BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Jumatate dintre managerii romani isi spioneaza angajatii

    “Managerii romani simt nevoia de a urmari activitatea
    angajatilor pentru a maximiza eficienta acestora, putand astfel
    controla costurile si eficienta globala a organizatiei.Toate
    acestea sunt elemente cu atat mai importante in contextul situatiei
    econtmice actuale, care impune costuri de productie cat mai mici”,
    a declarat, joi, intr-un comunicat, Alexandru Molodoi, chief
    technical officer in cadrul Gecad Net.

    Cititi mai multe pe
    www.mediafax.ro

  • A, B, C contra 1, 2, 3

    Motivul reorientarii, conform analistilor, tine de popularitatea SMS-urilor si a internetului wireless printre posesorii de telefoane. Conform statisticilor disponibile, 31% din telefoanele vandute in magazinele din Statele Unite in al patrulea trimestru al anului trecut aveau tastatura QWERTY.
     
    In ce priveste popularitatea SMS-urilor, abonatii la telefonia mobila din Statele Unite au trimis anul trecut o mie de miliarde de mesaje scrise (ceea ce inseamna 3,5 miliarde de mesaje pe zi), de trei ori mai multe fata de 2007. Americanii au navigat pe internet prin telefonul mobil timp de 2.200 de miliarde de minute, in crestere cu circa 100 de miliarde de minute fata de anul anterior, potrivit Cellular Telephone Industries Association Wireless.
     
    Pe langa traficul de mesaje scrise, majoritatea s-au obisnuit sa foloseasca telefoanele mobile pentru a descarca de pe internet jocuri, melodii, tonuri de apel si videoclipuri. Sistemul mult mai simplu de microplati specific pentru telefonia mobila, comparativ cu platile online efectuate de pe calculator, ii face pe multi sa prefere sa caute si sa descarce jocuri, de pilda, prin telefonul mobil si sa plateasca pentru ele, in loc sa caute aceleasi jocuri gratis pe calculator. Pana in 2012 se estimeaza ca se vor cheltui anual 13 miliarde de dolari (9,7 miliarde de euro) pentru fisierele descarcate prin intermediul telefonului mobil, fata de 2,8 miliarde de dolari (2,1 miliarde de euro) anul acesta, potrivit unui raport publicat de compania de cercetare de piata Piper Jaffray.
     
    “Se pare ca utilizatorii de telefoane mobile sunt mai doritori sa plateasca, ceea ce noua ne face bine”, comenteaza Brian Friedkin, unul din fondatorii companiei californiene Kinoma, care a dezvoltat un browser pentru telefonul mobil, menit sa usureze navigatia, gasirea si redarea fisierelor media si raspandirea lor prin intermediul retelelor sociale online. Microsoft a semnat deja contractul prin care browserul Kinoma Play va deveni o aplicatie de baza in cadrul Windows Marketplace for Mobile, sistemul de aplicatii ce va fi disponibil din toamna in toate telefoanele cu platforma Windows Mobile 6.5.

  • Cei 3D de acasa

    Explicatia e ca pentru a oferi un film 3D, care presupune proiectarea unei perspective diferite pentru fiecare din ochii privitorului, ar fi nevoie ca acelasi film sa fie plasat de doua ori pe unul si acelasi disc, adica ar fi nevoie de un spatiu dublu de stocare.
     
    Pentru a rezolva problema, inginerii companiei Dolby au dezvoltat un sistem de codare care comprima un film 3D pe un disc cu aceeasi capacitate ca pentru un film standard 2D, astfel incat privitorul nu are nevoie decat de un Blu-ray obisnuit si de un aparat de redare compatibil. Nu e o solutie perfecta, fiindca e inca nevoie de ochelari speciali si de un televizor compatibil cu tehnologia 3D, dar calitatea e alta. Televizoarele compatibile 3D sunt acum mai scumpe decat cele cu plasma sau LCD-urile, insa pe masura ce oferta de astfel de aparate va creste, e de asteptat sa scada si pretul.
     
    In ultima perioada, tot mai multi producatori de filme mizeaza pe productia de filme 3D. Jeffrey Katzenberg, directorul executiv al casei de productie Dreamworks, este de parere ca in urmatorii cinci sau sapte ani toate filmele vor fi facute in format 3D, cu toate ca realizarea lor costa acum cu 10-25% mai mult decat cea a unui film 2D. Studiourile Disney si-au anuntat in noiembrie trecut intentia de a produce 17 filme 3D in urmatorii trei ani si de a sustine financiar promovarea tehnologiei 3D in cinematografe, respectiv conversia ecranelor actuale in ecrane digitale si apoi in ecrane 3D, un proces care va costa miliarde de euro, potrivit companiei. “Vom face o investitie enorma in filmele 3D”, a spus Mark Zoradi, presedintele Disney. La sfarsitul anului trecut, doar 1.400 din totalul de 30.000 de cinematografe din SUA si numai 700 din restul lumii dispuneau de ecrane 3D, iar perspectiva unor investitii intr-o tehnologie costisitoare nu pare sa atraga prea multi operatori de cinematografe, mai ales intr-o epoca de criza economica.

  • Dell: Profit in scadere cu 48% in cel de-al patrulea trimestru fiscal

    Castigurile companiei pentru semestrul care s-a incheiat la 30 ianuarie au scazut la 351 milioane de dolari, de la 679 milioane de dolari, cat au fost cu un an in urma.
    "Nu pot spune cat timp compania va inregistra pierderi, ", a declarat Brian Gladden, Chief Financial Officer din cadrul Dell. "Ne asteptam insa, ca aceasta sa se prelungeasca", a completat acesta, spunand ca pierderile s-au inregistrat in toate segmentele de productie ale companiei.

    In acesta perioada, producatorul de calculatoare incearca sa reduca cheltuielile anuale, si are stabilit ca obiectiv o reducere a costurilor de 4 miliarde de dolari pana la finalul anului fiscal 2011, mai mult cu 1 miliard decat obiectivul stabilit anterior. In plus, in acest trimestru compania a concediat 1.200 de persoane, iar acum are 76.500 de angajati.
     

  • Aladdin cel econom

     

    Casa familiei Anderson a parut inca de acum trei ani, de cand a fost construita, un mister si in acelasi timp o imagine a luxului si a tehnologiei de varf pentru musafiri. Luminile se aprind automat atunci cand cineva intra in camera, iar televizorul selecteaza singur programele, in functie de preferintele membrilor familiei. Locuinta, situata in centrul Las Vegasului, este dotata cu detectoare de fum si de foc si senzori de apa, iar sistemul de incalzire controleaza si regleaza singur temperatura locuintei. “Toate caracteristicile pe care casa le are au fost posibile cu ajutorul tehnologiei ZigBee”, a spus Adam Anderson, proprietarul locuintei. “Astfel am redus consumul de energie, iar cheltuielile de intretinere lunara ale casei au scazut semnificativ.”
     
    Tehnologia ZigBee, care in esenta ofera o posibilitate mai simpla si mai ieftina de comunicare prin unde radio decat WiFi sau Bluetooth, spre exemplu, functioneaza in benzile radio de uz industrial, stiintific si medical, la puteri de 868 MHz in Europa, 915 MHz in Statele Unite si in Australia si 2,4 GHz in restul lumii. Tehnologia, al carei standard a fost definit in 2003, se afla sub tutela ZigBee Alliance, un grup de companii din care fac parte si Honeywell, Hewlett Packard, Philips sau Texas Instruments. La inceputul acestui an, ZigBee Alliance numara in jur de 300 de membri, cu aproximativ 50 mai multi fata de perioada similara din 2008.
     
    Mai nou, hotelul din complexul de lux CityCenter, construit de MGM Mirage la Las Vegas cu o investitie de 7 miliarde de dolari, va fi dotat pana in 2010 cu echipamente ZigBee. Scot Campbell, directorul de tehnologie al MGM Mirage, spune ca 10.000 de termostate wireless si 5.000 de ecrane TV tactile aflate in cladire vor fi monitorizate dintr-un soi de turn de control unde vor fi in total peste 65.000 de receptoare ZigBee conectate la retea. “Altfel ar fi trebuit sa ascundem cablurile aferente tuturor acestor echipamente in pereti, un proces complicat si costisitor”, spune Campbell.
     
    ZigBee este o tehnologie accesibila, care poate fi folosita in casele oamenilor pentru o multime de lucruri, de la securitate si pana la controlul temperaturii, sustine Will West, directorul executiv al companiei Control4, compania care se va ocupa de gestionarea retelei wireless din hotelul CityCenter. Totusi, un asemenea sistem automatizat, care sa acopere toate necesitatile dintr-o locuinta, nu este deloc ieftin, segmentul de consumatori careia se adreseaza tehnologia fiind mai degraba orientat spre consumul de lux. “Pentru acest tip de consumatori, nu tehnologia in sine este cea mai importanta, ci faptul ca prin intermediul ei au confortul de a nu mai aprinde si stinge lumina atunci cand se muta dintr-o camera in alta si de a nu apasa mai mult de un buton pentru a se uita la televizor”, comenteaza West. Iar faptul ca printre echipamentele care pot folosi tehnologia nu se numara cele de mici dimensiuni, de genul telefoanelor mobile, al PDA-urilor sau al laptopurilor, restrange din potentialul de crestere a penetrarii ZigBee.
     
    E drept ca nu cu casele (sau hotelurile) inteligente a inceput oferta ZigBee: tehno­logia a fost promovata mai intai pentru uz in domeniul industrial (controlul proceselor, managementul activelor, al mediului, colectarea de date de interes medical), pentru confortul cladirilor comerciale (controlul dispozitivelor electronice, senzori si detectori) sau pentru servicii mobile (plati prin telefonul mobil). Iar in zona industriala, tehnologia a prins destul de bine.
     
    Furnizorul de energie eoliana Southwest Windpower, spre exemplu, monitorizeaza turbinele de vant prin tehnologia ZigBee, avand posibilitatea sa gestioneze mai usor productia de energie si sa aiba la dispozitie un timp mai mare de reactie daca apar eventuale defectiuni sau probleme de suprasolicitare a turbinelor. ZigBee Alliance estimeaza ca in acest an vor fi instalate intre 2 si 3 milioane de contoare wireless de energie care sa masoare si sa gestioneze consumul in functie de necesitati, majoritatea in California, Texas si Michigan. Consumatorii nu numai ca vor putea sa monitorizeze cata energie consuma, in timp real, dar dispozitivele wireless vor putea ajusta si cheltuielile aferente acestor servicii. Spre exemplu, sistemul poate interveni in cazul in care energia este risipita sau consumul depaseste un anumit plafon de cheltuieli alocate de consumatori pentru factura de curent.
     
    Pentru ZigBee Alliance insa, planul cel mai ambitios e sa cucereasca o parte din piata caselor inteligente, iar un hotel ca CityCenter, proiect de care se vorbeste deja de ani buni in relatie cu aceasta tehnologie, e un instrument de marketing cum nu se poate mai nimerit. Concurenta e de asteptat sa creasca insa pe acest segment, si nu atat pe baza inmultirii ofertelor de lux, ci a celor care promit pur si simplu economii de energie.
     
    O companie din Estonia numita Yoga, de pilda, ofera solutii de “casa inteligenta” cu sloganul pretului mic: in urma unei investitii de 1.500 de euro, un consumator poate sa achizitioneze un sistem Yoga, care ii promite posibilitatea reducerii cheltuielilor de incalzire, ventilare si iluminare cu 50%. Fondatorii sistemului, Priit Vimberg si Raivo Raestik, au spus ca dupa instalarea Yoga in biroul lor din Tallinn au redus cheltuielile de intretinere lunare cu aproximativ 40%, pentru ca sistemul permite ca luminile sa ramana aprinse strict in timpul in care oamenii se afla in birou. “Deja sistemul a fost instalat atat in biroul nostru, cat si in cateva cladiri din Tallinn, iar acum avem planuri de extindere la nivel mondial”, au comunicat fondatorii, precizand ca pentru a-si putea promova produsul in Vest ar avea nevoie de o finantare de 9,7 milioane de euro. Vimberg si Raestik nu se feresc sa spere ca pana in 2015 compania va avea venituri anuale de nu mai putin de un miliard de euro.

     

  • Silicon Valley se afunda in nisip

    In urma cu mai bine de trei ani, Timothy Draper era invidiat de multi oameni de afaceri pentru decizia desteapta de a investi in motorul de cautare chinezesc Baidu si in serviciul de telefonie prin internet Skype, doua investitii care ar fi insemnat, la momentul exitului, profituri de ordinul milioanelor de dolari. In total, Draper Fisher Jurvetson, fondul de investitii condus de Draper, a cheltuit din 2000 pana in prezent aproximativ 3 miliarde de dolari (2,2 de miliarde de euro) pentru companii din domeniul IT&C.

    In randul beneficiarilor s-au numarat nu doar companii din Silicon Valley, renumitul cartier general al celor mai mari firme din domeniul IT&C din lume, dar si din piete precum Brazilia sau India. Cu toate acestea, majoritatea investitorilor din spatele Draper Fisher Jurvetson inca asteapta sa-si recupereze investitiile, inclusiv de pe urma Baidu si Skype. Multe dintre plasamente s-au dovedit a fi neprofitabile pe termen mediu, finantatorii recuperand pana in prezent doar 115 milioane de dolari (85,8 de milioane de euro).

    Iar acum, fondul de investitii al lui Draper trece printr-o perioada si mai dificila in contextul situatiei economice mondiale, investitorul fiind nevoit sa regandeasca strategia pentru a mai potoli din nemultumirile partenerilor. In situatia Draper Fisher Jurvetson se afl a acum multe fonduri de investitii, in special din randul celor care au investit in ultimii ani in companii din domeniul tehnologiei. Acesti investitori au varsat sume enorme in companii afl ate in cautarea unei finantari, valoarea totala a investitiilor realizate de fonduri fiind in prezent de 257 de miliarde de dolari (aproape 192 de miliarde de euro), insa ultima data cand au castigat mai multi bani decat au investit a fost in 1997, cand investitiile din portofoliile fondurilor americane erau de 64 de miliarde de dolari (47,8 de miliarde de euro), potrivit National Venture Capital Association.

    “Sunt mult prea multi investitori implicati in afaceri”, observa Kenneth Goldman, directorul financiar al companiei de securitate pe internet Fortinet, care are in actionariat si fonduri de investitii. “Era de asteptat ca dupa ani de investitii si de cresteri sa urmeze o perioada mai dificila”, explica Goldman. Fondurile mai au de asteptat pana vor vedea castigurile estimate, apreciaza un investitor foarte cunoscut in Silicon Valley, iar, in conditiile actuale, aceasta asteptare va incetini foarte mult ritmul viitor al investitiilor, pentru ca niciun om de afaceri sau fond care mai are inca disponibilitati financiare nu se va mai grabi sa investeasca stiind cat de greu isi va recupera banii.

    In Silicon Valley pluteste un aer greu de nesiguranta in ce priveste anul 2009, mai ales pe fondul experientei anului precedent, cand multe dintre companiile din domeniu nu au reusit sa-si atinga asteptarile financiare si au concediat in total peste 110.000 de oameni, potrivit unui calcul facut pe cunoscutul blog TechCrunch. Multi se grabesc deja sa compare aceasta perioada cu cea din 2000, anul in care crahul dotcom a impins investitorii sa-si puna planurile in asteptare si sa evalueze cu un ochi mult mai critic afacerile unde aveau de gand sa investeasca.

    Investitiile in industria IT&C incep sa se diminueze pe masura ce criza financiara afecteaza tot mai multe fonduri de investitii din SUA, dupa un an 2008 apreciat ca unul dintre cei mai slabi in ce priveste recuperarea investitiilor si profiturile. Numai sase companii finantate de fonduri de investitii au fost listate la bursa americana anul trecut, nivelul cel mai redus din anii ’70 incoace, in timp ce, in 2007, numarul companiilor listate a fost de 86, conform informatiilor publicate la inceputul saptamanii trecute de National Venture Capital Association.

    De altfel, din 2000 incoace, mai putin de 50 de antreprenori si-au listat companiile la bursa, spre deosebire de 180 intre 1991 si 1998. Iar pentru anul acesta nu este asteptata nicio listare. Putini sunt cei optimisti, care gandesc ca situatia se va redresa in a doua jumatate a lui 2009. “Investitorii la bursa nu mai sunt interesati sa cumpere actiuni la companii proaspat listate, iar potentialii cumparatori au invatat sa fie mai conservatori in ce priveste astfel de achizitii, mai ales ca valoarea actiunilor este atat de volatila”, este de parere Mark Hessen, presedintele asociatiei National Venture Capital Association.

    Cisco Systems, spre exemplu, confirma ca nu mai este momentul pentru investitii. Compania cumpara anual actiuni la circa 10-15 companii din domeniul tehnologiei, insa anul trecut a decis sa investeasca doar in cinci companii. Nici vanzarile de companii nu au mai fost la fel de multe. Numai 325 de companii sustinute de investitori financiari au fost vandute anul trecut, un prag minim in ultimii cinci ani, potrivit Dow Jones Venture Source. Iar valoarea acestor tranzactii s-a ridicat la 23,5 de miliarde de dolari (17,5 de miliarde de euro), mai putin de jumatate din valoarea celor 457 de tranzactii incheiate in 2007.

    Pentru investitori, aceasta nu inseamna doar lipsa unor exituri profitabile, ci si faptul ca perspectivele de castig de pe urma companiilor infiintate dupa anul 2000, acum ajunse la maturitate, s-au redus evident. “In acest moment, este foarte dificil sa luam in calcul o investitie intr-un start-up din domeniul tehnologiei”, spune Annete Campbell-White, fondatorul MedVenture Associates, fond de investitii orientat pe companiile producatoare de tehnica medicala. “Locul acestor companii este luat treptat de companii care sunt deja la stadiul de maturitate, au un venit stabil si presupun riscuri cat mai mici.”

    Pentru asemenea investitori, de acuratetea cu care pot face previziuni si pot intui potentialul unui startup de a deveni urmatorul Google depinde foarte mult sansa de castig, dar recesiunea economica le tempereaza mult optimismul. Spre exemplu, internetul incepe sa fie privit tot mai putin ca pe o directie oportuna de investitii; Even Accel, unul dintre investitorii Facebook, spune chiar ca, daca ar fi sa evalueze acum aceasta retea online in vederea unei investitii, ar fi foarte posibil sa decida sa nu mai investeasca. In schimb, un domeniu mai interesant ar putea fi cel al telefoniei mobile si al aplicatiilor software dedicate celularelor.

    “Continutul propriu-zis pentru telefoane mobile este un domeniu in care s-a suprainvestit, insa in partea de hardware si software inca mai este mult loc de crestere”, apreciaza David Weiden, partener in cadrul fondului de investitii Khosla Ventures. Totusi, situatia actuala din Silicon Valley nu pare chiar atat de grava. Este drept, putine companii au fost imune la valul de restructurari de personal, asteptat sa continue si anul acesta, dar rata somajului in zona, estimata sa ajunga la 7%, odata cu disponibilizarea a peste 10.000 de angajati, este sub nivelul de 9% anticipat la nivel national in SUA.

    “Silicon Valley este un teritoriu minat, dar prin comparatie cu alte centre de business din lume, precum Londra sau Tokio, inca este o zona ferita de instabilitatea economica mondiala”, apreciaza Michael Gregoire, directorul executiv al companiei de recrutare Taleo, printre clientii careia se numara cele mai multe dintre marile companii din topul Fortune 500. Companiile din Silicon Valley vor cheltui mai putin, dar nici aceasta reducere, calculata de unii specialisti din industrie la 5%, nu se poate compara cu cea de aproximativ 20% din perioada crahului dotcom. Rory Dooley, directorul general al producatorului de periferice Logitech, se numara printre cei ce privesc partea plina a paharului: “Desi situatia nu este roz, problemele nu vor fi nici pe departe la fel de grave ca in anul 2000, cand Silicon Valley a fost epicentrul declinului.”
     

  • Silicon Valley se afunda in nisip

    In urma cu mai bine de trei ani, Timothy Draper era invidiat de multi oameni de afaceri pentru decizia desteapta de a investi in motorul de cautare chinezesc Baidu si in serviciul de telefonie prin internet Skype, doua investitii care ar fi insemnat, la momentul exitului, profituri de ordinul milioanelor de dolari. In total, Draper Fisher Jurvetson, fondul de investitii condus de Draper, a cheltuit din 2000 pana in prezent aproximativ 3 miliarde de dolari (2,2 de miliarde de euro) pentru companii din domeniul IT&C.

    In randul beneficiarilor s-au numarat nu doar companii din Silicon Valley, renumitul cartier general al celor mai mari firme din domeniul IT&C din lume, dar si din piete precum Brazilia sau India. Cu toate acestea, majoritatea investitorilor din spatele Draper Fisher Jurvetson inca asteapta sa-si recupereze investitiile, inclusiv de pe urma Baidu si Skype. Multe dintre plasamente s-au dovedit a fi neprofitabile pe termen mediu, finantatorii recuperand pana in prezent doar 115 milioane de dolari (85,8 de milioane de euro).

    Iar acum, fondul de investitii al lui Draper trece printr-o perioada si mai dificila in contextul situatiei economice mondiale, investitorul fiind nevoit sa regandeasca strategia pentru a mai potoli din nemultumirile partenerilor. In situatia Draper Fisher Jurvetson se afl a acum multe fonduri de investitii, in special din randul celor care au investit in ultimii ani in companii din domeniul tehnologiei. Acesti investitori au varsat sume enorme in companii afl ate in cautarea unei finantari, valoarea totala a investitiilor realizate de fonduri fiind in prezent de 257 de miliarde de dolari (aproape 192 de miliarde de euro), insa ultima data cand au castigat mai multi bani decat au investit a fost in 1997, cand investitiile din portofoliile fondurilor americane erau de 64 de miliarde de dolari (47,8 de miliarde de euro), potrivit National Venture Capital Association.

    “Sunt mult prea multi investitori implicati in afaceri”, observa Kenneth Goldman, directorul financiar al companiei de securitate pe internet Fortinet, care are in actionariat si fonduri de investitii. “Era de asteptat ca dupa ani de investitii si de cresteri sa urmeze o perioada mai dificila”, explica Goldman. Fondurile mai au de asteptat pana vor vedea castigurile estimate, apreciaza un investitor foarte cunoscut in Silicon Valley, iar, in conditiile actuale, aceasta asteptare va incetini foarte mult ritmul viitor al investitiilor, pentru ca niciun om de afaceri sau fond care mai are inca disponibilitati financiare nu se va mai grabi sa investeasca stiind cat de greu isi va recupera banii.

    In Silicon Valley pluteste un aer greu de nesiguranta in ce priveste anul 2009, mai ales pe fondul experientei anului precedent, cand multe dintre companiile din domeniu nu au reusit sa-si atinga asteptarile financiare si au concediat in total peste 110.000 de oameni, potrivit unui calcul facut pe cunoscutul blog TechCrunch. Multi se grabesc deja sa compare aceasta perioada cu cea din 2000, anul in care crahul dotcom a impins investitorii sa-si puna planurile in asteptare si sa evalueze cu un ochi mult mai critic afacerile unde aveau de gand sa investeasca.

    Investitiile in industria IT&C incep sa se diminueze pe masura ce criza financiara afecteaza tot mai multe fonduri de investitii din SUA, dupa un an 2008 apreciat ca unul dintre cei mai slabi in ce priveste recuperarea investitiilor si profiturile. Numai sase companii finantate de fonduri de investitii au fost listate la bursa americana anul trecut, nivelul cel mai redus din anii ’70 incoace, in timp ce, in 2007, numarul companiilor listate a fost de 86, conform informatiilor publicate la inceputul saptamanii trecute de National Venture Capital Association.

    De altfel, din 2000 incoace, mai putin de 50 de antreprenori si-au listat companiile la bursa, spre deosebire de 180 intre 1991 si 1998. Iar pentru anul acesta nu este asteptata nicio listare. Putini sunt cei optimisti, care gandesc ca situatia se va redresa in a doua jumatate a lui 2009. “Investitorii la bursa nu mai sunt interesati sa cumpere actiuni la companii proaspat listate, iar potentialii cumparatori au invatat sa fie mai conservatori in ce priveste astfel de achizitii, mai ales ca valoarea actiunilor este atat de volatila”, este de parere Mark Hessen, presedintele asociatiei National Venture Capital Association.

    Cisco Systems, spre exemplu, confirma ca nu mai este momentul pentru investitii. Compania cumpara anual actiuni la circa 10-15 companii din domeniul tehnologiei, insa anul trecut a decis sa investeasca doar in cinci companii. Nici vanzarile de companii nu au mai fost la fel de multe. Numai 325 de companii sustinute de investitori financiari au fost vandute anul trecut, un prag minim in ultimii cinci ani, potrivit Dow Jones Venture Source. Iar valoarea acestor tranzactii s-a ridicat la 23,5 de miliarde de dolari (17,5 de miliarde de euro), mai putin de jumatate din valoarea celor 457 de tranzactii incheiate in 2007.

    Pentru investitori, aceasta nu inseamna doar lipsa unor exituri profitabile, ci si faptul ca perspectivele de castig de pe urma companiilor infiintate dupa anul 2000, acum ajunse la maturitate, s-au redus evident. “In acest moment, este foarte dificil sa luam in calcul o investitie intr-un start-up din domeniul tehnologiei”, spune Annete Campbell-White, fondatorul MedVenture Associates, fond de investitii orientat pe companiile producatoare de tehnica medicala. “Locul acestor companii este luat treptat de companii care sunt deja la stadiul de maturitate, au un venit stabil si presupun riscuri cat mai mici.”

    Pentru asemenea investitori, de acuratetea cu care pot face previziuni si pot intui potentialul unui startup de a deveni urmatorul Google depinde foarte mult sansa de castig, dar recesiunea economica le tempereaza mult optimismul. Spre exemplu, internetul incepe sa fie privit tot mai putin ca pe o directie oportuna de investitii; Even Accel, unul dintre investitorii Facebook, spune chiar ca, daca ar fi sa evalueze acum aceasta retea online in vederea unei investitii, ar fi foarte posibil sa decida sa nu mai investeasca. In schimb, un domeniu mai interesant ar putea fi cel al telefoniei mobile si al aplicatiilor software dedicate celularelor.

    “Continutul propriu-zis pentru telefoane mobile este un domeniu in care s-a suprainvestit, insa in partea de hardware si software inca mai este mult loc de crestere”, apreciaza David Weiden, partener in cadrul fondului de investitii Khosla Ventures. Totusi, situatia actuala din Silicon Valley nu pare chiar atat de grava. Este drept, putine companii au fost imune la valul de restructurari de personal, asteptat sa continue si anul acesta, dar rata somajului in zona, estimata sa ajunga la 7%, odata cu disponibilizarea a peste 10.000 de angajati, este sub nivelul de 9% anticipat la nivel national in SUA.

    “Silicon Valley este un teritoriu minat, dar prin comparatie cu alte centre de business din lume, precum Londra sau Tokio, inca este o zona ferita de instabilitatea economica mondiala”, apreciaza Michael Gregoire, directorul executiv al companiei de recrutare Taleo, printre clientii careia se numara cele mai multe dintre marile companii din topul Fortune 500. Companiile din Silicon Valley vor cheltui mai putin, dar nici aceasta reducere, calculata de unii specialisti din industrie la 5%, nu se poate compara cu cea de aproximativ 20% din perioada crahului dotcom. Rory Dooley, directorul general al producatorului de periferice Logitech, se numara printre cei ce privesc partea plina a paharului: “Desi situatia nu este roz, problemele nu vor fi nici pe departe la fel de grave ca in anul 2000, cand Silicon Valley a fost epicentrul declinului.”
     

  • Internet pe patru roti

    Compania germana producatoare de echipamente auto Blaupunkt, impreuna cu agregatorul online de statii radio miRoamer, au conceput primul sistem radio cu acces la internet creat special pentru masini. Pentru a putea asculta radio de pe internet, utilizatorii au nevoie de un telefon mobil 3G. “Radioul numit Blaupunkt 600i foloseste tehnologia Bluetooth pentru a se conecta la telefonul mobil 3G, care se conecteaza la randul sau la o retea mobila de internet”, explica George Parthimos, directorul executiv al companiei miRoamer, adaugand ca telefonul mobil este folosit doar ca intermediar intre radioul masinii si posturile radio online la internet.
     
    Pentru un pret initial de 399 de dolari (291 de euro), la care se adauga o taxa lunara de 15 dolari (11 euro) perceputa de companie in schimbul accesului la statiile radio de pe internet, conducatorii auto pot sa asculte peste 30.000 de statii de radio din toata lumea. Compania condusa de catre George Parthimos a semnat un contract cu aceste statii radio, avand astfel posibilitatea sa le adune pe toate la un loc pe site-ul miRoamer.com, accesibil atat de pe computer, cat si prin intermediul dispozitivelor mobile de genul celularelor. Parthimos vede aceasta noua posibilitate de conectare la internet ca pe o evolutie in sine a radioului. “Am fost contactati de numerosi producatori de masini care sunt interesati sa incorporeze sistemul in propriile automobile”, a mai spus Parthimos, specificand insa ca aceasta facilitate va fi posibila abia din 2010.

  • Mio: in 2009 vrem sa vindem 70.000 de unitati

    Conform estimarilor companiei, in acest an in Romania se vor vinde aproximativ 100.000 de unitati GPS, piata inregistrand un ritm mult mai mic de crestere decat cel anticipat.

    "Ne asteptam sa incheiem acest an cu o cota de piata de aproximativ 50% si 50.000 de unitati GPS vandute pe piata din Romania, in crestere cu 38% comparativ cu anul anterior", a spus Laura Samson, country manager Mio Technology Romania.

    In Europa Centrala si de Est in 2008 s-au vandut un numar total de 1,3 milioane de dispozitive, iar Mio detine un procent de 36,6% din aceste vanzari, potrivit companiei de cercetare Canalys.

    Anul viitor compania va lansa pe piata romaneasca primul notebook Mio si un GPS cu televizor incorporat.
     

  • Red Hat vine in Romania in doi ani

    "Romania este una dintre cele mai importante piete din Europa de Est pentru noi", a declarat Dirk-Peter van Leeuwen, directorul regional al Red Hat, dezvaluind astfel planurile companiei de a inaugura o filiala in Romania pana la sfarsitul lui 2010.

     

    Compania este prezenta pe piata locala prin Romsym Data, distribuitorul unic al Red Hat, care are in portofoliu si alte produse software precum Symantec, Macromedia, Adobe, Veritas, SPSS sau Dot Hill. Printre clientii Red Hat din Romania se numara cateva banci locale, companii din sectorul telecom precum Vodafone si cateva institutii din administratia publica.

     

    "In acest an, vanzarile de licente Red Hat vor atinge 450.000 – 500.000 euro, dupa ce anul trecut s-au ridicat la 300.000 euro si au fost cu 80% mai mari decat in anul 2006. Acest segment al pietei de sisteme de operare este in plina crestere", a declarat Razvan Balint, directorul general al Romsym Data, carel a incheiat primul semestru din 2008 cu o cifra de afaceri de 3,8 de milioaen de euro.

     

    Anul acesta, Red Hat a raportat o crestere de 95% a volumului de business fata de anul anterior si a oferit o serie de solutii ce reduc costurile IT ale institutiilor financiare de pe piata romaneasca. Veniturile producatorului american s-au cifrat la in anul fiscal 2008, incheiat pe 29 februarie, la 523 milioane dolari, tar pentru anul fiscal curent, compania estimeaza o crestere de 30%.