Tag: ue

  • Ungaria vizează un acord de împrumut de 17-20 miliarde euro de la FMI şi UE

    Cabinetul de la Budapesta trebuie, însă, să găsească soluţii la îngrijorările UE privind mai multe legi înainte ca discuţiile pentru un împrumut să înceapă, se arată în document, o analiză a progreselor Ungariei pentru obţinerea unui nou împrumut, scrie Index, citat de cotidianul Portfolio, şi obţinut de portalul Index.hu. “Ungaria trebuie să facă progrese în mai multe domenii cheie, precum independenţa băncii centrale, instituţii finnaicare, taxe de criză, buget şi impozitare”, afirmă Matolcsy.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Martin Schulz, noul preşedinte al PE: “Pentru prima oară, eşecul UE se conturează ca posibilitate”

    “Pentru prima oară de la înfiinţarea ei, eşecul Uniunii Europene se conturează ca o posibilitate”, a avertizat Martin Schulz în discursul său din plenul Parlamentului din Strasbourg, imediat după vot. El a chemat la solidaritate şi coordonare a politicilor între statele membre, afirmând că “interesele fiecăruia dintre noi nu mai pot fi separate de cele ale vecinilor noştri, pe baza unei înţelegeri că Uniunea Europeană nu este un joc de sumă-zero, în care unul trebuie să piardă pentru a face posibil câştigul celuilalt”.

    “Ori pierdem toţi, ori câştigăm cu toţii. Baza fundamentală pentru acest lucru este metoda comunitară. Nu e vorba de vreun concept tehnocrat, ci de principiul din inima a tot ce reprezintă Uniunea Europeană”, a spus Schulz, criticând faptul că de-a lungul ultimilor doi ani, reuniunile şefilor de state şi guverne au însemnat că “reprezentanţii cetăţenilor europeni au fost reduşi la rolul de a aproba acorduri încheiate în spatele scenei de guverne la Bruxelles”.

    “Parlamentul European nu va sta deoparte să privească cum se întâmplă aceste lucruri”, a adăugat Schulz, precizând că “acordul interguvernamental privind noua uniune fiscală va fi primul test”. “Cine va încălca valorile înscrise în Carta Drepturilor Fundamentale trebuie să ştie că se va confrunta cu noi ca adversari. Aceasta este datoria noastră ca Membri ai Parlamentului European”, a afirmat noul şef al PE.

    Ultima formă a pactului fiscal pentru zona euro, la care negociatorii ţărilor membre au ajuns săptămâna trecută, a stabilit că statele vor avea dreptul să se abată de la obiectivul bugetului echilibrat pe termen mediu numai în situaţia unui “recul economic sever”, definit în raport cu termenii Pactului de Stabilitate şi Creştere. Pactul ar urma să intre în vigoare la începutul lui 2013, dacă parlamentele a 12 ţări din cele 15 ale zonei euro vor ratifica până atunci acordul. Textul final va fi discutat la reuniunea miniştrilor de finanţe ai UE şi apoi la Consiliul European, ambele la sfârşitul lui ianuarie.

    Martin Schulz va conduce Parlamentul European pentru următorii doi ani şi jumătate, până la începutul următoarei legislaturi din iulie 2014. El îl îl înlocuieşte la şefia PE pe polonezul Jerzy Buzek (Partidul Popular European). Contracandidaţii lui Schulz au fost europarlamentarul britanic Diana Wallis (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa) şi Nirj Deva (Conservatorii şi Reformiştii Europeni), care au primit 141, respectiv 142 de voturi.

    CINE ESTE MARTIN SCHULZ

    Martin Schulz s-a născut la 20 decembrie 1955 în Hehlrath, un orăşel german din apropierea graniţei cu Olanda şi Belgia. După liceu, s-a hotărât să îşi câştige existenţa prin pasiunea pe care o avea pentru cărţi şi a făcut un stagiu într-o librărie. În 1982, şi-a deschis propria librărie în Würselen, pe care a gestionat-o timp de 12 ani.

    Şi-a început cariera politică la 19 ani, aderând la Partidul Social Democrat German. La 31 de ani a devenit cel mai tânăr primar al landului Renania de Nord-Westfalia – în oraşul Würselen. A deţinut acest post timp de 11 ani. Este deputat european din 1994, unde a lucrat în diferite comisii, printre care subcomisia pentru drepturile omului şi comisiile pentru libertăţi civile şi afaceri interne. A condus delegaţia germană a grupului PSE din 2000, fiind în acelaşi timp vicepreşedinte al eurodeputaţilor socialişti.

    În 2004 a fost ales lider al Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, poziţie deţinută până pe 17 ianuarie 2012. Din 2009 este şi reprezentant pentru afaceri europene al Partidului Social Democrat din Germania.

    Soţia sa este arhitect peisagist. Au doi copii. Printre pasiunile sale se numără cititul, istoria şi fotbalul. Este fan al echipei FC Köln.

    Schulz este un susţinător al aderării României la spaţiul Schengen, iar în 2009 şi-a exprimat susţinerea pentru Mircea Geoană la alegerile prezidenţiale. A cerut demisia lui Adrian Severin după scandalul de corupţie de anul trecut.

  • CALENDAR – Evenimente în perioada 16-22 ianuarie

    18.01
    Eurostat publică datele pe noiembrie 2011 privind activitatea de construcţii în UE şi zona euro

    18.01
    Concert Arch Enemy (Arenele Romane, Bucureşti)

    18-19.01
    “Spărgătorul de nuci” cu St. Petersburg State Ballet on Ice (Sala Palatului, Bucureşti)

    19.01
    Banca Centrală Europeană difuzează datele privind balanţa de plăţi şi poziţia investiţională ale zonei euro în trim. III şi noiembrie 2011

    21.01
    Festivităţile prin care oraşul Guimarães (Portugalia) devine capitală culturală europeană a anului 2012, alături de Maribor (Slovenia)

    20-23.01
    Târgul naţional de agricultură, apicultură şi produse ecologice Ecoagris (Iaşi)

  • Cum va arăta pactul fiscal european la care va adera România

    Pe de altă parte însă, spre deosebire de versiunile precedente, proiectul nu mai cere ca regula bugetului echilibrat să fie inclusă obligatoriu în constituţiile statelor membre, ci doar să aibă “caracter ferm şi permanent” şi doar opţional să figureze în constituţie.

    Pactul ar urma să intre în vigoare la începutul lui 2013, dacă parlamentele a 12 ţări din cele 15 ale zonei euro vor ratifica până atunci acordul. Textul final va fi discutat la reuniunea miniştrilor de finanţe ai UE şi apoi la Consiliul European, ambele la sfârşitul lui ianuarie.

    Preşedintele Traian Băsescu a propus modificarea Constituţiei, spre a include în text, între altele, prevederea potrivit căreia România trebuie să menţină un deficit bugetar zero. România a fost printre primele ţări UE din afara zonei euro care şi-au exprimat dorinţa de a adera la viitoarele reglementări bugetare ale zonei euro.

  • Acord între statele UE privind liniile generale ale noului pact bugetar

    Un text elaborat pe baza acestui acord va fi prezentat cu ocazia reuniunii miniştrilor de Finanţe din ţările UE, la sfârşitul lunii ianuarie.

    “Am avansat bine astăzi. Se poate spune că există un acord de principiu al tuturor participanţilor”, a declarat un alt negociator.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum fentează angajatorii greci plata salariului minim pe economie

    Legislaţia muncii va fi simplificată, salariul minim va scădea, iar salariile al 13-lea şi al 14-lea în sectorul privat “vor fi reexaminate”, a spus premierul, conform publicaţiei Kathimerini, avertizând sindicatele că dacă nu vor accepta aceste “sacrificii limitate” pentru a asigura finanţarea externă, ţara riscă “un deznodământ dezastruos”, mai exact o intrare în incapacitate de plată necontrolată în luna martie, din cauza neprimirii banilor de la FMI şi UE.

    Salariul minim în Grecia este de 750 de euro pe lună, considerat de FMI mult prea mare pentru a asigura competitivitatea pieţei muncii. În realitate însă, după cum a arătat o analiză Reuters, mulţi greci lucrează neoficial cu normă întreagă, dar în contracte care nu le asigură salariul minim, fie cu normă parţială sau cu program redus, fie de probă, temporare, ca ucenici, trainees sau alte forme de contracte flexibile.

    Jumătate din cele 537.000 de contracte noi de muncă încheiate în perioada ianuarie-septembrie sunt de astfel de tipuri, fiind remunerate uneori chiar cu mai puţin de jumătate din salariul minim. În aceeaşi perioadă, angajatorii au transformat peste 42.000 de contacte cu normă întreagă în contracte part-time sau alte forme flexibile de angajare. În plus, notează Reuters, aproape 10% dintre cei 3,5 milioane de angajaţi în sectorul privat din Grecia au trecut deja printr-o diminuare a salariului.

    “Nu-mi pot plăti facturile şi nu mă pot întreţine fără ajutorul părinţilor”, le mărturiseşte celor de la Reuters un grec pe nume Theonas, în vârstă de 33 de ani, al cărui contract a fost transformat din permanent în temporar. Theonas câştigă 700 de euro pe lună lucrând 12 ore pe zi, 7 zile pe săptămână, în loc de 4 zile, cât e specificat în contractul lui de muncă. Alţii, şi mai nenorocoşi, încasează 300 de euro pe lună făcând munci calificate cu normă întreagă, dar în contracte de trainees prelungite timp de ani de zile. Într-o ţară cu o rată a şomajului de circa 18%, nu mulţi îşi permit să refuze chiar şi astfel de slujbe prost plătite.

    Potrivit publicaţiei Proto Thema, 3.030.900 de greci trăiau încă din 2010 sub pragul sărăciei, conform datelor Autorităţii Statistice Elene. Pragul sărăciei este considerat un venit anual de 7.178 de euro pentru o persoană şi 15.073 de euro pentru o familie cu doi adulţi şi doi copii sub 14 ani.

    Venitul mediu anual individual în Grecia era de 13.973,94 euro, iar venitul mediu anual disponibil al gospodăriilor era de 24.224,38 euro. Riscul de sărăcie pentru copiii între 0 şi 17 ani este evaluat la 23%, mai mare cu 3% decât pentru restul populaţiei, în timp ce riscul sărăciei pentru persoanele de peste 65 de ani este evaluat la 21,3%. Numărul grecilor care trăiesc în familii unde unul sau mai mulţi membri nu lucrau sau nu lucrau cu normă întreagă se ridica la 544.800.

  • Temperatura creşte în disputa Iran – Occident. Asul din mâneca Teheranului

    Preşedintele american Barack Obama a semnat legea care instituie sancţiuni contra instituţiilor financiare care fac afaceri cu banca centrală iraniană – o lovitură de graţie aplicată regimului de la Teheran -, iar miniştrii europeni de externe au convenit ca la reuniunea din 30 ianuarie să adopte în sfârşit rezoluţia de impunere a embargoului petrolier contra Iranului, măsură amânată până acum din cauza (sau sub pretextul) opoziţiei din partea Greciei.

    Vezi aici ce înseamnă înăsprirea sancţiunilor economice contra Iranului

    Prin strâmtoarea Ormuz se derulează aproape 40% din livrările de petrol pe cale navală. Blocarea strâmtorii ar fi o lovitură în această perioadă inclusiv pentru livrările de gaz natural lichefiat din Qatar către Europa şi Asia-Pacific, notează The Wall Street Journal – mai ales pentru ţările europene şi asiatice care au făcut deja uz de o parte din stocurile lor de urgenţă în cursul verii, spre a compensa scăderea livrărilor de petrol din Libia. Consecinţa ar fi o scumpire a gazelor şi a electricităţii, care s-ar adăuga problemelor economice aduse de criză.

    Ameninţarea iranienilor a vizat şi planul SUA de a merge mai departe cu planul de a deplasa portavioane în Golful Persic, cu rolul de a descuraja militar Iranul. Regimul lui Mahmud Ahmadinejad a ameninţat zilele trecute că va riposta militar la prezenţa navelor americane în Golf, iar în cursul zilei de sâmbătă a lansat manevre militare la graniţa cu Afganistanul, “menite să consolideze securitatea la graniţa iraniană”, conform lui Mohammad Pakpour, comandantul forţelor terestre ale Gărzilor Revoluţionare iraniene, citat de Reuters.

    Întrebat de Reuters dacă există vreun plan de a spori prezenţa militară în Golf spre a testa ameninţarea iraniană, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, George Little, a răspuns: “Nimeni din administraţie nu doreşte o confruntare legată de strâmtoarea Ormuz. E important să coborâm temperatura (conflictului)”.

  • Soros: Dacă se sparge zona euro, Uniunea Europeană dispare şi ea

    Soros consideră că au existat “anumite inadecvări” atunci când UE a fost înfiinţată pornind de la o uniune monetară, dar fără uniune politică. “Există slăbiciuni structurale în sistemul financiar al UE şi dezechilibre în performanţa economică europeană”, a declarat finanţistul, iar situaţia este periculoasă în continuare, pentru că există vulnerabilităţi constitutive ale euro care nu au fost încă recunoscute.

    “Cea mai importantă dintre vulnerabilităţi este concepţia falsă asupra felului cum operează pieţele financiare. S-a pornit de la premisa că orice dezechilibre care ar putea apărea nu pot fi generate decât în sectorul public. A lipsit recunoaşterea faptului că pieţele financiare însele pot genera astfel de dezechilibre”, afirmă George Soros. “Aceasta este rădăcina actualei crize financiare care a dus la crahul din 2008, iar într-un fel, situaţia din zona euro este consecinţa directă a ei.”

    Când a fost introdusă moneda euro, Banca Centrală Europeană a acceptat obligaţiunile guvernamentale ale ţărilor membre la valoarea lor pe hârtie, ratele dobânzilor din ţările uniunii monetare s-au armonizat, iar băncile s-au burduşit cu obligaţiuni guvernamentale ale ţărilor mai slabe. Decalajele în performanţa economică au crescut însă: pe de o parte, Germania, cea mai puternică ţară, a suportat povara reunificării şi a trebuit deci să facă reforme economice serioase pentru a se adapta, în timp ce pe de altă parte, în ţări ca Spania sau Irlanda au apărut bulele imobiliare. “Aşa încât convergenţa ratelor dobânzilor a dus la o divergenţă de competitivitate, care constituie esenţa problemei, rămasă nerezolvată şi azi.”

    O prăbuşire a euro ar fi însă “catastrofică” atât pentru UE, cât şi pentru întregul sistem financiar mondial, a apreciat miliardarul de origine ungară, adăugând că actuala criză din zona euro este mai periculoasă decât crahul din 2008, acutizat odată cu falimentul băncii americane Lehman Brothers.

    Pe termen scurt, unele ţări din zona euro vor fi nevoite să ia şi mai multe măsuri de austeritate, “din cauza dezechilibrelor existente între ţările debitoare şi cele creditoare”, a spus Soros. “Din nefericire, criza financiară acută încă nu s-a putut rezolva, iar aceasta face ca situaţia să se deterioreze. Şi nu este clar dacă va avea o soluţie.”

  • Deficitul structural al Românei va coborî la 0,1% din PIB în 2012, în limita cerută de UE

    “Când facem calcule privind deficitul bugetar (raportat la PIB – n.r.), noi calculăm totodată şi cât ar însemna acest procent dacă economia ar creşte cu o rată normală. Rezultatul este ceea ce noi numim deficit structural. În perioadele de boom, deficitul structural este mai mare decât cel bugetar, dar dacă apar dificultăţi economice, deficitul structural devine mai mic decât cel bugetar”, a declarat Franks pentru MEDIAFAX. Autorităţile române şi instituţiile internaţionale au luat în calcul un deficit bugetar de 4,4% din PIB pentru acest an şi de 1,9% din PIB pentru anul viitor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Principalele două consecinţe pentru România după summitul UE: reducerea deficitului bugetar şi finanţarea datoriei publice

    Statele UE se chinuie să-şi reducă deficitul bugetar, cheltuielile şi datoriile într-o perioadă în care devine clar că o nouă recesiune nu poate fi evitată, potrivit Ziarul Financiar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro