BusinessMagazin

Tag: buget

  • Noul program fiscal al guvernului grec: concedieri masive si cresteri de taxe (VIDEO)

    Conform presei grecesti, este vorba de urmatoarele masuri, care
    au fost trimise spre aprobare parlamentului:

    – concedierea a 150.000 de angajati din sectorul public pana in
    2015 (dintr-un total de circa 700.000) si noi reduceri ale
    salariilor, care au scazut deja cu peste 20% din 2010 pana in
    prezent; vor fi introduse criterii de performanta pentru angajari
    si nu vor mai fi permise viitoare angajari decat in proportie de un
    angajat nou la fiecare 10 concediati

    – va fi introdusa o taxa suplimentara de 1-4% pe toate veniturile,
    in functie de venit, prezentata drept taxa de solidaritate pentru
    finantarea ajutoarelor de somaj; functionarii publici vor plati in
    plus o taxa fixa de 3%

    – impozitele pe proprietate vor creste cu 0,1-0,2%

    – vor fi reduse cu 10% gratuitatile pentru pensionari; pensionarii
    sub 60 de ani care au pensie de peste 1.700 euro/luna vor plati
    contributii speciale

    – proprietarii de masini de lux, imobile mari, iahturi si piscine
    vor plati contributii speciale de solidaritate

    – din septembrie vor fi majorate de la 13% la 23% ratele TVA pentru
    consumul in restaurante si cafenele si pentru bauturi

    – va fi introdusa o taxa de solidaritate pe tranzactiile
    bancare

    – va fi introdusa o taxa speciala pe comertul cu gaze
    naturale.

    Masurile de reducere a deficitului bugetar adoptate si anuntate
    pana in prezent au reusit sa reduca deficitul bugetar cu 12
    miliarde de euro in ultimul an, dar au avut efecte devastatoare
    asupra partidului socialist de guvernament, PASOK. Un sondaj de
    opinie comandat de Kathimerini arata ca PASOK a scazut in
    preferintele electoratului cu 17% fata de momentul alegerilor
    generale din 2009, ajungand la 27%, mai putin decat Noua
    Democratie, partidul de dreapta pe care socialistii l-au invins
    atunci in alegeri. Noua Democratie a scazut la randul sau cu
    2,5%.

    Sustinerea populara pentru premierul socialist Giorgios Papandreou
    a coborat la 23%, iar majoritatea covarsitoare a grecilor
    chestionati in sondaj – 87% – cred ca tara se indreapta intr-o
    directie gresita, se declara nemultumiti de calitatea vietii lor si
    de calitatea democratiei din Grecia. De cateva saptamani, aproape
    zilnic au loc manifestatii de mari proportii in pietele publice din
    Atena, Salonic si alte orase, manifestatii cu care s-au solidarizat
    inclusiv unii dintre ierarhii Bisericii Ortodoxe. Separat,
    sindicatele au chemat la greva generala pe 15 iunie.

    Incasarile la buget ale Greciei au scazut cu 8% pe primul
    trimestru, somajul in martie a crescut de la 15,9% la 16,2%, iar
    economia a scazut cu 5,5% in ianuarie-martie fata de aceeasi
    perioada din 2010, desi fata de ultimele trei luni din 2010 a
    crescut cu 0,2%.

    Aceste stiri, care au venit una dupa alta saptamana trecuta, au
    consolidat scepticismul creditorilor Greciei si al Bancii Centrale
    Europene fata de ideea optimista ca taierile de cheltuieli si
    majorarile de taxe operate de guvernul lui Giorgios Papandreou vor
    crea un teren suficient de bun pentru ca economia sa reinceapa
    cresterea, spre a putea sustine plata enormei datorii de 340 mld.
    euro a statului grec.

    Ideea ca Grecia s-ar putea reintoarce pe pietele financiare la
    anul, in care multi au crezut dupa ce UE si FMI au acordat tarii
    anul trecut creditul de 110 miliarde de euro, a disparut. Ea a fost
    inlocuita de discutiile privind un nou pachet de credite in valoare
    de pana la 90 de miliarde de euro de la UE (de asta data fara
    participarea FMI, dupa informatiile disponibile in prezent) si de
    sugestii adresate de Germania creditorilor privati de a pasui
    Grecia la plata datoriilor ajunse la scadenta. Noul imprumut
    urmeaza sa fie aprobat de ministrii de finante din zona euro la 20
    iunie si de liderii europeni la summitul din 23-34 iunie.

  • Ce sanse are propunerea lui Trichet de infiintare a unui minister european de finante

    Jean-Claude
    Trichet, seful Bancii Centrale Europene, a propus crearea unui
    Minister European de Finante, cu drept de veto fata de politicile
    economice ale statelor membre – solutie care, dupa el, ar fi “mult
    peste metodele de supraveghere imbunatatita avute in vedere in
    prezent” (printre care prezentarea spre aprobare la Bruxelles a
    bugetelor nationale spre aprobare).

    Masura urmareste sa-i
    sanctioneze pe membrii UE indisciplinati fiscal si se coreleaza cu
    ideile Germaniei de a impune un sistem unic de impozitare pe
    ansamblul UE, care ar dezavantaja evident statele cu fiscalitate
    mai mica, precum Irlanda, unde presiunile de anul trecut ale
    Berlinului in directia renuntarii la cota unica redusa de
    impozitare pentru corporatii au determinat Google sa ameninte
    deschis Dublinul cu parasirea tarii ca destinatie de
    investitii.

    Perspectiva de pierdere a
    avantajelor fiscale in cadrul unui astfel de sistem, propus ca
    element al Pactului de competitivitate Euro Plus, l-a facut pe
    presedintele Traian Basescu, in urma cu cateva luni, sa declare ca
    Romania va respinge ideea de impozitare unitara, desi la alte
    elemente ale Euro Plus adera, cum este de pilda inscrierea in
    Constitutie a unei limite de deficit bugetar si de datorie
    publica.

    Spre a linisti apele, deja
    tulburate de zvonurile ca Bruxellesul ar vrea sa rapeasca
    independenta fiscala a Greciei, Steffen Seibert, purtatorul de
    cuvant al cancelarului german Angela Merkel, a afirmat vineri ca
    guvernul german “impartaseste temerile” exprimate de Jean-Claude
    Trichet in discursul sau despre disciplina fiscala in zona euro si
    in UE, insa nu crede ca propunerea unui Minister European de
    Finante este fezabila acum. “Este un proiect care ar putea fi
    aplicat pe termen foarte lung si nu poate constitui subiectul
    discutiilor in guvernul german acum”, a spus
    Seibert.

  • Noua Constitutie scoate de sub controlul Curtii Constitutionale taierile de salarii si pensii

    Bugetele sunt supuse spre aprobare Parlamentului numai dupa ce
    sunt inaintate institutiilor europene. Atat aceasta prevedere, cat
    si cea de limitare prin constitutie a deficitului si a indatorarii
    corespund prevederilor Pactului de competitivitate Euro Plus al UE,
    la care a aderat recent si Romania.

    Proiectul de reviziuire a Constitutiei precizeaza ca Guvernul nu
    poate contracta imprumuturi externe decat in domeniul investitiilor
    si nu pentru plata salariilor si a pensiilor, cheltuieli sociale
    sau alte scopuri, spre a limita astfel tentatia partidelor “de a
    distruge bugetele inainte de alegeri”, dupa cum spune presedintele
    Basescu.

    Singurele cazuri cand plafonul de deficit si cel de datorie pot fi
    depasite se refera la catastrofele naturale sau “situatii
    exceptionale cu impact negativ semnificativ asupra finantelor
    publice”, conform textului revizuit al Constitutiei – dar numai
    daca se intruneste majoritatea membrilor Parlamentului si numai
    daca depasirea poate fi compensata in maximum 3 ani.

    Constitutia revizuita anuleaza controlul judecatoresc al actelor
    administrative ale autoritatilor publice care privesc politicile
    fiscale si bugetare, ceea ce inseamna ca Guvernul va putea decide,
    de pilda, taieri de salarii si pensii fara acordul Curtii
    Constitutionale.

    In situatie de criza politica, Guvernul are dreptul sa-si asume
    raspunderea pe legea bugetului de stat si cea a bugetului
    asigurarilor sociale, ca exceptie de la prevederea din proiect
    conform careia angajarea raspunderii Guvernului se poate face o
    singura data pe sesiune, pe o singura lege.

    Presedintele Basescu a anuntat ca dupa ce va avea avizul
    Consiliului Legislativ pentru proiectul de revizuire, va transmite
    partidelor proiectul, urmand ca el sa ajunga la Parlament inainte
    de vacanta de vara, intre 20 si 30 iunie.

  • Esec al planului de austeritate in Grecia. Ce urmeaza?

    Premierul Giorgios Papandreou a afirmat, conform publicatiei
    elene Capital, ca in aceste conditii, el “va merge inainte singur,
    fara alegeri, pana in 2013”.

    Reuniunea de trei ore si jumatate, convocata de presedintele
    Karolos Papoulias, era menita sa deblocheze programul cel nou de
    austeritate propus de premierul Papandreou, sub rezerva ca in cazul
    unui esec, raman deschise toate optiunile, inclusiv cea a
    alegerilor anticipate, asa cum s-a intamplat in Portugalia dupa
    respingerea planului de restrangere a cheltuielilor bugetare.

    “Timpul trece”, a reactionat comisarul european Olli Rehn, dupa
    esecul reuniunii, afirmand ca Bruxellesul “regreta esecul liderilor
    de partide de a ajunge la un consens pentru ajustarile necesare
    spre a traversa actuala criza a datoriilor”. “Trebuie sa se ajunga
    in curand la un acord, pentru ca timpul trece. Speram ca eforturile
    in directia unui acord intre partide pentru sustinerea programului
    UE-FMI vor continua”, a declarat Rehn, citat de Kathimerini.

    Presedintele Eurogrupului (ministrii de finante ai zonei euro),
    Jean-Claude Juncker, a declarat ca transa nu va fi primita decat
    daca Grecia prezinta garantii de refinantare pentru urmatoarele 12
    luni, ceea ce depinde direct de credibilitatea programului fiscal
    si de privatizare.

    CE I SE CERE GRECIEI

    Programul de austeritate prevedea urmatoarele masuri, menite sa
    reduca deficitul bugetar la 7,5% din PIB pana la sfarsitul anului
    si sa convinga pietele financiare ca Grecia “nu traieste peste
    mijloacele sale”, asa cum s-a exprimat comisarul Olli Rehn:

    1) Reducerea costurilor cu asistenta medicala, in total cu 260 mil.
    euro
    2) Reducerea cheltuielilor de asistenta sociala cu 345 mil.
    euro
    3) Reducerea pensiilor cu 245 mil. euro, prin masuri temporare sau
    reformarea sistemului de acordare
    4) Cresterea contributiiloe pentru toti angajatii, care ar urma sa
    aduca la buget suma totala de 380 mil. euro. O taxa speciala de
    solidaritate de 1% va fi aplicata tuturor functionarilor publici,
    iar in sectorul privat, povara taxei va fi impartita intre angajati
    si angajatori.

    Ministerul de Finante s-a angajat, de asemenea, sa accelereze
    privatizarile, in cadrul planului de a vinde in total active de 50
    de miliarde de euro, in conditiile in care Grecia risca sa nu
    primeasca a cincea transa din acordul de finantare cu UE si FMI, la
    29 iunie.

    Ministrul de resort, Giorgios Papakonstantinos, a promis ca se va
    intalni cu reprezentantii Deutsche Telekom pentru a-i convinge sa
    cumpere 10% din operatorul telecom OTE, si sa publice in cursul
    verii anunturile de vanzare pentru Hellenic Postbank, Piraeus Bank,
    portul Salonic, Loteria de Stat, compania de gaze DEPA, compania
    metalurgica Larko, compania de productie militara Hellenic Defence
    Systems si altele.

  • Noul pachet de masuri ale Atenei: OTE si Hellenic Postbank vandute, ATE Bank va fi restructurata

    Compania telecom OTE, proprietarul Romtelecom (unde vor fi
    vandute 16% din actiuni, din care 10% catre Deutsche Telekom) si
    banca Hellenic Postbank (cu un pachet de 34% scos la vanzare)
    figureaza pe lista de privatizari, a informat publicatia
    Kathimerini. Guvernul isi va reduce, de asemenea, participatia la
    companiile care opereaza porturile Pireu si Salonic, ca si in
    compania de furnizare a apei in Salonic.

    In zilele urmatoare, guvernul lui Giorgios Papandreou va stabili si
    masurile de reducere a cheltuielilor cu circa 6 miliarde de euro in
    2011, intre care taierea pensiilor, noi concedieri in sectorul
    public si majorarea unor taxe sau impozite. Aceste masuri au facut
    si fac obiectul unei contestari violente din partea partidelor de
    opozitie, in special a Noii Democratii conduse de Antonis
    Samaras.

    Aprobarea si executia programului de privatizari si de reducere a
    cheltuielilor bugetare este o conditie pe care guvernul grec
    trebuie s-o indeplineasca rapid, ca sa poata primi de la UE si FMI
    a cincea transa, de 12 miliarde de euro, din creditul de 110
    miliarde de euro initiat in urma cu un an.

    Pe primele patru luni, deficitul bugetar al Greciei e mai mare
    decat estimarile, fiindca recesiunea a diminuat veniturile. In
    perioada ianuarie-aprilie, veniturile au scazut cu 9,1%, la 14,4
    miliarde de euro, iar cheltuielile au crescut cu 3,6%, la 21,02
    miliarde de euro.

    CE SE INTAMPLA CU BANCILE GRECESTI

    Tot luni, Comisia Europeana a aprobat un plan de restructurare a
    ATE Bank, banca prezenta si in Romania, implicand o recapitalizare
    din partea statului in valoarea de pana la 1,14 miliarde de euro,
    plus masuri de de ameliorare a eficientei si de reducere (vanzare)
    a activelor cu pana la 25%, cu scopul de a reduce dependenta de
    finantare externa.

    In 2009, aminteste publicatia elena Capital, ATE Bank a primit de
    la stat un ajutor de 675 milioane de dolari, pentru a evita
    falimentul. In aprilie 2011, banca a anuntat o majorare de capital
    de 1,25 miliarde de euro, din care 1,14 miliarde urma sa fie
    subscrise de stat, iar restul de investitori privati. ATE Bank este
    singura banca elena cu activitate in Romania care n-a reusit sa
    treaca testul de soliditate financiara derulat de UE asupra
    bancilor de pe continent.

    O analiza a Deutsche Bank publicata vineri prevedea pentru bancile
    grecesti o reducere a profitului, cresterea provizioanelor,
    accelerarea formarii creditelor neperformante. Pentru trimestrul I,
    Deutsche Bank estimeaza profituri de 2 milioane de euro pentru
    Piraeus Bank (fata de 6 milioane in aceeasi perioada din 2010), 10
    milioane pentru Alpha Bank (neschimbat fata de anul trecut), 79 de
    milioane pentru Bank of Cyprus (fata de 81 de milioane) si 8
    milioane pentru Marfin Bank (fata de 42 de milioane).

    Singura banca pentru care Deutsche Bank anticipeaza pierderi este
    ATE Bank, respectiv 9 milioane de euro, in scadere fata de 37 de
    milioane in trimestrul I 2010. Analistii bancii germane au ca
    recomandare de investitii “sell” pentru ATE Bank si “hold” pentru
    toate celelalte banci.

  • De ce populatia trebuie stimulata sa economiseasca, in viziunea BNR

    Finantarea de pe pietele internationale ramane dificila, pentru
    ca persista adversitatea la risc si asistam la modificarea
    frecventa a comportamentului investitorilor, exista competitie
    pentru finantarea datoriilor suverane, iar dobanzile sunt pe o
    tendinta de crestere, a apreciat Danila, intr-o prelegere sustinuta
    vineri la Universitatea Ovidius din Constanta.

    “Se poate demonstra ca exista o legatura puternica intre
    economisirea dintr-o tara si nivelul investitiilor, cu efect direct
    asupra cresterii economice”, spune el. Criza, dupa cum s-a vazut, a
    afectat mai mult tarile dependente de influxuri de capital din
    strainatate, asa cum este si cazul Romaniei, iar reducerea
    ulterioara a acestor fluxuri sau stoparea lor a scazut cererea
    interna si activitatea economica in ansamblu. Iar investitiile cele
    mai stabile sunt intotdeauna cele finantate din economisire
    interna, intrucat capitalul strain se poate dovedi de multe ori
    volatil, speculativ si chiar destabilizator, a aratat
    bancherul.

    “Perspectivele cresterii economice in Romania sunt afectate negativ
    de comportamentul gospodariilor, in dubla lor ipostaza, de capital
    uman si generator de capital financiar”, apreciaza Danila. Iar
    comportamentul gospodariilor nu este decat raspunsul la politicile
    si deciziile economice in ceea ce priveste cheltuielile publice,
    politica monetara si incurajarea economisirii prin intermediul
    produselor financiare.


    Nicolae Danila afirma ca Romania mai are de facut pe termen mediu
    “restructurari semnificative in domeniul cheltuielilor bugetare,
    vizand atat alocarea resurselor umane, cat si politica de asistenta
    sociala”. Pana acum, restructurarile din 2010 si 2011 au produs
    efecte negative asupra pietei muncii si au diminuat venitul real
    disponibil. “Incertitudinile si neincrederea au descurajat
    activitatea sectorului privat, au redus cererea de consum si au
    comprimat venitul real disponibil al populatiei”, care a devenit
    pesimista in privinta viitorului locurilor de munca si a inflatiei,
    iar cine si-a permis a inceput sa stranga “bani albi pentru zile
    negre”.

    In ianuarie, constatand ca a crescut volumul economiilor la
    banca ale populatiei, premierul Emil Boc se aratase nemultumit de
    “nihilismul” mediatic, care ii sperie pe oameni si ii determina
    sa-si puna banii la banca in loc sa-i foloseasca pentru consum si
    sa ajute astfel cresterea economica. “In loc ca oamenii totusi sa
    dea drumul si la partea de consum, prefera sa duca mai multi bani
    la banca si sa economiseasca, ceea ce este foarte rau si ineficient
    pentru o economie”, spunea Emil Boc la TVR.

    Datele din Romania ultimilor 15 ani arata ca economisirea slaba,
    comparativ cu alte state din UE si zona euro, nu a fost cauzata
    insa de criza, ceea ce inseamna ca politicile economice au transmis
    “semnale nepotrivite cu privire la necesitatea economisirii”,
    atrage atentia Nicolae Danila. Mai departe, se creeaza un cerc
    vicios intre politicile economice nepotrivite, pentru ca intr-un
    mediu cu economisire scazuta, politicile autoritatilor trebuie sa
    faca fata nevoii de a inlocui economisirea interna cu indatorarea
    externa.

    La ora actuala, Romania nu are totusi de-a face, ca alte state
    din zona euro si UE, cu un dezechilibru intre economisirea interna
    si o indatorare externa exagerata, insa “ceea ce ingrijoreaza
    pietele si le face sa ceara garantii suplimentare (de genul
    acordurilor cu FMI) este dinamica deficitului public si a
    consumului privat”. Mai exact, criza economica a fortat scaderea
    puternica a consumului populatiei, in timp ce consumul public
    (cheltuielile guvernului) continua sa fie considerat excesiv de
    piete, din doua motive: inainte de debutul crizei, nivelul
    cheltuielilor bugetare era oricum nesustenabil, iar dupa criza, la
    cheltuielile bugetare s-au adaugat si cele legate de politica
    sociala, destinata somerilor si celor cu venituri mici.

    “Altfel spus, ajustarea cheltuielilor bugetare trebuie sa continue
    credibil, pentru ca pietele sa fie dispuse sa imprumute Romania,
    chiar daca noi nu avem o problema de finantare a serviciului
    datoriei publice”, conchide bancherul.

  • Ai 5.000 de euro? Care este cea mai buna masina pe care ti-o poti cumpara?

    Partea buna este ca sunt mii si chiar zeci de mii de masini de
    vanzare in acest moment.

    Intre noi fie vorba poti sa-ti cumperi cu un astfel de buget si
    un BMW sau chiar un Mercedes. Sa vedem oferta?

    La un buget de 5.000 de euro poti sa cumperi chiar si o masina
    noua, dupa cum se lauda proprietarii lor.


    Cititi mai multe     pe www.incont.ro

  • Nunta regala a insemnat o gaura de 250.000 de lire in bugetul familiei Middleton

    Nota de plata a inclus 71 de camere la hotelul Goring din
    apropierea Buckingham Palace, numai acestea costand 85.000 de lire
    sterline, petrecerile dinaintea nuntii, dar si tinutele membrilor
    familiei si bijuteriile aferente. |n calcul n-a intrat insa si
    apartamentul regal din cadrul hotelului de cinci stele, unde si-a
    petrecut Kate Middleton noaptea de dinaintea nuntii.


    Michael si Carole Middleton, parintii printesei Kate, detin o
    firma care organizeaza petreceri si nu s-au abtinut de la
    cheltuieli cu aceasta ocazie.Cu cateva zile inainte de nunta,
    acestia au organizat doua petreceri in cinstea miresei la hotelul
    Goring, platind peste 1.500 de lire sterline pentru o sticla de
    sampanie Dom Perignon si 400 de lire sterline pentru o portie de
    caviar. |n total, petrecerile au costat 25.000 de lire
    sterline.

    Rochia de mireasa purtata de Kate a costat si ea 40.000 de lire
    sterline. |n total, cele trei Middleton – Kate, mama ei Carole si
    sora ei Pippa au purtat rochii in valoare de 70.000 de lire
    sterline, semnate de designeri precum Sarah Burton si Catherine
    Walker. Iar costumele barbatilor din familia Middleton – Michael si
    fiul sau James, au costat in jur de 10.000 de lire sterline.

    O alta cheltuiala uriasa pentru familia Middleton se spune ca ar
    fi fost cea pentru cerceii miresei, care ar fi costat cam 15.000 de
    lire sterline, la care s-au adaugat alte 30.000 de lire pentru
    cerceii si colierul lui Carole, cerceii Pippei si acele de cravata
    din aur ale lui Michael si James.

    Pe lista ar mai fi si pantofii miresei Kate semnati de
    designerul Alexander McQueen, precum si buchetul de mireasa, care
    se ridica la 3.000 de lire sterline.

    |n total, gaura din bugetul familiei Middleton a fost estimata
    la 250.000 de lire sterline, suma pe care familia lui Kate nu pare
    sa fi avut dificultati sa o stranga si sa o cheltuie in mai putin
    de o saptamana, potrivit lui Chas Roy-Chowdhury de la Association
    of Chartered Certified Accountants, citat de DailyMail.

  • Drumul de la trainingul clasic la e-learning

    Avantajul principal al lectiilor pe net este ca sunt mai ieftine
    – cam de cinci ori fata de cursurile traditionale tinute in clase,
    cu un trainer, iar acest argument cantareste enorm acum in ochii
    companiilor. Anual, cateva zeci de mii de angajati din companiile
    multinationale sunt instruiti prin programe de e-learning, iar
    numarul lor creste de la an la an.

    Potrivit furnizorilor de astfel de programe, o companie
    investeste, in medie, circa 15 euro pe an pentru fiecare angajat pe
    care il instruieste prin e-learning. Este adevarat ca sunt si
    cursanti care aleg sa plateasca singuri aceste costuri de formare
    profesionala, insa ponderea lor din total este relativ mica – nu
    mai mult de 10%. Pretul mult mai mic al acestor cursuri se explica
    prin faptul ca dispar o serie de cheltuieli, precum cele cu
    inchirierea salilor sau salariile trainerilor.

    “De la BCR, spre exemplu, am avut 8.000 de cursanti, ceea ce
    arata ca marile companii sunt interesate de aceste programe si vor
    sa investeasca in ele”, spune Adrian Calin, consultant in cadrul
    furnizorului de programe de e-learning Blue Point IT Solutions,
    partenerul local al companiei SkillSoft. Un alt avantaj este legat
    de faptul ca aceste cursuri se desfasoara intr-un timp mai scurt,
    ceea ce scuteste atat angajatii, cat si angajatorii de un efort
    suplimentar.

    De altfel, si companiile mai mari de training traditional au
    inceput sa construiasca module online, ba chiar si scolile de MBA
    au lansat variantele pe internet. “Incepe sa creasca numarul de
    cursanti pentru programele online. Pentru ca sunt mai ieftine, ele
    sunt accesibile si persoanelor fizice. Pentru o certificare, care
    include si cursurile, si examenul final, costul este de 300 de
    lire”, spune Dorina Badea, managing director al companiei de
    training BPP Profesional Education.

    Chiar daca in momentul de fata este greu de crezut ca programele
    de e-learning vor lua prea curand locul training-urilor
    traditionale, Adrian Calin spune ca lucrurile sunt mai clare de
    atat: “Viitorul pentru training-urile traditionale este exclusiv
    nisarea, iar, in ceea ce-i priveste pe traineri, in piata vor
    ramane doar cei cu notorietate sau cei foarte talentati”.

  • Ialomitianu, despre deficitul bugetar: Trebuie sa clarificam cine are dreptate: BNR sau INS

    “Trebuie sa clarificam cine are dreptate, Banca Nationala sau
    INS”, a spus Ialomitianu, intrebat despre rezervele exprimate marti
    de Eurostat. Erostat a anuntat marti ca are rezerve in privinta
    calitatii datelor raportate de Romania referitoare la deficitul
    bugetar de anul trecut, calculat dupa standardele ESA95, invocand
    printre cauze incertitudinea legata de impactul unor companii
    publice asupra deficitului. Ulterior, Institutul National de
    Statistica a anuntat ca Ministerul Finantelor a inceput verificarea
    datelor raportate de catre companiile de stat, la care urmeaza sa
    participe si experti ai Bancii Nationale a Romaniei si Institutului
    National de Statistica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro