BusinessMagazin

Tag: psd

  • Ponta cere CEx să decidă că guvernele nu pot fi schimbate prin acţiunea unui procuror. Tăriceanu, Constantin şi Oprea, prezenţi la şedinţa PSD

    Ponta le-a spus liderilor de partid că este gata să se bată până la capăt dacă are sprijinul lor în acest sens.

    Liderii Coaliţiei de guvernare, Călin Popescu Tăriceanu, Daniel Constantin şi Gabriel Oprea, au venit la şedinţa Comitetului Executiv al PSD, în care este discutată situaţia preşedintelui PSD, premierul Victor Ponta.

    Lideri ai PSD s-au reunit luni la Parlament în şedinţă a Comitetului Executiv al partidului.

    Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. De asemenea, DNA cere Camerei Deputaţilor avizarea urmăririi penale pe numele premierului şi pentru conflict de interese.

  • Membrii PSD au fost convocaţi pentru luni la şedinţa Comitetului Executiv, va fi discutat cazul Ponta

    Şedinţa a fost programată pentru ora 15.00, la Parlament.

    Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. De asemenea, DNA cere Camerei Deputaţilor avizarea urmăririi penale pe numele premierului şi pentru conflict de interese.

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, vineri, că, în condiţiile în care DNA a comunicat că premierul Victor Ponta este învinuit de fapte penale, i-a solicitat demisia acestuia, el spunând că, în opinia sa, este o “situaţie imposibilă” pentru România ca premierul să fie învinuit de fapte penale.

    Ulterior, premierul Victor Ponta a anunţat că respectă poziţia publică a preşedintelui Klaaus Iohannis, dar că a fost numit la conducerea Guvernului de către Parlament şi numai Parlamentul îl poate demite.

    Victor Ponta a fost învestit în funcţia de prim-ministru al României în mai 2012, în urma căderii Guvernului Ungureanu prin moţiunea de cenzură a Uniunii Social-Liberale.

  • Organizaţia PSD sector 1 Bucureşti a decis excluderea din partid a lui Cătălin Ivan

    “Este o decizie a organizaţiei locale“, a afirmat Tudorache, precizând că, legal, Ivan face parte încă din organizaţia sector 1 deoarece transferul său la filiala Dobrobvăţ (Iaşi) nu a fost aprobat.

    Într-o intervenţie la Realitatea TV, Cătălin Ivan a precizat că va contesta această decizie, pe care o condideră ilegă, el susţinând că nu mai făcea parte din organizaţia PSD sector 1 Bucureşti, întrucât aceasta a fost dizolvată.

    ”Eu sunt plecat de la organizaţia sector 1, pe care a dizolvat-o ilegal Victor Ponta ca să mă înlăture pe mine. Această decizie a fost luată de domnul Tudorache, care este unealta lui Liviu Dragnea”, a susţinut Cătălin Ivan.

    În luna martie, conducerea PSD sector 1 Bucureşti anunţa că a decis suspendarea din partid, pentru 12 luni, a europarlamentarului Cătălin Ivan, acesta susţinând că decizia nu este statutară întrucât el este membru al PSD în comuna ieşeană Dobrovăţ.

    Decizia suspendării lui Cătălin Ivan din PSD sector 1 trebuia să fie validată şi în Consiliul Naţional al PSD din 20-21 martie.

    Cătălin Ivan s-a transferat, în luna martie, de la PSD Sector 1 la PSD Dobrovăţ, judeţul Iaşi, decizia fiind însă invalidată de Biroul Judeţean al PSD Iaşi.

    Ivan a explicat că această mutare s-a făcut legal şi a acuzat că Gheorghe Nichita a fost presat de Victor Ponta şi Liviu Dragnea pentru a nu-l primi în PSD.

    Ulterior, Cătălin Ivan a anunţat că va da în judecată conducerea PSD, întrucât nu a primit răspuns la contestaţia sa privind dizolvarea conducerii PSD Sector 1, precizând că se consideră în continuare membru al PSD, deşi transferul său la PSD Dobrovăţ, judeţul Iaşi, nu a fost validat.

  • Olguţa Vasilescu: Toţi membrii PSD s-au opus demiterii/autosuspendării lui Dragnea, nu este corupţie

    Membrii PSD veniţi luni la sediul partidului au fost anunţaţi că nu va mai avea loc şedinţa Biroului Permanent Naţional, aşa cum era programat şi unde Liviu Dragnea urma să îşi depună mandatul de preşedinte executiv, şi că o decizie în privinţa lui Dragnea va fi luată miercuri, în Comitetul Executiv.

    Potrivit unor reprezentanţi ai PSD, la sediul partidului au avut loc, timp de două ore, doar discuţii informale între liderii partidului, membrii social-democraţi fiind informaţi ulterior că nu va mai avea loc şedinţa Biroului Permanent Naţional (BPN), iar o decizie în cazul lui Liviu Dragnea va fi luată în Comitetul Executiv, programat pentru miercuri, începînd cu ora 16.00.

    Înaintea discuţiei de luni, Dragnea a reiterat că nu renunţă la ideea de a-şi depune mandatul de preşedinte executiv al PSD, fiind o problemă de demnitate, chiar dacă mai mulţi colegi de partid au insistat să rămână în funcţie.

    Liviu Dragnea a anunţat, vineri, că a demisionat din postul de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar luni, în şedinţa Biroului Permanent al PSD, îşi va depune mandatul de preşedinte executiv al partidului, ca urmare a deciziei instanţei de a-l condamna în dosarul “Referendumul”.

     

  • Dragnea: Mi-am depus mandatul, dar absolut toţi colegii au decis să fie discuţie în Comitetul Naţional

    VOM REVENI CU AMĂNUNTE

     

  • Liviu Dragnea A DEMISIONAT din funcţiile de ministru şi de preşedinte executiv PSD

    El a precizat că se consideră în continuare nevinovat, dar că a luat act de decizia instanţei, neştiind însă care va fi motivarea deciziei.

    “Recunosc că nu înţeleg care a fost sau care va fi motivarea deciziei de astăzi, dar este o decizie pe care o respect”, a spus Dragnea.

    El a afirmat totdată că nu ştie cum mai poate fi organizată o campanie electorală dacă prezenţa la vot este considerată de către o instanţă drept folos necuvenit şi a apreciat că decizia instanţei în cazul său reprezintă un precedent periculos pentru orice doreşte să facă o campanie indiferent la ce nivel, local, judeţean sau naţional, un precedent care poate afecta democraţia şi libertatea partidelor de a îndemna oamenii să vină la vot.

    “Poate apărea, în mentalul colectiv, impresia că a te prezenta la vot poate fi ceva rău, greşit sau chiar condamnabil”, a adăugat Dragnea.

    Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia luată vineri de instanţa supremă nefiind definitivă.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    De-a lungul procesului, au fost audiaţi, în calitate de martori, premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Duşa, fostul ministru al Energiei Constantin Niţă, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, şi mai mulţi coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012. 

    Liviu Dragnea este preşedinte executiv al PSD din 2013, după ce anterior a fost secretar general şi vicepreşedinte al partidului. La Congresul din aprilie 2013, când Victor Ponta a fost reales în funcţia de preşedinte al PSD, Liviu Dragnea a fost ales preşedinte executiv al partidului.

    Înaintea alegerilor prezidenţiale din toamna anului trecut, s-a vorbit despre un posibil tandem Liviu Dragnea – Sebastian Ghiţă, pentru funcţiile de preşedinte al PSD şi, respectiv, preşedinte executiv. Dragnea spunea, în 22 octombrie 2014, că, dacă va decide să candideze la şefia PSD va face echipă cu Sebastian Ghiţă, el spunând că îi asigură pe membrii PSD că, după ce Victor Ponta va deveni preşedinte, partidul nu va rămâne la “mâna niciunui combinator”.

    Liviu Dragnea a deţinut în actualul Guvern funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. El nu a mai avut funcţie de vicepremier în Guvernul Ponta 4, acest Cabinet având un singur astfel de post, ocupat de Gabriel Oprea.

    Dragnea a fost între 21 decembrie 2012 – 17 decembrie 2014, vicepremier şi ministru al Administraţiei şi Dezvoltării Regionale.

    Dragnea a mai deţinut, la începutul anului 2009, portofoliul Administraţiei şi Internelor, în Guvernul PSD-PDL, dar numai pentru 12 zile, preluând ministerul în urma demisiei lui Gabriel Oprea. El demisionează la rândul său după numai 12 zile, în 3 februarie, invocând ca motiv oficial insuficienţa fondurilor alocate ministerului în raport cu îndeplinirea obiectivelor pe care şi le fixase.

    Liviu Dragnea a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman între iunie 2000 şi decembrie 2012.

    Dragnea a fost, de asemenea, între anii 1996-2000, prefect al judeţului Teleorman.

  • Liviu Dragnea A DEMISIONAT din funcţiile de ministru şi de preşedinte executiv PSD

    El a precizat că se consideră în continuare nevinovat, dar că a luat act de decizia instanţei, neştiind însă care va fi motivarea deciziei.

    “Recunosc că nu înţeleg care a fost sau care va fi motivarea deciziei de astăzi, dar este o decizie pe care o respect”, a spus Dragnea.

    El a afirmat totdată că nu ştie cum mai poate fi organizată o campanie electorală dacă prezenţa la vot este considerată de către o instanţă drept folos necuvenit şi a apreciat că decizia instanţei în cazul său reprezintă un precedent periculos pentru orice doreşte să facă o campanie indiferent la ce nivel, local, judeţean sau naţional, un precedent care poate afecta democraţia şi libertatea partidelor de a îndemna oamenii să vină la vot.

    “Poate apărea, în mentalul colectiv, impresia că a te prezenta la vot poate fi ceva rău, greşit sau chiar condamnabil”, a adăugat Dragnea.

    Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia luată vineri de instanţa supremă nefiind definitivă.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    De-a lungul procesului, au fost audiaţi, în calitate de martori, premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Duşa, fostul ministru al Energiei Constantin Niţă, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, şi mai mulţi coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012. 

    Liviu Dragnea este preşedinte executiv al PSD din 2013, după ce anterior a fost secretar general şi vicepreşedinte al partidului. La Congresul din aprilie 2013, când Victor Ponta a fost reales în funcţia de preşedinte al PSD, Liviu Dragnea a fost ales preşedinte executiv al partidului.

    Înaintea alegerilor prezidenţiale din toamna anului trecut, s-a vorbit despre un posibil tandem Liviu Dragnea – Sebastian Ghiţă, pentru funcţiile de preşedinte al PSD şi, respectiv, preşedinte executiv. Dragnea spunea, în 22 octombrie 2014, că, dacă va decide să candideze la şefia PSD va face echipă cu Sebastian Ghiţă, el spunând că îi asigură pe membrii PSD că, după ce Victor Ponta va deveni preşedinte, partidul nu va rămâne la “mâna niciunui combinator”.

    Liviu Dragnea a deţinut în actualul Guvern funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. El nu a mai avut funcţie de vicepremier în Guvernul Ponta 4, acest Cabinet având un singur astfel de post, ocupat de Gabriel Oprea.

    Dragnea a fost între 21 decembrie 2012 – 17 decembrie 2014, vicepremier şi ministru al Administraţiei şi Dezvoltării Regionale.

    Dragnea a mai deţinut, la începutul anului 2009, portofoliul Administraţiei şi Internelor, în Guvernul PSD-PDL, dar numai pentru 12 zile, preluând ministerul în urma demisiei lui Gabriel Oprea. El demisionează la rândul său după numai 12 zile, în 3 februarie, invocând ca motiv oficial insuficienţa fondurilor alocate ministerului în raport cu îndeplinirea obiectivelor pe care şi le fixase.

    Liviu Dragnea a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman între iunie 2000 şi decembrie 2012.

    Dragnea a fost, de asemenea, între anii 1996-2000, prefect al judeţului Teleorman.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: La sala de comedie: „Ilie Sârbu s-a aliat cu Verestoy ca să ne salveze pădurile”

    Mitingurile organizate duminică împotriva defrişărilor ilegale – eu însumi fiind pe deplin de acord că situaţia este dramatică şi că era momentul ca românii să iasă în stradă pentru a-şi apăra pădurile – au în spate lobby-ul PSD care doreşte să forţeze trecerea prin Parlament a unui nou Cod Silvic cu prevederi scandaloase. Premierul Ponta a recunoscut public că doreşte să fie votat acest cod, scriind pe Facebook: „Săptămâna viitoare trebuie să ne luptăm să trecem Codul Silvic, ca să nu se mai taie pădurile de către tot felul de firme din străinătate, protejate de lobby-uri din România”.

    În primul rând, eu l-aş invita pe premier să ne spună o singură prevedere, una singură, introdusă de PSD în acest nou cod şi care să susţină această declaraţie de bune intenţii. Eu mă îndoiesc că o va găsi. În al doilea rând, o afirm fără ezitări: primul-ministru vrea să legifereze raderea unei suprafeţe de pădure estimate între 550.000 şi 1,2 milioane hectare. Care este şmecheria făcută de iniţiatorii acestui proiect, şmecherie la care PSD ţine atât de mult: articolul 20 din noul Cod Silvic instituie obligativitatea întocmirii amenajamentelor silvice doar pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 ha. Asta înseamnă că proprietăţile sub 10 ha nu sunt obligate la astfel de amenajări, amenajări care presupun evidenţa masei lemnoase, vârstă acesteia, cantitatea care poate fi tăiată în fiecare an şi replantările care trebuie efectuate. Pe aceste suprafeţe se va putea tăia fără nici o supraveghere.

    Istoria PSD din ultimii ani arată că liderii formaţiunii urmăresc să radă pădurea şi să facă bani. Am uitat prea repede că mai mulţi parlamentari PSD, în frunte cu Viorel Hrebenciuc şi Ilie Sârbu, au fost prinşi de DNA încercând să retrocedeze ilegal o suprafaţă de peste 43.000 de hectare de pădure, prejudiciul estimat fiind de peste 303 milioane euro! Am uitat prea repede şi faptul că directorul Romsilva, Adam Crăciunescu, a fost trimis în judecată în acest dosar, fiind acuzat de abuz în serviciu şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. Cu toate acestea, Crăciunescu – susţinut politic de Ilie Sârbu – este în continuare în fruntea Romsilva. De aceea, cred că onorabilii manifestanţi de duminică – cu a căror cauză simpatizez pe deplin, repet – ar fi trebuit să se ducă mai degrabă să protesteze în faţa opulentului sediu Romsilva din Şoseaua Petricani, în loc de Palatul Cotroceni.

    Curtea de Conturi a arătat încă din 2013 că, din cele circa trei milioane de hectare retrocedate, circa 20% ar fi ajuns în posesia unor persoane care nu aveau acest drept. Şi Camera de Comerţ Româno-Americană a indicat retrocedările ilegale drept sursă majoră a defrişărilor abuzive. “Am luat act cu surprindere de noul proiect pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic, adoptat de Senatul României în şedinţa din 17 septembrie 2014 şi înaintat Camerei Deputaţilor, camera decizională, în procedură de urgenţă. Modificările propuse prin acest proiect nu sunt menite nici pe departe să rezolve problema dramatică a defrişărilor şi retrocedărilor ilegale, aşa cum au fost prezentate de Curtea de Conturi a României în anul 2013 în Raportul de audit privind «Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 – 2012»”, se arată într-un comunicat al AmCham, din toamna lui 2014. Ulterior, PSD a acceptat o parte din criticile AmCham.

    Este nevoie de un efort major în România pentru salvarea pădurilor şi, în paranteză, vă spun că tăierea pădurilor virgine şi cvasivirgine este ireparabilă, pentru că reîmpăduririle nu vor reface niciodată acel ecosistem unic. Dar noul Cod Silvic, promovat de regimul PSD – aliat din 2000 până acum cu baronii maghiari ai lemnului, în frunte cu eternul senator UDMR Atilla Verestoy – nu va face decât să adâncească răul făcut până acum.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Pană (PSD): Codul silvic este foarte bun. Varga (PNL): PSD are interesul să fragmenteze pădurea

    “Codul silvic este foarte bun sub foarte multe aspecte, inclusiv ca să crescă preţul lemnului aici în România şi să vindem mobilă şi să aducem plus valoare aici în România”, a spus Doina Pană, fost ministru delegat pentru Ape şi Păduri.

    Ea a arătat că nu vede de ce PNL s-a solidarizat pe revendicarea preşedintelui Iohannis, pentru că acest Cod a fost dezbătut în detaliu şi “toată România este de acord” cu el.

    “Noi nu trebuia să reexaminăm un text pe care noi nu l-am văzut, el a fost dezbătut în detaliu, nu văd de ce s-au solidarizat pentru revendicarea domnului preşedinte Iohannis, că toată România este de acord cu el”, a spus Pană.

    Ea a susţinut prevederea din Codul silvic, contestată de preşedinte şi de PNL, potrivit căreia amenajamentele silvice nu se fac pe suprafeţe sub 10 hectare, arătând că “a dat un search” pentru a vedea ce se întâmplă în UE în acest caz.

    “În Codul silvic din 2008, aceşti mici proprietari nu au putut beneficia de propriul lemn decât cu rândul. Noi nu puteam să ne facem că nu vedem şi, atunci, pentru că tot am rescris Codul silvic, am dat un search, ce se întâmplă în UE şi am văzut că şi acolo sub 10 hectare nu există amenajamente, ei folosesc nişte ghiduri de bune practici. Atunci, cu articolul cu care am venit, noi împiedicăm defrişarea ilegală care a fost până acum. Dacă tu, ca fost proprietar, faci un acord cu un ocol silvic şi vine şi-ţi marchează ce arbori poţi tăia, ce trebuie să faci la pădurea respectivă, îţi asigură paza, îţi asigură serviciile silvice normale, tu să ai dreptul la cel mult 3 metri cubi de lemn pe an. Am dat un minim. Regimul silvic este acelaşi indiferent dacă vorbim de pădurea statului sau pădurea privatului. Este a ta, dar nu poţi să faci ce vrei cu ea, dar când ai un control cu ocol silvic e clar că vei respecta regimul silvic”, a explicat Pană.

    În replică, Lucia Varga, fost ministru delegat pentru Ape şi Păduri, a declarat că acest articol 20 din Codul silvic care permite exploatarea pădurilor până la 10 hectare fără amenajament trebuie eliminat deoarece se favorizează tăierile ilegale de păduri, adăugând că PNL ar vota Codul silvic dacă este acceptat acest amendament de eliminare a acestei prevederi.

    “Vă spun un caz concret, o discuţie între un pădurar şi un proprietar de pădure, după aprobare acestui Cod silvic. Vine domnul proprietar şi roagă pădurarul să vină să marcheze copacii pentru că el consideră că pădurea a ajuns la maturitate. Vine pădurarul şi spune: Pădurea nu a ajuns la maturitate, dar poate te ajut să ajungă la maturitate, hai că va fi bine pentru amândoi şi împart banii. Nu putem să facem această greşeală şi să propunem aprobarea unei legi care permite exploatarea unor păduri fără amenjament”, a explicat, la rândul ei, Lucia Varga.

    Ea a criticat şedinţa comisiilor în care s-a respins cererea de reexaminare a preşedintelui, arătând că este “o ignorare a oricăror reguli elementare ale democraţiei”.

    “O comisie trebuie să fie un loc de dezbatere, să asculţi societatea civilă, să asculţi Consiliul Concurenţei, opoziţia şi puterea şi să iei decizii în cunoştinţă de cauză. PNL îşi exprimă regretul că actuala putere nu a creat cadrul necesar dezbaterii în această comisie. Am fi putut vorbi de articolul 20 care permite tăierea pădurilor până la 10 hectare fără amenajament silvic, am fi putut asculta glasul specialiştilor. PNL ar fi votat Codul silvic dacă acest articol 20 ar fi fost eliminat”, a adăugat Varga.

    Ea a arătat că PSD are interesul fragmentării pădurii româneşti pentru a-i controla pe pădurari.

    “Eu cred că PSD are intersul fragmentării acestei părţi din pădurea românească pentru că controlează pădurarii şi le dă acest drept să facă ce vor ei pe moşia proprietarilor, îi fidelizează politic”, a mai spus Varga.

    Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins, marţi, cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic, fiind înregistrate 35 de voturi “împotriva” cererii şi 21 “pentru”‘.

    Reprezentanţii ONG privind protejarea mediului au criticat, marţi, după ce comisiile juridică, agricultură şi mediu au respins cererea de reexaminare a preşedintelui la Codului Silvic, faptul că nu au putut să-şi exprime punctele de vedere, sugerând că vor fi prezenţi în stradă pentru proteste.

  • PNL: Prin Codul Silvic, PSD vrea să scoată 1,2 milioane de hectare de pădure din fondul forestier

    Viceliderul deputaţilor PNL Tinel Gheorghe a spus că liberalii au obiecţii la Codul Silvic, care se suprapun pe cele ale preşedintelui Klaus Iohannis formulate în cererea de reexaminare a Codului trimisă Parlamentului.

    “Cu privire la Codul Silvic, am avut obiecţii şi ne menţinem obiecţiile, ele s-au suprapus pe obiecţiile preşedinteleui Klaus Iohannis. Am depus amendamente la Codul Silvic şi credem că, în momentul de faţă, PSD încearcă să scoată 1,2 milioane de hectare de pădure din fondul forestier naţional şi de sub regimul silvic. Este una dintre cele mai mari afaceri. Modificarea articolului 20 ar fi pentru România cel mai mare dezastru ecologic, am scădea dintr-o dată suprafaţa fondului forestier naţional la 22%, faţă de 32-33% cât este acum. Acesta este şi substratul pentru care PSD a ieşit cu scandalul Schweighofer, ca să acopere scandalul scoaterii din fondul forestier naţional”, a arătat Tinel Gheorghe, într-o conferinţă de presă.

    “Afacerea Schweighofer a intrat în România ca o afacere a familiei primului ministru Victor Ponta. În 2003, ministrul Agriculturii era Ilie Sârbu, iar secretar de stat la păduri era Adam Crăciunescu, care, în momentul de faţă, este director general al Regiei Naţionale a Pădurilor. (…) Asta a fost o afacere de familie, se vrea în continuare o afacere de familie”, a adăugat Tinel Gheorghe.

    Deputatul PNL Lucia Varga a precizat că PNL votează Codul Silvic numai dacă se acceptă amendamentele liberalilor. PNL propune eliminarea articolului 20 din Codul Silvic, care “permite tăierea pădurilor până la 10 hectare fără amenajament silvic”.

    “Nu vrem să legiferăm corupţia în România”, a adăugat Varga, susţinând că peste un milion de hectare riscă să fie tăiate după bunul plac al pădurarilor.

    Cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis la Codul Silvic urmează să intre, marţi, în dezbaterea comisiilor juridică, de agricultură şi de mediu.

    PSD îşi menţine poziţia de a adopta un Cod care să prevină şi sancţioneze defrişări ilegale şi monopolul, a anunţat, sâmbătă, liderul PSD, premierul Victor Ponta.

    Senatul a respins, săptămâna trecută, modificările solicitate prin cererea de reexaminare şi a votat legea în varianta iniţială.

    Codul Silvic a stârnit mai multe proteste, dar şi acuzaţii la adresa preşedintelui Iohannis că ar avea legături cu firma austriacă Schweighofer.

    Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat, vineri, la Suceava, că asupra preşedintelui României Klaus Iohannis “planează o suspiciune” că nu ar fi de partea românilor pentru că nu a fost de acord cu Codul Silvic votat de Parlament şi a cerut reexaminarea legii.Vineri, purtătorul de cuvânt al PSD a afirmat că vrea să creadă că respingerea Codului Silvic nu a fost rezultatul lobby-ului unei firme din industria lemnului.