BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • ONU va organiza miercuri o reuniune de urgenţă pe tema situaţiei din estul Ucrainei

    “Reuniunea este programată pentru ora 14.30 (21.30, ora României). Un raport asupra ultimelor evenimente din Ucraina va fi prezentat de reprezentanţi ai secretariatului ONU”, a anunţat purtătoarea de cuvânt a misiunii Australiei la ONU, Chelsea Martin.

    Luptele continuă în estul Ucrainei, în pofida semnării unor acorduri de încetare a focului în septembrie, la Minsk.

    Cinci militari ucraineni şi-au pierdut viaţa în ultimele 24 de ore în estul separatist, ridicând la 1.052 de morţi numărul victimelor înregistrate în total în rândul armatei ucrainene de la începerea confruntărilor, în aprilie, a anunţat marţi purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, citat de AFP.

    Situaţia din estul Ucrainei s-a deteriorat după organizarea alegerilor în regiunile separatiste, la 2 noiembrie, care au fragilizat procesul de pace lansat în septembrie.

    În ultimele zile, importante convoaie cu armament greu, inclusiv tancuri şi camioane, au fost observate de jurnaliştii AFP îndreptându-se spre regiune.

    Prezenţa convoaielor, confirmată de observatorii OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) aflaţi în regiune pentru a monitoriza aplicarea acordului de încetare a focului din 5 septembrie, provoacă temeri cu privire la riscul reizbucnirii unui război total în regiune.

  • Atentat cu bombă la un bar din Harkov care colecta fonduri pentru militarii ucraineni

    Acesta este unul dintre primele atentate de o asemenea amploare din Harkov, un oraş din est care nu este la fel de afectat de lupte ca Doneţk şi Lugansk, dar în care partizanii Kievului şi cei ai separatiştilor proruşi coabitează într-un climat tensionat.

    Explozia a distrus complet, duminică seara, barul Stena (Zid), situat în centrul oraşului, a informat serviciul de securitate ucrainean (SBU), într-un comunicat. Doi răniţi sunt în stare gravă.

    Directorul barului, Mihailo Ozerov, a evocat imediat ipoteza unui “act terorist”, făcând o legătură între atentat şi activităţile localului, care colecta fonduri pentru militarii ucraineni ce luptă împotriva separatiştilor proruşi în regiunile rebele vecine Doneţk şi Lugansk.

    SBU a demarat o anchetă pentru “act terorist” cu consecinţe grave.

    Fostă capitală a Ucrainei şi important centru industrial şi cultural din est, Harkov s-a confruntat cu manifestaţii separatiste în primăvară, care au încetat între timp, contrar celor din regiunile învecinate.

    Conflictul armat dintre separatiştii proruşi şi forţele ucrainene s-a soldat cu peste 4.000 de morţi începând de la jumătatea lui aprilie.

  • Kievul schimbă furnizorul de gaze

    În lunile septembrie şi octombrie, Slovacia a reexportat deja către Ucraina 1.600 mil. mc gaze cumpărate de la Gazprom, pentru care Naftogaz a plătit 550 mil. dolari, conform Itar-Tass. Operatorul slovac al sistemului de transport al gazelor, Eustream, a anunţat că prin conducta Voiani-Ujgorod, inaugurată în septembrie, poate fi transportată o cantitate de cca 27 mil. mc gaz zilnic.

    Naftogaz a plătit prima tranşă, de 1,45 mld. dolari, din datoria pentru gazele livrate de Gazprom, urmând ca în virtutea acordului mediat de UE şi semnat la 30 octombrie, Rusia să reia livrările de gaze destinate Ucrainei la un preţ de 378 dolari/1.000 mc, valabil până la sfârşitul acestui an, şi de 365 dolari în primul trimestru din 2015. Autorităţile de la Kiev trebuie să plătească în schimb Gazprom 3,1 mld. dolari din datoriile de peste 5 miliarde de dolari, până la sfârşitul anului curent.

    Interesant este că tocmai riscul de întrerupere pentru neplată a livrărilor de gaze ruseşti care tranzitează Ucraina spre clienţii europeni a ferit piaţa europeană de scăderea record din ultima vreme a cotaţiilor petrolului la cel mai redus nivel din ultimii patru ani. Preţul gazelor pe piaţa londoneză cu livrare în T1 2015 a scăzut cu 13% de la jumătatea lunii iunie, raportat la ieftinirea de 29% a petrolului Brent în aceeaşi perioadă. UE primeşte 15% din gazele livrate de Gazprom prin conductele care tranzitează Ucraina.

     

     

  • Confruntări intense de artilerie la Doneţk. Rebelii au primit întăriri

    Confruntările de duminică erau mai puţin intense decât cele din timpul nopţii, potrivit unui jurnalist AFP. Tiruri foarte aproape de centrul localităţii au început să se intensifice către ora locală 2.00 (1.00, ora României) şi continuau cu aceeaşi forţă şi regularitate două ore mai târziu, potrivit unor jurnalişti AFP aflaţi la faţa locului.

    Şapte tunuri de asalt au fost văzute îndreptându-se duminică dimineaţa atât către zona aeroportului, unul dintre principalele puncte fierbinţi, pe care armata ucraineană şi separatiştii şi-l dispută de mai multe luni, cât şi către Iasînovata, un nod feroviar şi oraş vecin cu Doneţk, a declarat pentru AFP un locuitor care a văzut coloana trecând către ora locală 9.00 (8.00, ora României).

    Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) s-a declarat sâmbătă seara “foarte îngrijorată” din cauza prezenţei unor convoaie militare şi tancuri în estul Ucrainei, în zone aflate sub controlul separatiştilor proruşi.

    “Peste 40 de tancuri şi camioane” au fost văzute circulând pe un drum de la periferia Makiivka, au declarat observatori OSCE prezenţi în Ucraina pentru a supraveghea aplicarea armistiţiului semnat la 5 septembrie între Kiev şi separatişti.

    Au fost văzute şi 19 camioane militare marca rusească Kamaz, fără numere de înmatriculare, care transportau tunuri de calibrul 122 milimetri şi personal în uniforme verzi fără însemne militare. Convoiul era însoţit de şase camioane cisternă.

    Observatori OSCE au văzut, de asemenea, un convoi de nouă tancuri – patru T-72 şi cinci T-64 – care se deplasau la sud-vest de Doneţk.

  • Putin câştigă teren în Ucraina, dar îi pierde pe ucraineni

    În afară de ura pe care a trezit-o ucrainenilor după anexarea Crimeei, în martie, şi apoi prin susţinerea rebeliunii separatiste din estul ţării, preşedintele rus a declanşat o adevărată mişcare tectonică de desprindere a Ucrainei, poate iremediabilă, de vecinul său.

    Kremlinul spera să menţină Ucraina pe orbita sa, dar a produs contrariul: ucrainenii spun că se percep altfel acum.

    “Este cel mai bun lucru pe care Putin l-a făcut pentru Ucraina”, declară filosoful Miroslav Popovici pentru AFP.

    Kievul a semnat în iunie un acord de asociere cu Uniunea Europeană (UE), tot mai mulţi ucraineni se pronunţă pentru o aderare la NATO, iar pentru prima dată prooccidentalii au obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile legislative de la 26 octombrie.

    O primă criză importantă a izbucnit între Rusia şi Ucraina în 2004, după “revoluţia portocalie” proocidentală, însă conflictul actual, soldat cu cel puţin 4.000 de morţi, era de neconceput acum un an.

    Cele două ţări au o frontieră comună de 1.944 de kilometri, economii strâns conectate – cel puţin până la criză -, limbi apropiate şi o majoritate ortodoxă a populaţiilor.

    “Frapante (…) sunt asemănările, mai degrabă decât deosebirile. Este un «clash» între fraţi, mai degrabă decât unul între civilizaţii”, a scris Akos Lada, un cercetător de la Universitatea Harvard, în The Washington Post (WP).

    Ucrainenii afirmă că elanul lor patriotic actual este mai vechi.

    Relaţiile fraterne au fost afectate de o serie de tragedii, mai ales marea foamete (“Holodomor”) impusă milioanelor de ţărani de către Iosif Stalin în cursul colectivizării agricole în anii ’30, iar apoi politica de rusificare a URSS, care a sufocat identitatea ucraineană timp de decenii.

    Ucraina şi-a declarat independenţa în 1991, chiar înainte de implozia Uniunii Sovietice, dar “revoluţia portocalie”, prin caracterul ei prooccidental, este cea care a furnizat germenii crizei din prezent.

    – Divorţ slav

    După îndepărtarea de la putere a fostului preşedinte Viktor Ianukovici, apropiat Kremlinului, în februarie, anexarea Crimeei şi insurecţia separatistă din est au provocat un haos. şi o trezire a sentimentului naţionalist.

    “Avem impresia că renaştem”, afirmă Irina Podoprigora, o sexagenară care vinde haine tradiţionale şi obicte de artizanat. “Conştiinţa noastră etnică şi naţională este atât de viguroasă astăzi. Ne-am redescoperit rădăcinile istorice profunde”, adaugă ea.

    Autorităţile ruse au justificat anexarea Crimeei şi susţinerea rebelilor prin datoria lor de a-i proteja pe rusofoni de ceea ce catalogau drept naţionalişti fascişti care au luat cu asalt puterea la Kiev.

    Însă unii analişti ruşi afirmă că adevărata lor motivaţie este controlul unei zone-tampon între Rusia şi Occident, cu scopul de pune capăt extinderii progresive a UE şi NATO către Est.

    În pofida faptului că Rusia controlează în prezent două porţiuni mari din teritoriul ucrainean, ea pare că a pierdut imensa majoritate a ucrainenilor.

    “Gradul patriotismului (…) este acum foarte mare”, apreciază Popovici. “Istoria, într-un mod mai degrabă dureros, ne-a oferit ocazia de a lupta pentru libertate”, iar cel care “ne-a împins la acest lucru” este Putin.

    Divorţul slav pare că s-a extins la toate straturile societăţii.

    Zvonuri cu privire la organizarea unei defilări proruse în centrul Kievului săptămâna aceasta au atras zeci de tineri naţionalişti ucraineni, pregătiţi s-o oprească.

    Până la urmă nu şi-a făcut apariţia niciun prorus, dar un bătrânel a fost bătut după ce a urlat “suntem cu toţii slavi”.

    În magazinul ei, Podoprigora mărturiseşte că a resimţit şi ea acest divorţ, accentuat atât de o parte, cât şi de cealaltă, de către presă.

    “Nu-mi vine nici măcar să mă uit la televizor sau la filme ruseşti. Nu le suport”, spune bătrâna, bilingvă ca majoritatea ucrainenilor. “Eram atât de apropiaţi. Am un văr care trăieşte acolo şi nu ne mai vorbim. Nici măcar nu ne mai putem înţelege”, adaugă ea.

  • Cadavrele victimelor MH17 ar putea să nu fie găsite toate

    “În prezent nu putem spune cu siguranţă (…) când şi nici măcar dacă vom putea recupera ultimele nouă (cadavre), dar vom face tot ceea ce vom putea, împreună cu autorităţile de aici, pentru ca acest lucru să fie posibil”, a declarat ministrul într-o conferinţă de presă.

    Prăbuşirea avionului Boeing de tip 777 al companiei Malaysia Airlines, care a decolat de pe Aeroportul Amsterdam-Schiphol către Kuala Lumpur, s-a soldat cu 298 de morţi, dintre care două treimi erau cetăţeni olandezi, pe 17 iulie.

    “Astăzi (sâmbătă) am trimis (către ţările victimelor) cinci sicrie cu rămăşiţe umane”, a anunţat reprezentantul administraţiei regiunii Harkov Igor Baluta.

    Koenders s-a declarat “încrezător” în faptul că bucăţi din epava avionului vor putea să fie adunate şi repatriate, dar a subliniat că este imposibil să se spună când, din cauza fluctuaţiilor situaţiei în domeniul securităţii în regiune.

    Investigatorii olandezi însărcinaţi cu ancheta doresc să adune bucăţi de epavă pentru a reconstitui o parte din aeronavă.

    Teza cea mai des avansată este că avionul a fost doborât cu o rachetă trasă de la sol. Kievul şi Occidentul acuză separatiştii, în timp ce aceştia şi Moscova arată cu degetul Kievul.

     

  • Washingtonul refuză să confirme o nouă incursiune militară rusă în Ucraina

    Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Jennifer Psaki, a explicat că Guvernul său “a văzut ieri (joi) tancuri de război, vehicule blindate şi camioane de transport situate la aproximativ 25 de kilometri distanţă de frontiera rusă”.

    Iar “astăzi am auzit informaţii oferite de Kiev, potrivit cărora Rusia a trecut în Ucraina artilerie grea, în special tancuri de tip T-64 şi piese de artilerie de tip Howitzer”, a afirmat ea.

    “Dacă aceste informaţii vor fi confirmate, Statele Unite vor condamna dur această nouă incursiune în teritoriul ucrainean. Ar fi o nouă încălcare flagrantă a Acordului de la Minsk”, un acord de încetare a focului semnat la începutul lui septembrie, a declarat purtătorul de cuvânt american.

    Psaki a menţionat în repetate rânduri că Statele Unite “nu dispun de o confirmare independentă” privind această incursiune militară rusă, anunţată de Kiev vineri.

    Kievul a denunţat intrarea de pe teritoriul Rusiei a zeci de tancuri şi trupe în estul Ucrainei, unde cinci soldaţi au fost ucişi în ultimele 24 de ore.

    În total, “32 de tancuri, 16 obuziere şi 30 de camioane militare Kamaz, precum şi trupe au intrat în Ucraina din Rusia” şi se îndreptau spre oraşul Krasnîi Luci, din regiunea rebelă Lugansk, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene Andrei Lisenko.

    Un alt convoi de camioane care transporta trei staţii radio a trecut frontiera pe la postul de control Izvarin, aflat sub controlul separatiştilor, a adăugat el.

    Situaţia din teren s-a agravat după alegerile organizate duminică de separatişti, recunoscute de Moscova, dar care constituie un obstacol pentru procesul de pace, potrivit Kievului şi occidentalilor.

  • Kievul afirmă că zeci de tancuri, echipamente şi trupe din Rusia au intrat în estul Ucrainei

    În total, “32 de tancuri, 16 obuziere şi 30 de camioane militare Kamaz, precum şi trupe au intrat în Ucraina din Rusia” şi se îndreptau spre oraşul Krasnîi Luci, din regiunea rebelă Lugansk, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene Andrei Lisenko.

    Un alt convoi de camioane care transporta trei staţii radio a trecut frontiera pe la postul de control Izvarin, aflat sub controlul separatiştilor, a adăugat el.

    Lisenko a declarat de asemenea că “cinci soldaţi au fost ucişi şi alţi 16 (…) răniţi în ultimele 24 de ore”.

    Autorităţile ucrainene au anunţat anterior că 15 civili şi şapte paraşutişti ucraineni au fost răniţi în ultimele 24 de ore în estul separatist.

    Cincisprezece civili au fost răniţi de schije de obuze în timpul luptelor desfăşurate joi la Doneţk, în districtele Kievski şi Kuibişevski, situate în apropierea aeroportului din oraş, a informat vineri Primăria.

    În regiunea vecină Lugansk, şapte paraşutişti au fost răniţi după explozia unei mine în apropierea satului Sokilniki, la 30 de kilometri nord-vest de Lugansk.

    Situaţia din teren s-a agravat după alegerile organizate duminică de separatişti, recunoscute de Moscova, dar care constituie un obstacol pentru procesul de pace, potrivit Kievului şi occidentalilor.

  • Kievul afirmă că zeci de tancuri, echipamente şi trupe din Rusia au intrat în estul Ucrainei

    În total, “32 de tancuri, 16 obuziere şi 30 de camioane militare Kamaz, precum şi trupe au intrat în Ucraina din Rusia” şi se îndreptau spre oraşul Krasnîi Luci, din regiunea rebelă Lugansk, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene Andrei Lisenko.

    Un alt convoi de camioane care transporta trei staţii radio a trecut frontiera pe la postul de control Izvarin, aflat sub controlul separatiştilor, a adăugat el.

    Lisenko a declarat de asemenea că “cinci soldaţi au fost ucişi şi alţi 16 (…) răniţi în ultimele 24 de ore”.

    Autorităţile ucrainene au anunţat anterior că 15 civili şi şapte paraşutişti ucraineni au fost răniţi în ultimele 24 de ore în estul separatist.

    Cincisprezece civili au fost răniţi de schije de obuze în timpul luptelor desfăşurate joi la Doneţk, în districtele Kievski şi Kuibişevski, situate în apropierea aeroportului din oraş, a informat vineri Primăria.

    În regiunea vecină Lugansk, şapte paraşutişti au fost răniţi după explozia unei mine în apropierea satului Sokilniki, la 30 de kilometri nord-vest de Lugansk.

    Situaţia din teren s-a agravat după alegerile organizate duminică de separatişti, recunoscute de Moscova, dar care constituie un obstacol pentru procesul de pace, potrivit Kievului şi occidentalilor.

     

  • SBU: Rusia creează în estul Ucrainei un poligon pentru antrenarea insurgenţilor

    “Rusia desfăşoară operaţiunea Domino pentru antrenarea militară a insurgenţilor pe teritoriile ocupate în Doneţk şi Lugansk”, a declarat un oficial din cadrul SBU, Markian Lubkivski.

    “Serviciile de contraspionaj au aflat că liderii insurgenţi încearcă să transfere în Ucraina un poligon din regiunea rusă Rostov, pentru a-i antrena militar pe alţi separatişti direct în regiunile Doneţk şi Lugansk”, a adăugat el, menţionând că “aceasta este o operaţiune numită Domino, care este finanţată din bugetul federal al Rusiei”.

    Lubkivski a afirmat că serviciile speciale ucrainene au reuşit să afle numele şi rangurile participanţilor principali la această operaţiune.

    Potrivit, oficialului ucrainean, ultimul convoi rus care a intrat în Ucraina săptămâna trecută transporta, de fapt, echipamente pentru acest poligon.