BusinessMagazin

Tag: productie

  • Grupul ungar MOL investeşte 38 de milioane de dolari în România

    Compania a semnat acorduri de concesiune cu Agentia Naţională pentru Resurse Minerale pentru trei perimetre din vestul României, dintre care unul a fost ratificat de către toate autorităţile competente. 
    Reprezentanţii companiei precizează că toate operaţiunile din perimetrul Curtici şi programul de lucrări convenit cu ANRM se referă la resurse convenţionale de hidrocarburi. În perimetrul Curtici nu există potenţial pentru resurse neconvenţionale, fapt certificat de datele ANRM.

    “Acordul de concesiune semnat cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a fost ratificat de către Guvernul României în luna decembrie a anului trecut, iar Panfora Oil & Gas  este titularul acestui acord. Bugetul de investiţii pentru 2013 a fost planificat la 38 de milioane de dolari, depinzând şi de ratificarea celorlalte două perimetre pe care Grupul MOL le-a concesionat în Vestul României”, a declarat Gábor Zelei, managing director al Panfora Oil & Gas.

    Compania este pregătită să înceapă măsurătorile de suprafaţă pe 550 km2, utilizând tehnologii pentru a obţine o hartă 3D a subsolului.
    “Ne concentrăm pe resursele convenţionale şi vom folosi experienţa extinsă a Grupului MOL în explorarea şi producţia de hidrocarburi din formaţiuni de roci convenţionale. Suntem implicaţi pe termen lung în viaţa comunităţilor unde ne desfăşurăm operaţiunile şi vrem să sprijinim dezvoltarea acestora”, a adăugat Gábor Zelei.

    Suprafaţa de explorat cuprinde în principal terenuri agricole aparţinând unui număr de circa 20 de sate şi comune. Durata planificată a lucrărilor este de aproximativ 100 de zile, respectiv câteva zile pentru fiecare teren pe care se vor face măsurători. Vor fi utilizate drumurile existente, acolo unde acestea sunt disponibile, astfel că suprafeţele pe care se vor desfăşura operaţiuni reprezintă circa 3% din total, iar măsurătorile vor avea loc, pe cât posibil, după strângerea recoltelor.

    Grupul MOL are operaţiuni în peste 40 de ţări şi aproximativ 30.000 de angajaţi în întreaga lume. Segmentul Upstream cuprinde operaţiuni în Orientul Mijlociu, Africa, Asia de Sud şi ţările membre CSI. În prezent desfăşoară activităţi de explorare în 11 ţări şi de producţie în 7 ţări, nivelul producţiei fiind de peste 118.000 barili echivalent petrol pe zi. Segmentul Downstream al Grupului controlează cinci rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia, Croaţia şi Italia. Compania deţine, de asemenea, o reţea de peste 1.700 de benzinării în Europa Centrală şi de Sud-Est, dintre care 138 în România. Grupul operează o reţea de conducte de gaze naturale de înaltă presiune de peste 5.800 km în Ungaria. Grupul MOL activează şi în comercializarea şi distribuţia de gaze naturale la nivel regional.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Industria şi construcţiile, bilanţ bun în iunie

    Cererea insuficientă şi blocajul financiar au fost invocate ca principali factori de limitare a activităţii. O deteriorare a aşteptărilor a fost consemnată în industriile metalurgică, extractivă şi producătoare de mijloace de transport, în timp ce estimări optimiste au exprimat managerii companiilor din industriile de prelucrare a petrolului, furnizoare de materiale de construcţii, IT&C, dar şi în industria textilă, de confecţii şi încălţăminte, sectoare care aveau aşteptări negative în sondajul din luna mai.

    Volumul comenzilor adresate industriei era aşteptat să consemneze un avans modest, generat de comenzi pentru export mai mari decât în luna mai.

     

  • CEZ vrea garanţii că va primi certificatele verzi amânate până în 2017

     “În vară sau la toamnă, acţionarul (CEZ – n.r.) va trebuie să decidă ce are de făcut. Eu sper că totul se va rezolva, dar există un mesaj pe care sunt sigur că îl voi auzi de la acţionar, anume că România trebuie să înceteze să mai piardă bani”, a declarat joi preşedintele CEZ România, Jan Veskrna.

    Guvernul a decis, la începutul lunii iunie, să amâne acordarea unui certificat din cele două alocate producţiei de energie eoliană până în 2017. Decizia a nemulţumit investitorii în astfel de unităţi de producţie a electricităţii.

    Certificatele verzi reprezintă ajutorul acordat de stat producţiei de energie din surse regenerabile şi sunt plătite prin facturi de toţi consumatorii de energie din România.

    Cititi mai multe pe www .mediafax.ro

  • Lactatele făcute la Braşov se vând mai mult afară decât în România

    CONTEXTUL: Olympus a intrat pe piaţa românească în 1999, iar la finalul lui 2011 a inaugurat o fabrică la Hălchiu, lângă Braşov, în care a investit 55 de milioane de euro. Doar mică parte din producţie era destinată pieţei interne, cea mai mare pondere fiind exportată.

    DECIZIA: Deşi efectele crizei erau deja vizibile asupra pieţei lactatelor, grecii de la Olympus au ales anul trecut să continue investiţiile pentru creşterea capacităţii de producţie. Au semnat în prima parte a anului 2012 un acord de împrumut cu Black Sea Trade and Development Bank, în valoare de 30 de milioane de euro.

    EFECTELE: În primele cinci luni ale acestui an cifra de afaceri a companiei a înregistrat un avans de 20-25% faţă de perioada similară a anului anterior, iar previziunile pentru întregul an vizează un ritm de creştere chiar mai alert. Oficialii companiei şi-au bugetat o cifră de afaceri de 55 de milioane de euro, în condiţiile în care rulajul de anul trecut s-a plasat la 38 de milioane de euro.

    DOAR 40% DIN CAPACITATEA DE PRODUCŢIE A FABRICII BRAŞOVENE ESTE FOLOSITĂ ÎN ACEST MOMENT, iar în trei ani volumele procesate s-ar putea dubla, conform lui Ilias Pliatsikas, directorul general al Olympus România, care se află în ţară de circa cinci ani. Fabrica braşoveană are o importanţă strategică pentru grupul elen: a atras cea mai mare investiţie de până acum din afara graniţelor Greciei, iar oficialii companiei spuneau anterior că România este calea lor de acces către alte pieţe europene. Fapt deja dovedit. Chiar dacă afacerile companiei au sporit rapid pe parcursul ultimilor ani, de la 20 de milioane de euro în 2010 la aproape dublu în 2012 (38 de milioane  de euro), tot activităţile de export deţin ponderea cea mai importantă, respectiv 80%. Ba mai mult, Pliatsikas spune că deschiderea unei pieţe de export nu este o problemă pentru companie; mai degrabă întâmpină dificultăţi în creşterea cantităţilor de lapte colectat.

    PE POARTA FABRICII BRAŞOVENE IES LACTATE SUB UMBRELA A DOUĂ MĂRCI – OLY (IAURT NATURAL, LAPTE DE CONSUM, LAPTE UHT, SMÂNTÂNĂ) ŞI OLYMPUS (TELEMEA, IAURT GRECESC, IAURT BIO); 10% din producţie reprezintă mărci proprii pentru reţele de retail. Recent, compania a marcat şi o premieră pe piaţa românească, lansând primul iaurt bio produs local; noul produs se află deja pe rafturile magazinelor în două variante – 0% şi 3,5% grăsime. Deşi valoarea vânzărilor de lactate bio nu poate fi estimată, reprezentanţii Olympus se aşteaptă ca acest segment să crească în următorii ani. În Grecia, de pildă, iaurturile bio sunt produse din 2006, iar nişa reprezintă 4-5% din volumul pieţei de lactate. Iaurtul bio Olympus va fi mai ieftin cu 10-15% faţă de produsele de import, dar mai scump cu 30-40% faţă de competiţia „clasică„. Argumentul stă chiar în preţul de producţie mai ridicat, pentru că materia primă este mai greu şi mai costisitor de produs. De pildă, antibioticele nu pot fi folosite pentru tratarea vacilor din fermele bio. „Noi am deschis un segment, cel al iaurturilor bio produse în România, în care credem foarte mult„, spune Ilias Pliatsikas. Tot el adaugă că Olympus are în plan mărirea portofoliului de produse bio, în funcţie de evoluţia segmentului.

    În ciuda faptului că nu există date certe care să indice acest lucru, Pliatsikas crede că „creşterea consumului de produse bio în general pe piaţa autohtonă este evidentă, însă există încă un decalaj important faţă de producţie„. Şi evoluţia exportului, dar şi creşterea cotei de piaţă pe plan local contribuie la creionarea previziunilor pentru anul în curs, grecii aşteptându-se la o cifră de afaceri de 55 de milioane de euro în 2013. Pliatsikas spune că evoluţia cifrei de afaceri Olympus România se datorează creşterii consumului de lactate produse la Hălchiu. „Într-o piaţă care stagnează în ansamblu, noi suntem, de la deschiderea fabricii din judeţul Braşov, în 2011, în creştere – o evoluţie firească pentru noi.” Reprezentantul companiei mai spune că Olympus România urmează îndeaproape planul de afaceri elaborat iniţial şi „suntem în grafic cu rezultatele”, procesatorul de lactate bazându-se exclusiv pe creştere organică.

    DIN 1999 GRECII ŞI-AU PREPARAT REŢETELE DE IAURTURI PE PLAN LOCAL, după ce au preluat o linie de procesare în Baraolt, Covasna. Pe piaţa din România Olympus are 180 de angajaţi, de trei ori mai mult decât în urmă cu doi ani.

    Piaţa lactatelor, care are o valoare anuală estimată la circa un miliard de euro, este puternic concurenţială. Cea mai consistentă felie a pieţei este ocupată de companii mari, ca Danone, FrieslandCampina, Albalact şi Hochland. Companii de dimensiuni medii au o prezenţă parţială la nivelul ţării, dar sunt şi firme de dimensiuni mai mici care mizează chiar şi numai pe cumpărătorii dintr-un singur judeţ. Cum lupta la raft este aprigă, mai cu seamă în ultimii ani au existat şi victime. Cel mai sonor eşec a fost investiţia israelienilor de la Tnuva, care au pompat nu mai puţin de 55 de milioane de euro în investiţiile de pe plan local, dar au intrat în faliment şi s-au retras de pe piaţă. Grecii de la Olympus în schimb au preferat o politică mai sigură, cu paşi mai mărunţi pe piaţa locală, iar investiţia de la Hălchiu este bazată pe apetitul vest-europenilor pentru lactatele greceşti made in Romania.

  • Salariul unui lucrător în confecţii este cât o pereche de blugi

    Preţul pentru o pereche de pantaloni variază între 100 şi 350 de dolari, dar poate depăşi uneori această sumă, potrivit informaţiilor de pe pagina magazinului online al brandului. O parte dintre hainele Hugo Boss sunt produse în România, datorită unor avantaje precum forţa de lucru specializată, viteza cu care marfa poate ajunge pe piaţa şi salariile mai mici decât în restul Europei. 

    „Pe de o parte avem o tradiţie a industriei textile din zonă, iar pe de altă parte Ţinutul Secuiesc este renumit pentru forţa de muncă precisă şi de încredere, lucruri care sunt esenţiale (şi în) domeniul fabricării pantalonilor” au declarat reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a judeţului Covasna, unde există circa 40 de fabrici de confecţii. În mod paradoxal, salariul mediu din acest domeniu este cuprins între 300 şi 350 de dolari, după cum reiese din spusele lui Dietrich Bock, proprietarul a patru fabrici care activează în această industrie în zona Covasnei.

    Cei 1500 de angajaţi ai lui lucrează pentru acest salariu 45 de ore pe săptămână. Costurile de producţie variază în funcţie de durata de producţie şi de zonă. Astfel, există unele care pot fi produse rapid, în 30 de minute/unitate sau produse care pot dura între o oră şi jumătate de oră, preţul de confecţie în România fiind cuprins, din punctul de vedere al lui Bock, între 3,5 şi 7,5 euro/unitate. În fabricile care lucrează sub umbrela Dr. Dietrich Bock und Partner se fac pantaloni pentru branduri precum Hugo Boss, Marc Cain,Brax, Rene Lezard, Strellson, Windsor, Joop, GT Company, pentru care preţul de pe rafturile magazinelor de pe pieţele Europei de Vest depăşesc de multe ori 350 de euro.

  • Fabrică de 140 de milioane de dolari la Ploieşti

    Lufikin România  are ca activităţi vânzarea şi serviciile de  mentenanţă şi reparaţii pentru unităţi de pompare, sisteme automatizate, pompe de gaz cu tijă şi piston în industria petroliera.
    Aceasta include o fabrică dotată cu echipamente şi tehnologii de ultimă oră şi o secţie de reparaţii şi mentenanţă. În momentul de faţă, Lufkin România are 260 de angajaţi cu experienţă  în domeniul industriei petrolului şi se estimează că numărul acestora va ajunge la 350 până la finele anului curent. Activitatea principală a fabricii o reprezintă producţia unităţilor  de pompare cu balansier, marca Lufkin. Potenţialul de producţie se ridică la mai mult de 1.100 de asemenea unităţo anual.
    În plus,  noul centru regional va avea rol de suport pentru toate operaţiunile de vânzare şi service a produselor Lufkin în Emisfera de Est. Aproximativ 90% din volumul producţiei este destinat exportului în peste 20 de ţări.

  • Cum au ajuns doi asistenţi medicali din Botoşani milionari în euro

    “CRED CĂ SUNTEM SINGURII DIN ROMÂNIA CARE AVEM MUZICĂ SIMFONICĂ LA ABATOR”, spune Iulian Căzăcuţ, antreprenorul de 45 ani, care a dezvoltat firma Doly-Com. Muzica este însă doar unul dintre amănuntele care îl diferenţiază în producţia cărnii, dar „despre care nu te învaţă nimeni, nu poţi citi în nicio carte; le-am văzut cu ochii mei la alte abatoare de peste hotare, pentru că din 2002 am făcut mult mai multe drumuri pentru serviciu decât pentru concedii”. Or, muzica, dar şi alte amănunte, cum sunt camioanele de transport cu adăpătoare pentru animale, ventilaţia din maşini şi din abator sau separarea masculilor pentru ca aceştia să nu se încaiere sunt numai câteva dintre exemplele pe care Căzăcuţ le înşiră. Ştiaţi că un animal nu vrea să intre într-un spaţiu închis de bunăvoie, decât dacă vede o lumină acolo? Antreprenorul ştie, şi este nevoit să ştie, pentru că, în cazul în care animalele sunt speriate sau stresate, „carnea se strică, nu mai e bună„, deoarece adrenalina schimbă PH-ul. Dovadă că a tras învăţăminte bune este faptul că într-o evaluare a cărnii făcută în Austria firma s-a plasat pe locul doi, într-o competiţie în care au intrat şi produse din Franţa şi America de Sud. A fost însă nevoie de ani buni pentru a ajunge aici.

    DE PROFESIE ASISTENŢI MEDICALI, SOŢII CĂZĂCUŢ DIN BOTOŞANI îşi amintesc că în urmă cu 19 ani se gândeau la variante de obţinere a veniturilor suplimentare, pentru că salariile nu le ajungeau. „Mama avea câţiva porci de vânzare şi o cantină i-ar fi luat, dar doar tranşaţi”, îşi aminteşte Iulian Căzăcuţ. Banii i-au rămas lui şi, în loc să-şi cumpere bunuri prin casă, a preferat să-i ruleze, iar în timpul liber cumpăra porci, îi ducea la abator şi ieşea în profit. În 2012, compania pe care au dezvoltat-o cei doi soţi a ajuns la o cifră de afaceri de 140 de milioane de lei şi o cotă de piaţă de 14% din producţia autohtonă de carne de vită, cu o valoare de 70-80 de milioane de euro, având concurenţi precum CarmOlimp sau firma Diana din Râmnicu Vâlcea. Doly-Com are 300 de angajaţi şi exportă o treime din producţie, fiind prezentă în toate magazinele Metro din Austria. 

    În 1997 a înfiinţat firma Doly-Com, iar până în 1999 „am lucrat cu abatoare cărora le plăteam serviciile„; lucra împreună cu tatăl şi fratele mai mic, iar abia prin 1999 a angajat primii oameni. A ajuns, la cinci ani de la debutul activităţii antreprenoriale, să aibă deja clienţi câteva cantine, reuşea să vândă între 10 şi 20 de animale pe săptămână, iar în 1999 a ales să cumpere un spaţiu pe care să-l amenajeze ca abator, pentru că „majoritatea abatoarelor nu respectau condiţiile de igienă„. Pentru comparaţie, în prezent igiena şi respectarea standardelor de calitate reprezintă între 3% şi 5% din costurile de producţie. „Nu folosim de două ori un echipament fără a fi igienizat. Toate spaţiile trebuie curăţate cu apă caldă, detergent, dezinfectant şi apoi uscate”, explică antreprenorul.

    CUMPĂRAT UN TEREN ÎN COMUNA ROMA, la 10 km de oraşul Botoşani, cu 100 de milioane de lei vechi şi despre acea investiţie Căzăcuţ spune acum că „au fost cei mai valoroşi bani pe care i-am avut vreodată„. Despre primii ani ai afacerii, antreprenorul îşi aminteşte că „munceam zi şi noapte, adeseori dormeam în camion când făceam livrările şi nu mai puteam sta treaz„. De la momentul investiţiei în propriul abator, antreprenorul moldovean a început să caute clienţi în toată ţara, mai cu seamă că avea de unde cumpăra animale – fie de la gospodăriile ţărăneşti sau fostele crescătorii de stat pe cale de dispariţie, dar şi, în mai mică măsură, de la ferme. „Fiecare bănuţ câştigat l-am reinvestit„, susţine Căzăcuţ, care astfel şi-a finanţat afacerea vreme de ani buni. Începuse deja să lucreze cu reţele moderne de comerţ – cu Metro din 2001 şi Carrefour din 2003, aşa că firma trebuia să crească ritmul şi cantităţile de marfă livrate.

    În 2003, pe terenul de la Roma a ridicat un alt abator, cu o capacitate mai mare, în care puteau fi tranşate între 1.000 şi 1.500 de animale pe lună. Investiţia a ajuns la 5 miliarde de lei vechi, dar nici pentru aceasta nu a avut nevoie de credite, iar pentru construcţia şi utilarea abatorului s-a inspirat, povesteşte el, din ce-a văzut peste hotare. „Prin 2002 au început călătoriile libere în Europa şi prin intermediul unui veterinar din Botoşani am mers într-o vizită în Franţa.„ A doua unitate a primit la numai un an de la deschidere autorizaţia de export pentru Europa şi din 2005 au început vânzările de carne de vită peste hotare. Perioada de creştere accelerată a afacerii s-a plasat între 2003 şi 2007, iar Căzăcuţ îşi aminteşte că „am câştigat şi câte 1-2 milioane de euro pe an”.

  • Audi inaugurează o nouă unitate de producţie în Ungaria, unde va fabrica sedanul A3

     Noua versiune sedan a modelului compact A3 se va vinde mai bine decât actualele variante hatchback şi decapotabile şi va contribui la reducerea decalajului faţă de liderul BMW pe piaţa maşinilor premium, informează Audi, preluat de Bloomberg.

    “Anticipăm că fiecare al doilea client al A3 va opta pentru un sedan, în viitor”, a declarat la Budapesta Josef Schlossmacher, purtător de cuvânt al Audi, înainte de ceremonia care va marca lansarea producţiei sedanului la fabrica din Gyor.

    Noul A3 va fi destinat în mare parte clienţilor din Statele Unite şi China, unde sedanurile sunt mai populare decât pe piaţa europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bosch angajează 600 de oameni la Cluj şi Blaj

    Bosch, unul dintre cei mai mari producători de com­po­nente auto de pe piaţa locală, a demarat oficial producţia de senzori de turaţie pentru sistemul de control al şasiului auto­mobilelor la noua uzină de la Blaj în care grupul german a investit 50 mil. euro şi unde vor fi create 300 de noi locuri de muncă.
     
    Noua fabrică are o suprafaţă de 21.000 mp, iar investiţia de 50 mil. euro se adaugă celei de 70 mil. euro în extinderea fabricii de la Cluj. La Blaj Bosch mai deţine două unităţi de producţie unde lucrează circa 570 de salariaţi.
     
    Compania germană urmează să deschidă şi la Cluj o nouă fabrică pentru producţia şi dezvoltarea de unităţi electronice de comandă pentru maşini în cadrul căreia vor fi create alte 300 de locuri de muncă. Cumulat cu cele 300 de posturi de la Blaj, în cele două oraşe Bosch va angaja în 2013 600 de oameni la fabricile sale.
     
    Investiţia de la Blaj este prima inaugurată pe piaţa locală după ce Daimler a anunţat că va investi la Sebeş 300 mil. euro prin divizia sa Star Transmission în producţia de cutii de viteze.
     
     
    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 10.06.2013
     
    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Burse, Retail, Agricultură, Energie şi altele). Detalii despre abonarea la ZF Corporate: Alexandru Matei (Tel fix. 0318.256.286 Tel. mobil. 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care  solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maxim o oră.

     

  • Bosch a inaugurat la Blaj încă o unitate de producţie pentru industria auto. Investiţia, circa 50 milioane euro

    Noua unitate de producţie, a treia din municipiul Blaj, a fost inaugurată, sâmbătă, la evenimente fiind prezenţi reprezentanţii concernului german Bosch în România, ai administraţiei locale din Blaj, dar şi reprezentanţii administraţiei judeţene, în frunte cu preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel.

    Potrivit reprezentanţilor Bosch, fabrica din Blaj a companiei a fost extinsă semnificativ, iar lucrările aferente şi investiţiile în utilajele de producţie au însumat circa 50 de milioane de euro.

    “Începând cu luna iunie a anului 2013, la Blaj vor fi fabricaţi senzori de turaţie pentru sistemele de control al şasiului, dedicaţi industriei auto. Rolul acestor senzori este de a transmite către sistemul electronic de bord informaţii legate, de exemplu, de viteza de rotaţie a roţii, informaţii esenţiale pentru buna funcţionare a sistemelor de asistare, cum ar fi ABS şi ESP” se arată într-un comunicat de presă remis, sâmbătă, de Bosch.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro