GE.

    Cu un diametru de 335 cm, ventilatorul frontal al GE9X va fi chiar mai mare decât cel folosit de fratele lui mai mare. Printre celelalte materiale de înaltă tehnologie aflate în interiorul motorului GE9X se numără şi compozitele cu matrice ceramică (CMC), capabilă să funcţioneze la temperaturi de până la 1.315°C – mai ridicate decât cele la care poate rezista orice alt aliaj. Inginerii spun că va arde mai puţin combustibil decât modelul anterior.

    În ultimii câţiva ani, GE Aviation a testat noi materiale şi tehnologii pentru motoare. Pe lângă testarea paletelor de ventilator în unitatea de testare a motoarele ITP din Marea Britanie, GE Aviation va evalua şi o staţie de compresoare de înaltă presiune la o unitate GE Oil & Gas din Massa, Italia, luna aceasta.

    Primul motor va fi testat în 2016, verificările la bancul de probe de zbor al GE fiind programate pentru anul 2017. Certificarea motorului urmează să aibă loc în 2018. Comenzile clienţilor însumează peste 1.500 de motoare GE90-115B pentru aeronave Boeing 777-300ER, 777-200LR şi cargo 777.

  • RAPORT: Autostrăzile construite în România, de TREI ORI MAI SCUMPE decât în ţările vecine

     “În cadrul analizei s-a constat o variaţie semnificativă a preţurilor medii pe kilometru de autostradă. Spre exemplu, la zonă de şes, în România preţurile au variat în intervalul 2,68 milioane euro (tronsonul Feteşti- Cernavodă) şi 11,61 milioane euro (varianta de ocolire Piteşti), în Bulgaria între 2 milioane euro (tronsonul Tracia – Nova Zagora – Yambol) şi 2,8 milioane euro (Hemus – Sofia şi Yana), iar în Polonia în intervalul 4,6 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa) – 12,4 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa)”, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei, care prezintă concluziile unei anchete sectoriale privind piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi din România.

    În România, variaţia preţului mediu pentru un kilometru de autostradă construit în aceeaşi formă de relief este de 45,8%, mai mare faţă de cazul Poloniei (36,4%) şi Bulgariei (14,2%), potrivit sursei citate.

    În urma prelucrării datelor şi informaţiilor puse la dispoziţie de CNADNR, analiza arată că în România preţul mediu al unui km de autostradă construit în zona de şes este de 23,3 milioane lei/km, iar cel al unui km de autostradă construit în zona de deal este de 20,8 milioane lei/km, ambele peste nivelul standardelor de cost.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RAPORT: Autostrăzile construite în România în zona de şes, de trei ori mai scumpe decât în Bulgaria

     “În cadrul analizei s-a constat o variaţie semnificativă a preţurilor medii pe kilometru de autostradă. Spre exemplu, la zonă de şes, în România preţurile au variat în intervalul 2,68 milioane euro (tronsonul Feteşti- Cernavodă) şi 11,61 milioane euro (varianta de ocolire Piteşti), în Bulgaria între 2 milioane euro (tronsonul Tracia – Nova Zagora – Yambol) şi 2,8 milioane euro (Hemus – Sofia şi Yana), iar în Polonia în intervalul 4,6 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa) – 12,4 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa)”, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei, care prezintă concluziile unei anchete sectoriale privind piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi din România.

    În România, variaţia preţului mediu pentru un kilometru de autostradă construit în aceeaşi formă de relief este de 45,8%, mai mare faţă de cazul Poloniei (36,4%) şi Bulgariei (14,2%), potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PIAŢA IMOBILIARĂ: Numărul autorizaţiilor de construire pentru locuinţe a scăzut. Ce regiuni sunt mai afectate

    “Cele mai semnificative scăderi au fost în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-542 autorizaţii), Sud-Muntenia (-179 autorizaţii) şi Sud-Est (-148 autorizaţii). Creşteri au fost în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+176 autorizaţii), Bucureşti-Ilfov (+142 autorizaţii) şi Centru (+75 autorizaţii)”, se arată într-un comunicat al INS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro