BusinessMagazin

Tag: studiu

  • KeysFin: În ultimii cinci ani, 48 posturi TV şi 19 radiouri s-au închis. Altele, la limita de avarie

    Datele financiare, analizate într-un studiu realizat de agenţia de business information şi credit risk management KeysFin, arată însă că cele mai multe firme din domeniu s-au adaptat crizei, şi-au redus pierderile, iar altele au devenit şi mai profitabile.

    Românii sunt printre europenii care îşi petrec cele mai multe ore cu ochii la televizor. Acesta este şi motivul pentru care există şi atât de multe posturi de televiziune. Un sondaj de opinie recent arăta că românii sunt interesaţi în primul rând de ştiri, iar apoi de divertisment.

    Aşa s-a ajuns ca la Registrul Comerţului să fie înregistrate 363 de televiziuni (cod CAEN 6020) şi 222 de posturi de radio (cod CAEN 6010). Datele, disponibile la nivelul anului 2013, indică însă o scădere a numărului acestora faţă de 2009, când erau 411 televiziuni şi 241 de posturi de radio. Dovadă că scăderea pieţei de publicitate a influenţat puternic acest domeniu de activitate.

    Statisticile financiare analizate de KeysFin indică faptul că cifra de afaceri pe segmentul televiziuni a scăzut în ultimii 5 ani, de la 1,44 miliarde lei în 2009 la 1,28 miliarde lei în 2013.

    De remarcat este faptul că firmele din domeniul televiziuni şi-au adaptat activitatea la provocările crizei, dovadă că pierderile totale au scăzut cu 125 milioane lei, de la 377,5 milioane lei, în 2009, la 252,4 milioane lei, în 2013, iar profitul, pe ansamblu, a crescut de la 33,7 milioane lei la 35,5 milioane de lei.

    Şi piaţa radiourilor a cunoscut o evoluţie similară, însă mult mai temperată. Cifra de afaceri s-a diminuat în ultimii cinci ani, de la 96,9 milioane lei la 94,7 milioane lei, pierderile s-au redus de la 26,1 milioane lei la numai 11,6 milioane, iar profitul a crescut la 5,98 milioane lei, de la 5,9 milioane lei în 2009.

    “Privită în ansamblu, statistica arată că apogeul crizei în acest sector a fost atins în 2012, iar de atunci firmele au luat măsuri care le-au permis să revină pe linia de supravieţuire”, afirmă analiştii de la KeysFin. “S-au operat disponibilizări de personal, s-au tăiat bugete, grilele de programe s-au optimizat la costuri cât mai mici, iar acest lucru se vede în statisticile financiare. Televiziunile şi radiourile au înţeles provocările crizei, iar exemplul lor poate fi relevant pentru întreaga economie românească”, au mai spus aceştia.

    Studiul privind starea audiovizualului românesc în ultimii 5 ani arată că business-urile din televiziune sunt concentrate, în mare măsură, în regiunea Bucureşti-Ilfov. 91% dintre firmele înregistrate la Registrul Comerţului au sediul în Bucureşti şi în împrejurimi.

    În cazul radiourilor, procentul este ceva mai scăzut. 68% sunt în Bucureşti-Ilfov, iar restul mai ales în judeţele din sudul ţării (7,3%) şi Dobrogea (6,9%).

    “Bucureştiul este, fără îndoială, locul în care business-ul din audiovizual este cel mai dezvoltat, acaparând peste 80% din cifra totală de afaceri. În rest, avem televiziuni şi radiouri în principal în reşedinţele de judeţ, iar cele mai dezvoltate afaceri în domeniu sunt în Constanţa, Ploieşti, Timişoara, Braşov şi Cluj-Napoca”, spun experţii de la KeysFin.

    Potrivit acestora, studiul denotă faptul că dezvoltarea business-ului în acest domeniu este influenţată decisiv de piaţa de publicitate, ale cărei interese sunt în principal la nivel naţional şi mai puţin regional.

    “Radiografia audiovizualului românesc reflectă starea economiei româneşti, polarizarea acesteia pe câteva zone geografice. Focalizarea business-ului este una de natură să tragă un semnal de alarmă privind creşterea discrepanţelor economice, fapt care va influenţa tot mai mult nivelul de trai al românilor”, spun analiştii.

    “Televiziunile, la fel ca şi radiourile şi ziarele, sunt oglinda economiei. Cu cât promovarea făcută de acestea este mai redusă sau chiar lipseşte, cu atât influenţele asupra consumului sunt mai pregnante”, afirmă aceştia.

    Studiul privind starea audiovizualului românesc în ultimii 5 ani, realizat de KeysFin, arată că cele mai mari afaceri din televiziuni au fost făcute, în 2013, de Pro TV SA, de 497 milioane lei, urmată de Antena Group SA – 250,5 milioane lei şi United Media Distribution SRL – 79,9 milioane lei (United Media Distribution SRL nu deţine nicio licenţă de televiziune sau de radio, potrivit site-ului Consiliului Naţional al Audiovizualului, n.r.).

    Cele mai profitabile afaceri de televiziune aparţin Antena Group, cu 9,2 milioane lei, în timp ce Pro TV a ieşit pe minus în 2013, cu o pierdere de 85,5 milioane lei, potrivit KeysFin.

    Pe locurile următoare în topul cifrei de afaceri s-au clasat Dogan Media International SA (Kanal D), cu un business de 73,7 milioane de lei şi pierderi de 20,9 milioane lei, şi Antena 3 SA, cu afaceri de 71,2 milioane lei şi un profit net de 737.846 lei.

    Topul este completat de societăţile care administrează televiziunile Prima TV, România TV, B1 TV, Discovery România şi Realitatea TV, conform KeysFin.

    Pe piaţa radiourilor, cele mai mari afaceri le-a făcut, în 2013, Grupul Media Camina (G.M.C.) SRL, de 28,4 milioane lei, cu un profit de 438.855 lei, şi Europe Developpement International-R, cu afaceri de 17,8 milioane lei şi un profit de 1,54 milioane lei, potrivit KeysFin.

    Pe locurile următoare se situează Radio XXI SRL, cu afaceri de 4,82 milioane de lei şi pierderi de 5,8 milioane lei, Media Grup Production SRL din Buzău cu un business de 3,89 milioane lei şi un profit de 5862 lei şi Expresiv SA, cu afaceri de 2,85 milioane lei şi un un profit de 171.873 lei.

    “Analiza datelor arată o legătură directă între audienţa posturilor şi cifra de afaceri. Din statistici, am mai remarcat faptul că televiziunile si radiourile mai mici au fost mai puţin afectate de criză, reuşind să reziste mai bine provocărilor. Giganţii precum Pro TV în domeniul televiziunii şi Radio 21 în cel de radio au continuat să înregistreze pierderi pe măsura investiţiilor făcute. Antenele, pe de altă parte, şi-au reconfirmat statutul de afaceri profitabile, graţie unei structuri de business care a rezistat mult mai bine crizei decât alte companii”, au explicat experţii de la KeysFin.

    Potrivit analizei efectuate de aceştia, evoluţia datelor statistice în ultimii 5 ani indică un reviriment al pieţei media, unul fragil, însă relevant pentru evoluţia de ansamblu a economiei.

    “Estimăm că datele din 2014, ce vor fi prezentate cât de curând, vom confirma acest trend, iar semnalele pe care le primim din piaţa de publicitate indică faptul că business-ul începe să se dezgheţe, după aproape 5 ani de criză. Dacă şi autorităţile vor lua măsurile necesare pentru impulsionarea consumului, motorul economiei, estimăm că evoluţia economică va urma un trend pozitiv”, au mai explicat experţii KeysFin.

  • CIS: Aproape 40% dintre companii consideră că investiţiile de capital în România nu sunt competitive

    “62% dintre respondenţi se aşteaptă ca veniturile lor să crească cu 14,28%, însemnând o creştere semificativă. Aceste date sunt aliniate cu răspunsurile din decembrie 2013, când aşteptările de creştere erau de 51,5% şi un număr redus de respondenţi (3,85%) aşteptau o creştere semnificativă a veniturilor. Aceste date arată puţin mai bine decât aşteptările din iunie 2014”, se arată într-un comunicat al CIS.

    În mod similar, în comparaţie cu 30 iunie 2014, numărul celor care au răspuns că aşteaptă o restrângere a veniturilor a scăzut de la 20% la 8,57% în 31 decembrie 2014. Şi totuşi, acest rezultat denotă o uşoară creştere faţă de numărul celor din 31 decembrie 2013, care era de 6%.

    Numărul companiilor care au considerat că afacerea lor va rămâne neschimbată în anul în curs, a coborât de la 39,3% în 30 decembrie 2013 la 28,5%. Cu toate acestea, scorul este destul de ridicat în comparaţie cu 19,2 % din 30 iunie 2014.

    Una dintre schimbările majore în ceea ce priveşte răspunsurile companiilor vizează creşterea pieţei interne. Respondenţii se aşteaptă ca această creştere să vină mai degrabă din piaţa internă decât din exporturi. Aşteptările membrilor privind restrângerea s-au diminuat considerabil faţă de anul anterior, acum acestea fiind de 8,65%.

    Per ansamblu, faţă de situaţia din urmă cu un an, companiile aşteptă să aibă creşteri în activităţile lor.

    În ciuda încrederii mai ridicate în creşterea veniturilor şi a rezultatelor, respondenţii nu văd o schimbare prea mare în investiţiile de capital, care rămân la acelaşi nivel, respectiv 46,15% în comparaţie cu 48% în 2013, în timp ce 28,2% prevăd o creştere a investiţiilor de capital în comparaţie cu 24,14% în 2013, iar 23,07% prevăd că vor investi mai puţin în comparaţie cu anul anterior.

    Cu toate acestea, la întrebarea legată de atractivitatea investiţiilor de capital în România, studiul remarcă o mică creştere în ceea ce priveşte aşteptările, de la 38,2% în 31 decembrie 2013 la 44,4% în decembrie 2014. În orice caz, un număr important de respondenţi, 38,8% consideră ca acest tip de investiţie nu este competitivă, iar 16,66 % consideră ca fiind nerelevant.

    Investitorii nu au planificate nici schimbări majore vizând forţa de muncă, 53,84% dintre respondenţi estimând o creştere a numărului de angajaţi faţă de 55,5% de anul anterior. Cu toate acestea, 28,2% au în vedere o uşoară creştere a numărului de locuri de muncă, în comparaţie cu 24% din perioada anterioară.

    “Perspectiva unor venituri mai mari împreună cu o uşoră creştere – chiar dacă nu una considerabilă – a aşteptărilor privind investiţiile de capital sau locurile de muncă, arată o întărire a încrederii în stabilitatea economiei şi posibilităţile ei de creştere. În acelaşi timp indică o subutilizare a bazei de mijloace fixe care ar putea servi chiar unei cereri mai mari decât cea din prezent, precum şi necesitatea continuării eforturilorde valorificare a întregului potenţial al economiei româneşti. Respondenţii din sectorul bancar au resimţit acest lucru destul de intens şi au subliniat faptul că «în sectorul bancar există mai multe iniţiative cu impact negativ semnificativ asupra domeniului»”, se menţionează în comunicat.

    Mediul legislativ şi eficienţa administrativă rămân unele dintre provocările importante şi pot duce la blocaje în mediul de afaceri, consideră investitorii. Un număr mare de respondenţi, 57,5% consideră că mediul legislativ şi eficienţa administrativă nu s-au schimbat în comparaţie cu anul precedent. Doar 15% dintre aceştia consideră că s-au îmbunătăţit uşor.

    Respondenţii semnalează faptul că mediul fiscal pentru sectorul de afaceri rămâne în mod categoric impredictibil. Birocraţia şi schimbările legislative impredictibile reprezintă provocări majore. Sectorul public are nevoie de stabilitate în ceea ce priveşte forţa de muncă (resursele umane). Schimbările frecvente de personal sunt în detrimentul interacţiunii dintre sistemul public şi mediul de afaceri afectând continuitatea proiectelor în derulare.

    În plus, respondenţii au remarcat o lipsă de cooperare între instituţii în acele proiecte comune menite să reducă şomajul sau să dezvolte anumite sectoare, precum tehnologie, infrastructură, cercetare şi dezvoltare.

    “Problemele legate de fiscalitate, capacitate administrativă de reglemantare, lipsa de transparenţă şi stabilitate rămân în continuare unele dintre provocările cheie, care nu par a se diminua”, se mai spune în comunicat.

    Consiliul Investitorilor Străini este una dintre principalele asociaţii de investitori străini din România şi are 115 companii multinaţionale membre, ale căror investiţii cumulate reprezintă în jur de 35 miliarde euro, adică aproape două treimi din totalul investiţiilor străine directe realizate în România din 1990 până în prezent.

  • STUDIU: Cercetătorii au reuşit să stimuleze regenerarea celulelor muşchiului cardiac

    Spre deosebire de salamandre şi o specie de peşti, organismul uman nu are capacitatea de a regenera cu uşurinţă celulele muşchiului inimii, ceea ce face dificilă recuperarea în urma daunelor cauzate de un atac de cord. Dar oamenii de ştiinţă de la Institutul de Ştiinţă Weizmann din Israel şi de la Institutul Victor Chang din Sydney, în Australia, au descoperit o metodă prin care pot stimula celulele cardiace să crească, iar reuşita poate avea un impact major în viitor, în ce priveşte îmbunătăţirea stării de sănătate a pacienţilor care suferă un infarct miocardic, informează theguardian.com.

    În timp ce celulele sangvine, părul şi celulele epiteliale (pielea) se reînnoiesc de-a lungul vieţii, diviziunea celulară în cadrul muşchiului cardiac aproape că se opreşte la puţin timp după naştere, potrivit profesorului Richard Harvey, unul dintre autorii studiului.

    “(În lumea ştiinţiifică, n.r.) a existat mereu un interes pregnant pentru mecanismul folosit de peşti şi salamandre care le oferă capacitatea de regenerare cardiacă, iar unul dintre lucrurile pe care organismele acestor animale le fac este să îşi pună celulele muşchiului cardiac (Cardiomiocite) într-o stare de hibernare, din care ies şi intră apoi într-o stare de proliferare, care înseamnă că încep să se divizeze rapid şi să înlocuiască celulele pierdute”, a declarat Richard Harvey de la institutul Victor Chang de cercetare în domeniul cardiologiei.

    “Snt mai multe teorii care încearcă să explice de ce muşhiul cardiac uman nu poate face acest lucru, una fiind că sistemul nostru imunitar mult mai sofisticat a venit cu un anume cost şi că celulele cardiace umane se află într-o stare de hibernare mult mai profundă, lucruri care face foarte dificilă stimularea diviziunii lor”, a mai spus cercetătorul.

    Studiind organismul şoarecilor, Harvey şi colegii săi au descoperit o cale de a depăşi bariera regenerativă, cel puţin în cazul acestor rozătoare.

    Savanţii au descoperit că prin stimularea sistemului de semnalizare din inimă, controlat de un hormon numit neuregulin, celulele cardiace s-au divizat în mod spectaculos atât în cazul şoarecilor adolescenţi, cât şi în cazul celor maturi. În cazul oamenilor, acţiunea acestui hormon este de obicei blocată la circa o săptămână după naştere, iar în cazul şoarecilor la circa 20 de săptămâni după naştere.

    Declanşarea acţiunii acestui hormon după un infarct în cazul şaorecilor a dus la înlocuirea celulelor cardiace moarte, reparând inima la un nivel apropiat de cel la care se afla muşchiul înaintea atacului de cord.

    Profesorul Harvey a declarat că oamenii de ştiinţă ar trebui să afle în următorii cinci ani dacă vor putea să obţină aceleaşi rezultate şi în cazul oamenilor.

    “Această descoperire este atât de importantă încât va determina alte laboratoare din lume să demareze cercetări în domeniu şi ea va acorda mult mai multă atenţie acum răspunsului indus de neuregulină şi cum poate fi el maximizat. Vom cerceta acum ce altceva putem folosi, pe lângă gene, pentru a activa acest mecanism, şi este foarte posibil să existe deja medicamente în acest sens, folosite în alte maladii şi considerate deja sigure, care pot declanşa acest mecanism în cazul oamenilor”, a declarat Richard Harvey.

    Infarctul se produce atunci când unul dintre vasele care transportă sânge la inimă se blochează, provocând moartea a miliarde de cardiomiocite. Mulţi dintre pacienţii care supravieţuiesc unui atac de cord au o calitate a vieţii scăzută din această cauză.

    “Visul nostru este ca într-o zi să fim capabili să regenerăm ţesutul cardiac afectat, la fel cum o salamandră poate să îşi regenereze un membru care a fost muşcat de un prădător”, a mai spus Harvey.

    Studiul a fost condus de experta în biologie moleculară Gabriele D’Uva şi a fost publicat marţi în revista Nature Cell Biology.

  • STUDIU: Persoanele obeze ar putea fi mai sensibile la mirosurile alimentelor

    Acest studiu, publicat în Chemical Senses, sugerează faptul că mirosul joacă un rol important în consumul de alimente al unei persoane, întrucât simţul olfactiv este asociat cu centrul senzaţiei de foame din creier.

    “Într-o epocă în care obezitatea este în creştere pe plan mondial, avem în continuare nevoie să învăţăm mai multe lucruri despre rolul pe care îl are simţul olfactiv în comportamentele alimentare”, a spus coordonatorul studiului, Lorenzo Stafford, profesor la Center for Comparative and Evolutionary Psychology din cadrul Universităţii Portsmouth din Marea Britanie.

    Studiile anterioare, care au dorit să afle dacă persoanele obeze au un simţ al gustului mai puternic sau mai slab decât persoanele non-obeze, au generat rezultate neconcludente şi foarte puţine studii au încercat să analizeze până acum influenţa pe care o are simţul olfactiv, a adăugat profesorul Stafford.

    Studiul a fost realizat pe un număr de 40 de studenţi care au fost împărţiţi în două grupuri: obezi şi non-obezi. Toţi participanţii erau nefumători, aveau o sănătate bună, nu erau înscrişi în programe de slăbit şi nu luau medicamente pentru suprimarea apetitului.

    Persoanele foarte slabe şi cele cu afecţiuni la nivelul receptorilor olfactivi şi ai gustului nu au fost acceptate în această cercetare.

    Mai întâi, cercetătorii au cerut participanţilor să miroasă o aromă de ciocolată neagră artificială şi să o noteze în funcţie intensitatea ei şi de caracterul plăcut sau neplăcut al mirosului respectiv. Aroma a fost apoi diluată în soluţii cu concentraţii diferite, iar voluntarii au fost rugaţi să încerce să identifice soluţia cu cea mai slabă concentraţie.

    Cercetătorii i-au testat pe participanţi şi prin prisma simţului gustului, folosind cele patru gusturi clasice: acru, sărat, amar şi dulce. Soluţii cu fiecare gust au fost picurate pe limbile participanţilor, iar aceştia au fost rugaţi să le identifice şi să acorde note în funcţie de intensitatea fiecăreia.

    Savanţii britanici au analizat apoi datele pentru a determina relaţia dintre gust, miros şi greutatea corporală.

    Ei au descoperit astfel că persoanele obeze sunt mai înzestrate în privinţa detectării mirosului de ciocolată decât persoanele non-obeze şi, de asemenea, au acordat note mai mari acestui miros.

    În plus, persoanele obeze au acordat note mai mari în testele de apreciere a intensităţii gusturilor sărat şi acru în comparaţie cu persoanele non-obeze. În schimb, între cele două grupuri nu au existat diferenţe de apreciere a intensităţilor aferente gusturilor amar şi dulce.

    Oamenii de ştiinţă consideră că mirosul joacă un rol important în comportamentul alimentar al unei persoane, deoarece activează centrul recompenselor din creier. Profesorul Stafford spune că anumiţi stimuli precum vederea şi mirosul pot să ducă la o creştere a poftei pentru anumite substanţe care dau dependenţă. Acelaşi proces ar putea fi valabil şi pentru alimente.

  • În ce ţări europene creştinii nu vor mai fi majoritari peste numai trei decenii? – studiu

    Numărul budiştilor  va fi aproximativ acelaşi ca în 2010; în Europa musulmanii vor ajunge să reprezinte circa 10% din populaţie, iar în Statele Unite creştinii vor scădea de la trei sferturi din total în 2010 la două treimi în 2050. 
    Schimbările preconizate au la bază evoluţiile actuale, generate în special de ratele de fertilitate din diversele comunităţi umane, ca şi de numărul celor care trec de la o credinţă la alta.

    Religia musulmană va înregistra cea mai mare rată de creştere, de 73%, urmată de creştinism, cu 35% şi hinduism, cu 34%. Populaţia lumii este estimată a atinge 9,3 miliarde în 2050, în creştere cu 35%, iar musulmanii vor ajunge la aproximativ acelaşi număr cu creştinii (2,8 miliarde, respectiv 2,9 miliarde de oameni).

    TABEL: Creşterea principalelor religii (miliarde persoane)
      2010  % din total  2050  % din total
    creştini  2,168  31,4%   2,918  31,4%
    musulmani 1,599  23,2%   2,761  29,7%
    fără religie 1,131  16,4%   1,230  13,2%
    hinduşi 1,032  15%   1,384  14,9%
    budişti  0,487  7,1%   0,486  4,8%
    religii
    tradiţionale  0,404  5,9%   0,449  4,8%
    alte religii 0,058  0,8%   0,061  0,7%
    evrei   0,013  0,2%   0,016  0,2%

    TABEL Rata fertilităţii pe religii (copii/femeie)
    Musulmani   3,1
    Creştini   2,7
    Media mondială 2,5
    Evrei    2,3
    Religii tradiţionale 1,8
    Alte religii  1,7
    Fără religie   1,7
    Budişti  1,6

  • Ioana Caloianu, Uniqa Asigurări: „Cea mai mare provocare profesională a fost schimbarea de domeniu”

    Ioana Caloianu a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale a Academiei de Studii Economice în Bucureşti şi un masterat în Managementul Proiectelor Internaţionale de Business în cadrul aceleiaşi instituţii, studii pe care le-a completat şi cu un program de Executive MBA în cadrul University of Sheffield.

    Şi-a început cariera în 2005, ca management trainee în Credit Europe Bank, unde până în 2007 a avut mai multe funcţii cu atribuţii de coordonare operaţională, project management şi redefinire procese şi echipe în domeniul cardurilor. Între 2007 şi 2011 şi-a consolidat pregătirea în management operaţional în cadrul GE Money (divizia de consumer finance a General Electric), ocupându-se, printre responsabilităţile principale, de îmbunătăţirea proceselor operaţionale pentru creşterea productivităţii şi eficientizarea costurilor, în contextul unei schimbări radicale de cultură organizaţională şi a presiunilor financiare induse de criza din 2008.

    În 2011 a preluat coordonarea portofoliului de proiecte al Uniqa Asigurări, pas despre care spune că a fost unul dintre cele mai dificile din cariera sa. „Cea mai mare provocare profesională a fost schimbarea de domeniu şi translatarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite în banking în asigurări, cumulată cu tranziţia de la un mediu stabil, matur, cu o cultură orientată către performanţă, la un mediu în dezvoltare incipientă, cu nevoi stringente de redefinire a proceselor şi principiilor de business. Înţelegerea în profunzime a contextului organizaţional, apropierea de colegi, precum şi perseverenţa în identificarea şi remedierea treptată şi susţinută a cauzelor sunt metode pe care le-am aplicat cu succes atunci şi care fac parte în continuare din arsenalul meu profesional“, spune Caloianu.

  • Ioana Caloianu, Uniqa Asigurări: „Cea mai mare provocare profesională a fost schimbarea de domeniu”

    Ioana Caloianu a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale a Academiei de Studii Economice în Bucureşti şi un masterat în Managementul Proiectelor Internaţionale de Business în cadrul aceleiaşi instituţii, studii pe care le-a completat şi cu un program de Executive MBA în cadrul University of Sheffield.

    Şi-a început cariera în 2005, ca management trainee în Credit Europe Bank, unde până în 2007 a avut mai multe funcţii cu atribuţii de coordonare operaţională, project management şi redefinire procese şi echipe în domeniul cardurilor. Între 2007 şi 2011 şi-a consolidat pregătirea în management operaţional în cadrul GE Money (divizia de consumer finance a General Electric), ocupându-se, printre responsabilităţile principale, de îmbunătăţirea proceselor operaţionale pentru creşterea productivităţii şi eficientizarea costurilor, în contextul unei schimbări radicale de cultură organizaţională şi a presiunilor financiare induse de criza din 2008.

    În 2011 a preluat coordonarea portofoliului de proiecte al Uniqa Asigurări, pas despre care spune că a fost unul dintre cele mai dificile din cariera sa. „Cea mai mare provocare profesională a fost schimbarea de domeniu şi translatarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite în banking în asigurări, cumulată cu tranziţia de la un mediu stabil, matur, cu o cultură orientată către performanţă, la un mediu în dezvoltare incipientă, cu nevoi stringente de redefinire a proceselor şi principiilor de business. Înţelegerea în profunzime a contextului organizaţional, apropierea de colegi, precum şi perseverenţa în identificarea şi remedierea treptată şi susţinută a cauzelor sunt metode pe care le-am aplicat cu succes atunci şi care fac parte în continuare din arsenalul meu profesional“, spune Caloianu.

  • Un antreprenor şi-a vândut casa pentru a porni un business nou în România. A ajuns la afaceri de 10 milioane de euro

    Timişoreanul Cristian Oneţiu şi-a început cariera în industria vânzărilor directe la 16 ani, ca să îşi câştige banii ce aveau să îi permită să studieze la facultate. După mai multe încercări nereuşite în zona antreprenoriatului, a pus bazele, în 2005, ale unei afaceri axate pe un sistem de direct sales autentic românesc şi pe produse bio, ce abia intrau pe piaţă la momentul respectiv. Cele două companii pe care le conduce împreună cu fratele său totalizează în prezent afaceri de mai mult de 10 milioane de euro, iar în zece ani vor ajunge la 100, potrivit antreprenorului.

    “Am investit toţi banii, inclusiv pe cei obţinuţi din vânzarea celor două apartamente, deţinute de mine şi de fratele meu, într-o afacere cu produse bio, într-o perioadă în care puţini ştiau ce înseamnă acestea“ – îşi începe Cristian Oneţiu povestea afacerii înfiinţate de el şi fratele său, Dan, în urmă cu un deceniu în Timişoara. În prezent, cei doi conduc două afaceri axate pe distribuţia şi vânzarea de produse fie certificate bio, fie din ingrediente naturale – Life Care Corp., axată pe vânzările directe, şi BioLogistic, companie de import şi distribuţie pentru reţelele de magazine din care fac parte şi lanţuri de retail precum Billa, Mega Image, Kaufland. Life Care Corp., prima lor companie, a devenit una dintre cele mai mari afaceri de vânzări directe din România, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei anul trecut, iar firma de import şi distribuţie de produse bio BioLogistic, înfiinţată la câţiva ani după prima, a totalizat anul trecut afaceri de 10 milioane de lei.

    Povestea apartamentelor vândute şi ulterior răscumpărate reprezintă doar o mică parte din aventura antreprenorială a lui Cristian Oneţiu, care spune că a adus cuvântul „bio“ în România, odată cu produsele importate în 2005. A copilărit în Reşiţa şi, pentru a-şi permite să  plece la facultate în Timişoara, a intrat în industria vânzărilor directe încă de la 16 ani. Inspirat de fratele său, Dan, care făcea „tot felul de mici afaceri“,  a început să vândă şi el un produs la mare căutare la vremea respectivă: maşinile de vacuumat alimente.

    „Erau valize care cântăreau aproximativ 30 de kilograme, adică jumătate din greutatea mea. Nu puteam să le transport cu tramvaiul şi luam taxiul, iar la prezentări eram motivat să vând astfel încât să reuşesc să îmi recuperez cel puţin banii de taxi“. Ulterior a vândut şi produsele unei companii axate pe comercializarea cosmeticelor şi suplimentelor alimentare.

    În 1996, la 18 ani, după ce s-a înscris la Facultatea de Psihologie din Timişoara, a fost nevoit să renunţe la afacerile sale din Reşiţa. Timp de un an s-a dedicat exclusiv studiilor, iar apoi, pentru că se obişnuise să aibă venituri suplimentare, „m-am angajat, ca orice tânăr, la corporaţie“, spune el, mai în glumă, mai în serios, referindu-se la primul loc de muncă, într-o companie ce activa în industria tutunului. A lucrat acolo timp de patru ani şi jumătate, ultima poziţie ocupată fiind responsabil în departamentul de marketing pentru partea de vest a ţării.

    În 2002 a decis să ia din nou drumul antreprenoriatului. „Nu am mai suportat rigorile corporaţiei, care deveneau din ce în ce mai mari. Dacă la început aveam o oarecare libertate, ulterior aceasta s-a îngustat atât de mult încât am devenit mici roboţei“, spune Oneţiu.  Revenirea la antreprenoriat s-a legat şi de o pasiune a sa: pentru că îi plăcea să cânte, a deschis un bar de karaoke chiar în cadrul campuslui universitar din Timişoara. „L-am făcut cu gândul de a aduna prieteni în jurul unei mese, unde să începem să cântăm, şi s-a transformat într-o afacere foarte profitabilă. Era un bar mic, dar mereu plin, care funcţiona de luni până luni“, povesteşte el. 

    După trei ani de activitate cu barul, a deschis un alt club, mai mare, iar apoi, fiindcă a încercat să lase afacerea nesupravegheată pentru a nu mai pierde nopţile, aceasta nu a mai funcţionat. „Nu a mai mers pentru că aşa se întâmplă la baruri, este o activitate mult mai lejeră şi predispusă la fraudă.“ Acesta a fost momentul în care a plecat la Bucureşti hotărât să înceapă proiectul la care visa din adolescenţă, propria companie românească de vânzări directe. „Voiam o companie de direct sales fără americănismul specific, o companie românească bazată pe principii româneşti, dar şi cu produse româneşti“, descrie el activitatea firmei Vision Group International, pe care a creat-o în 2004 şi care vindea aproximativ 20 de produse fabricate în România – şam-poane, detergenţi ş.a. Afacerea a falimentat în aproximativ un an, motivele fiind legate, potrivit lui Oneţiu, de lipsa unor standarde de calitate pe care piaţa le cerea. „Dacă produsul pe care îl duceam în casa clientului într-o zi era roz, iar a doua zi, roşiatic, atunci pierdeam încrederea lui.“

    În 2005 a pus bazele Life Care Corp. în Timişoara, o companie ce avea să fie axată pe vânzarea de produse bio, în urma unei investiţii de 300.000 de euro, bani reprezentaţi de fonduri personale şi împrumuturi de la familie şi prieteni, ce au implicat inclusiv vânzarea apartamentului său şi al fratelui.

  • Companiile româneşti sunt mai optimiste decât cele străine în privinţa creşterii afacerilor în 2015

    Astfel, 55% dintre companiile cu capital autohton se aşteaptă la o creştere semnificativă a cifrei de afaceri în 2015, între +10% şi +31%, comparativ cu doar 39% dintre companiile străine care au afirmat că previzionează o astfel de creştere. În schimb, aproape jumătate dintre companiile străine planifică o creştere moderată, între +1% şi +10%, faţă de doar 37% dintre companiile româneşti, se arată în studiul “O nouă viziune a creşterii”.

    Nicio companie românească inclusă în sondaj nu a previzionat scăderi ale cifrei de afaceri mai mari de -5%, în comparaţie cu 6% dintre companiile străine care se aşteaptă la scăderi între -5% şi -20%.

    Cele mai optimiste companii româneşti privind creşterea în 2015 operează în industriile producătoare, domeniu în care toate companiile româneşti incluse în sondaj au declarat că se aşteaptă la creştere în acest an. Comparativ, companiile străine cele mai optimiste operează în domeniul serviciilor.

    Potrivit EY, această tendinţă a companiilor româneşti de a fi mai optimiste în privinţa creşterii se corelează însă şi cu aşteptări mai mari privind creşterea investiţiilor. Astfel, 54% dintre companiile cu acţionariat românesc estimează creşteri ale investiţiilor de peste 10%, în timp ce doar 28% dintre cele străine cred că vor atinge acest ritm de creştere a investiţiilor în 2015.

    Tot companiile româneşti sunt cele care planifică cele mai mari creşteri salariale: 14% dintre acestea previzionează o creştere a salariilor între +10% şi peste +20%, comparativ cu doar 2% dintre companiile străine care se aşteaptă să vadă o creştere a salariilor între +10% şi +20%, dar nu şi peste acest interval. Mai mult decât atât, companiile româneşti sunt cele care planifică în proporţie mai mare să creeze noi locuri de muncă: 30% dintre acestea se aşteaptă ca numărul angajaţilor să crească semnificativ în 2015, între +10 şi +31%, comparativ cu 16% dintre companiile străine care au astfel de aşteptări.

    Diferenţe semnificative apar şi în strategiile de vânzări. Spre exemplu, 53% dintre companiile străine consideră că unul dintre principalele avantaje ale competitorilor lor de pe piaţa românească este nivelul scăzut al costurilor, în timp ce doar 31% dintre companiile româneşti atribuie acest avantaj de cost competitorilor lor. În schimb, acestea din urmă intenţionează în proporţie foarte mare (71%) să îşi adapteze produsele existente la noi pieţe geografice, pentru a-şi creşte vânzările, în timp ce doar 29% dintre companiile străine intenţionează să abordeze această strategie pentru a impulsiona vânzările.

    Companiile româneşti acordă o importanţă mare inovaţiei, pentru atingerea succesului – 70% dintre companiile româneşti consideră că inovaţia are o importanţă mare şi foarte mare în acest sens, comparativ cu 50% dintre companiile străine.

    În timp ce companiile româneşti îşi măsoară succesul uitându-se la indicatori precum notorietatea brandului (67%), număr de angajaţi (57%), rezultate financiare (53%) sau satisfacţia clienţilor (52%), companiile străine care operează în România se raportează în unanimitate la gradul de optimizare al proceselor, sau la vechimea pe piaţă (67%) şi la cota de piaţă (49%).

    Studiul “O nouă viziune a creşterii” are la bază răspunsurile a 202 executivi de top şi analizează percepţia acestora în privinţa perspectivelor mediului de afaceri din România în 2015, dintre care 53% provin din companii româneşti, iar 47% din companii străine . Executivii au răspuns chestionarului EY România în perioada 10 – 16 februarie 2015.

  • Apartamentele din Bucureşti s-au scumpit. Care sunt preţurile apartamentelor vechi şi ale celor din ansamblurile rezidenţiale

    În Bucureşti, apartamentele s-au scumpit în martie cu 2,1%, de la 1.034 euro pe metru pătrat util în februarie la 1.056 de euro. Spre comparaţie, preţul mediu solicitat în intervalul similar din 2014 se situa la 1.078 de euro pe metru pătrat (diferenţa de 2% fiind dictată în mod exclusiv de segmentul locuinţelor noi, care s-au depreciat cu 8,3%).

    În concordanţă cu evoluţia din ultimele luni, proprietarii de apartamente vechi din Capitală şi-au majorat uşor pretenţiile în martie, respectiv cu 1% (de la 1.004 euro pe metru pătrat, până la 1.014 euro pe metru pătrat). Pe de altă parte, după ce au atins, în februarie, cea mai scăzută valoare din 2008 încoace, locuinţele din ansamblurile rezidenţiale bucureştene au consemnat un avans semnificativ, de 3,4%, de la 1.065 la 1.101 euro pe metru pătrat.

    De altfel, Bucureştiul este singurul din cele mai mari cinci oraşe din ţară unde preţurile sunt mai reduse la sfârşitul primului trimestru faţă de primele trei luni din 2014.

    Astfel, în Braşov, preţul mediu a atins în martie nivelul de 864 de euro pe metru pătrat util, marcând un avans de 2,1% faţă de februarie (când se situa la 846 de euro pe metru pătrat util) şi de 5,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2014 (822 de euro pe metru pătrat). Preţul mediu solicitat pentru locuinţele din blocurile vechi a crescut cu 2%, de la 835 la 852 de euro pe metru pătrat, în vreme ce apartamentele noi s-au apreciat cu 1,8%, de la 909 la 925 de euro pe metru pătrat.

    Preţul mediu solicitat de vânzători în Cluj-Napoca a crescut cu 3,3% în ultimele 31 de zile, de la 958 la 990 de euro pe metru pătrat, valoarea actuală fiind cu 10,6% mai mare decât cea atinsă în martie 2014 (895 de euro pe metru pătrat). Locuinţele din blocurile vechi au cunoscut în ultima lună un avans de 2,1%, de la 1.030 la 1.052 de euro pe metru pătrat. Puţin mai mult s-au scumpit apartamentele noi, de la 884 la 922 de euro pe metru pătrat, ceea ce echivalează cu o diferenţă de 4,3%.

    Constanţa a consemnat în martie cea mai mică rată de creştere a preţurilor dintre centrele regionale analizate, respectiv 0,8% (de la 885 la 892 de euro pe metru pătrat), situându-se acum la o diferenţă de 5,1% faţă de perioada similară din 2014 (849 de euro pe metru pătrat). În ultima lună, pretenţiile proprietarilor de apartamente vechi s-au menţinut relativ constante, în condiţiile unei scăderi de 0,1% (de la 878 la 877 de euro pe metru pătrat). Unităţile locative nou-construite, pe de altă parte, s-au scumpit cu 2%, de la 907 la 925 de euro pe metru pătrat.

    În Timişoara avansul preţurilor a fost de 3,1% în ultima lună (de la 851 la 877 de euro pe metru pătrat util) şi de 7,7% la 12 luni (de la 814 euro pe metru pătrat). Locuinţele vechi s-au scumpit cu 1,5%, de la 846 la 859 de euro pe metru pătrat, în timp ce cele noi au înregistrat însă un avans mai semnificativ, respectiv de 7,4%, de la 869 la 933 de euro pe metru pătrat.