BusinessMagazin

Tag: comert

  • 20 mil. euro, al doilea magazin Dedeman din Bucuresti

    Pentru 2009, compania si-a propus sa deschida patru magazine in Bucuresti, acesta fiind cel de al doilea inaugaurat.

    "Este al doilea magazin in Bucuresti din cele patru planificate in Capitala. Planurile de extindere raman neschimbate. La sfarsitul anului urmator vom avea 20 de magazine", a declarat Dragos Paval, presedintele companiei.

    Magazinul este situat in Valea Cascadelor si are o suprafata construita de 14.000 de metri patrati.

    Afacerile retailerului s-au majorat anul trecut cu 35%, ajungand pana la 250 de milioane de euro. Pentru 2009 conducerea companiei a anuntat ca obiectiv financiar mentinerea cifrei de afaceri la nivelul anului trecut, ca urmare a scaderii cererii pentru materiale de constructii si amenajari interioare.

     

  • Harta recesiunii: Pariaza pe cine scapa!

    Cresterea surprinzatoare a Produsului Intern Brut (PIB) al Frantei a fost anuntata, in dimineata zilei de joi, de ministrul Economiei, Christine Lagarde, la postul de radio RTL, si confirmata ulterior de datele oficiale publicate de institutul de statistica INSEE, potrivit Reuters.

    "Datele sunt foarte surprinzatoare. Dupa patru trimestre consecutive de scadere, Franta iese in sfarsit din recesiune, iar cresterea economica redevine pozitiva, la 0,3%", a declarat Lagarde inainte de publicarea datelor INSEE.

    Economistii prognozau o scadere economica de 0,3% in trimestrul al doilea comparativ cu primele trei luni ale anului. Principalii factori care au sustinut cresterea economiei franceze in trimestrul al doilea sunt consumul, atat in sectorul public, cat si consumul populatiei, investitiile publice si exporturile.

    Germania, cea mai mare economie din Uniunea Europeana, a anuntat de asemenea, joi dimineata, ca a iesit din recesiune, cu o crestere economica de 0,3% in trimestrul al
    doilea comparativ cu primele trei luni.

    Avansul trimestrial al economiei a fost sustinut de cresterea consumului public si privat si a activitatii din constructii si comert, a anuntat Biroul Federal de Statistica intr-un raport preliminar privitor la evolutia economica. In plus, scaderea importurilor a fost mai mare decat cea a exporturilor.

    Produsul Intern Brut (PIB) a scazut cu un ritm anual de 7,1% in al doilea trimestru, dupa ce in perioada ianuarie-martie s-a contractat cu 6,4%. Guvernul german estimeaza ca in 2009 economia va scadea cu aproximativ 6%.
     

    Comentati care sunt celelalte tari din UE care ar putea iesi din recesiune in perioada urmatoare pe blogul BUSINESS Magazin si puteti castiga un set de audio-book-uri.

  • Altex:Vanzarile inregistrate in primul semestru au scazut cu 50%

    Pentru perioada iulie-decembrie 2009, oficialii companiei estimeaza o scadere de 40%, la 104 milioane de euro,mai putin cu 70 de milioane de euro fata de cele inregistrate in cel de-al doilea semestru al anului 2008. Astfel, pentru anul 2009 retailerul ar urma sa raporteze in total vanzari de 187 de milioane de euro, cu mult sub nivelul inregistrat anul trecut, cand compania a avut vanzari de 344 de milioane de euro.

    "Tendinta generala pe piata din Romania a companiei a fost data de un an de stabilitate, urmata de unul de declin", a spus Cristian Moanta, directorul de marketing si vanzari al companiei Altex. "Speram insa, ca pana la finalul anului Altex sa se pozitioneze usor peste ritmul de descrestere al pietei", a completat acesta.

    In ce priveste disponibilizarile, retailerul de electrocasnice a redus numarul de angajati de la peste 2000, la 1500 de persoane si a scazut salariile celor care lucreaza la sediul central.

    In prezent compania trece printr-o restructurare financiara, care se va termina in noiembrie-decembrie, potrivit lui Dan Ostahie, presedintele Altex Romania.

     

     

  • Carrefour a deschis primul supermarket in Winmarkt Turda

    Extinderea retelei de supermarketuri Carrefour face parte dintr-un parteneriat cu proprietarii Winmarkt, care prevede inchirierea de spatii in incinta centrelor comerciale din Turda, Cluj si Bistrita. Spatiul pentru magazinul din Turda a fost preluat la 1 iulie, dar pentru Cluj si Bistrita vor trebui sa mai astepte, deoarece exista contracte cu chiriasii mai lungi de un an.

    Supermarketul din Turda are o suprafata de vanzare de 713 metri patrati si 40 de angajati.

    Prin extinderea supermarketurilor, Carrefour urmareste expansiunea geografica in orasele cu mai putin de 100.000 de locuitori. Pentru 2009, grupul isi reduce ritmul de extindere pe segmentul hypermarketuri, de la 7 unitati anuntate la inceputul anului, la 3-4 magazine.

    Grupul Carrefour activeaza pe segmentul supermarketurilor din 2007, odata cu preluarea societatii Artima, care detine 21 de magazine in vestul Romaniei.

    Operatorul Carrefour Romania a avut vanzari de 532 milioane euro (inclusiv TVA) in primul semestru al anului, in crestere cu 4,8% fata de perioada similara a anului trecut. Printre competitorii Carrefour se numara retelele Real, Cora, Auchan si Kaufland.
     

  • Primul centru comercial s-a inchis. Ce urmeaza?

    Am gresit, am gresit cu totii”. Fraza se repeta de mai multe ori, printre cifre, planuri, explicatii si in ciuda atmosferei degajate din timpul discutiei, presarata chiar si cu cateva glume, ramane ca o concluzie, alaturi de “ne vom repozitiona si vom invata din aceasta greseala” si de “goana dupa aur a luat sfarsit”. Andrew Stear, managing director si actionar minoritar al RED Management Capital, si Christian Hiver, directorul companiei de inchiriere a spatiilor comerciale, parte tot din grupul RED, erau la sfarsitul saptamanii trecute in fata unui subiect cat se poate de delicat: tocmai luasera decizia de a inchide centrul comercial Armonia Braila, dezvoltat de grup si inaugurat in urma cu opt luni. Este primul centru comercial din tara in care activitatea se opreste.

    “Am luat o decizie drastica, da. Pur si simplu nu mai functiona si am considerat ca este mai indicat sa suspendam activitatea pentru o perioada limitata, de aproximativ sase luni”, spune Hiver. Este completat rapid de Andrew Stear, care adauga ca “am urmat, aproape ca toti dezvoltatorii, goana dupa aur”, dar ca are incredere in repozitionarea proiectului. Centrul comercial, dezvoltat in urma unei investitii de 45 de milioane de euro, a avut probleme inca de inceput: spatiul destinat unui magazin de bricolaj nu a mai fost construit, iar unul dintre cei mai mari chiriasi, Altex, a ales sa nu mai deschida un magazin in spatiul contractat. “Nu erau contracte de preinchiriere, erau intelegeri ferme, dar tot au renuntat”, adauga Hiver, facand referire la mai multi retaileri care nu si-au mai deschis magazine in Armonia Braila.

    S-a ajuns astfel ca galeria comerciala a proiectului, cu o suprafata de circa 15.000 de metri patrati, sa aiba un grad de inchiriere de doar 37% – cel mai scazut dintre proiectele existente, potrivit informatiilor disponibile – restul pana la aprox. 32.000 de metri patrati fiind inchiriati de Carrefour si Flanco. Decisiv a fost si faptul ca doar cu cateva luni inainte fusese inaugurat in oras un alt centru comercial asemanator din punct de vedere al conceptului, European Retail Park, dezvoltat de catre BelRom, care se baza si el pe un hipermarket Carrefour, dar si pe unitati Bricostore, MediaGalaxy sau operatorul de cinematografe Cinema City. Iar venirea crizei a dus la o reanalizare a planurilor de extindere a comerciantilor, care n-au mai deschis magazine in centrul Armonia, dar si la scaderea generala a vanzarilor, traficul in centrul comercial fiind in unele zile chiar si de doua mii de persoane.

    “Parte a greselii noastre este ca urmam retailerii care isi faceau propriile studii si ziceau, pe baza lor, ca doresc sa-si deschida o unitate, ca vor un proiect. Si cand ai cativa comercianti mari care spun asta, este un indicator bun pentru tine ca dezvoltator. Acum am realizat ca studiile lor nu erau erau foarte aprofundate si nici nu se refereau la situatia pe termen lung”, explica Andrew Stear cum managerii grupului nu au prevazut aceasta situatie, desi au o experienta indelungata aici – Stear, spre exemplu, este prezent in Romania din 1996 si a fost implicat in dezvoltarea proiectului de birouri Iride Business Park din nordul Bucurestiului.

    Managerii dezvoltatorului, care a finalizat si vandut catre Immoeast un centru comercial similar in Arad, intr-o tranzactie de peste 100 de milioane de euro, spun ca au invatat din aceasta experienta si ca vor tine cont de ea de acum inainte. Pentru proiectul din Braila va urma o perioada de circa sase luni in care vor fi operate modificari in mixul de chiriasi, urmand sa fie adusi mai multi comercianti cu preturi reduse si magazine de tip outlet, iar zona de distractii va fi marita, “dar nu cu cinematografe care au bilete de zeci de lei, ci cu un pationar, cu un parc” – adica genul de activitati care nu necesita plata unui bilet, dupa cum explica Hiver. “I-am rugat pe toti retailerii mari, inclusiv pe Carrefour, sa isi reanalizeze pozitionarea pe piata. Carrefour, spre exemplu, are magazine in toata tara si toate sunt la fel. Poate unele ar trebui sa isi schimbe conceptul, sa devina mai atractive pentru anumite zone, cu o alta oferta si eventual alte preturi. Cred ca vom vedea aceasta in perioada urmatoare”, completeaza Andrew Stear.

    Prima oprire a activitatii intr-un hipermarket vine dupa ce principalele in ultimii doi ani, bifand pe harta aproape fiecare oras de dimensiuni medii. “Un hipermarket se duce intr-un centru comercial si datorita vadului de trafic pe care acesta ar urma sa il aduca. Singur s-ar putea sa nu reziste, desi este la randul sau un factor de atragere a traficului”, comenteaza Ciprian Moga, managing director al iQuest Consulting, firma de consultanta in retail. Opinia lui este impartasita si de Razvan Gheorghe, directorul general al Cushman & Wakefield Romania si unul din cei mai experimentati consultanti imobiliari in sectorul de retail. El da ca exemplu calculele unui manager de varf de la conducerea unei retele de hipermarketuri, care aratau ca zona de atractie primara necesara unei unitati, adica potentialii consumatori care locuiesc in apropiere sau pot ajunge usor la hipermarket, trebuie sa fie de 60.000-80.000 de persoane.

  • Cel mai puternic roman din comert: e vremea sa reluam extinderea Metro

    Sunt un mercenar”, spune zambind Dusan Wilms, intrebat despre intoarcerea sa recenta in Romania la conducerea retelei de cash&carry, pozitie pe care o parasise in urma cu cinci ani. “La Metro suntem cativa care putem ocupa, pentru o anumita perioada, functia de general – chiar daca gradul meu este, sa spunem, de locotenent”. Dincolo de metafore, Wilms (care s-a intors in tara dupa ce a fost director de operatiuni al Real, divizia de hipermarketuri a grupului german) vrea sa spuna ca mai importante decat titulatura sunt calitatile managerului. Iar in aceasta perioada, in loc de lideri expati sunt preferati localnicii, ca el, fie ca e vorba de Romania, Bulgaria, Olanda sau Italia.

    Deocamdata, cele mai multe drumuri le face prin tara, ca sa vada magazinele, acesta fiind unul dintre lucrurile pe care trebuie sa le faca in primele 100 de zile de la preluarea mandatului. “Managerial nu e o diferenta foarte mare intre ce fac acum si ce faceam in trecut”, considera Wilms, care a tinut fraiele Metro intre 1999 si 2005, ani cand comerciantul german a avut perioada cu cea mai agresiva dezvoltare. Reteaua, care a ajuns acum la 24 de magazine si a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 1,4 miliarde de euro, are ca principala tinta “mentinerea vanzarilor profitabile si cresterea notorietatii brandului”, declara Wilms, care evita sa dea cifre cand vine vorba de obiectivul de vanzari sau de marja profitului. Pe de alta parte, acum apare insa din nou ca obiectiv deschiderea de noi spatii de vanzare, dupa ce reteaua cash&carry si-a incheiat de cativa ani perioada de expasiune si a intrat in perioada de consolidare a afacerii.

    “Vom deschide sigur un magazin anul viitor si, in functie de nevoi, poate inca unul”, spune CEO-ul Metro, care desi nu indica un loc precis pentru noile spatii precizeaza ca Bucurestiul este de mare interes. Si adauga ca nu exclude nicio oportunitate. De fapt, pentru retelele cu forta financiara, oportunitatea este cuvantulcheie, pentru ca dupa o perioada in care piata imobiliara devenise “nerealista”, acum lucrurile se asaza si preturile terenurilor fac posibila din nou extinderea. Iar loc de crestere mai e suficient, in opinia lui Wilms, dat fiind ca ponderea comertului modern abia a ajuns anul trecut la 42% din piata. “Comertul traditional va exista mereu, pentru ca magazinele mici de cartier ofera avantajul proximitatii”, puncteaza el, dar retelele moderne de comert mai au inca de acoperit zone unde pot gasi clienti.

    Cel mai mare comerciant de pe piata romaneasca, Metro Cash & Carry, a marcat deja cateva premiere: prima prezenta internationala de pe piata autohtona, primul comerciant care si-a terminat expansiunea, primul care a atins vanzari de un miliard de euro. Acum este cel dintai care vorbeste despre extindere, cand cei mai multi comercianti de pe piata prefera sa fie precauti. “Depinde de sediile centrale ale firmelormama daca aloca sau nu bugete pentru extindere, de strategie si de cash-flow”, spune romanul care a convins conducerea grupului Metro in urma cu 12 ani ca o investitie in piata locala este o afacere profitabila. In 1999, cand a preluat fraiele retelei de cash&carry, Metro avea o istorie de trei ani pe piata romaneasca, doar patru magazine si luase decizia strategica de a opri investitiile in aceasta tara. Dupa ce a refacut studiul de potential pentru piata romaneasca, Wilms a reusit sa convinga consiliul de administratie nu doar sa reia expansiunea din Romania, ci si sa creasca obiectivul de la 10 la 20 de magazine. “Nu e usor sa dezvolti o retea, mai ales in perioada de pionierat. A fost o incercare foarte mare pentru mine ca manager”, comenteaza el acum, iar la capitolul dificultati enumera volumul foarte mare de angajari, trainingul personalului, educarea furnizorilor – care la vremea aceea nu aveau niciun fel de experienta in lucrul cu o retea multinationala.

    Dusan Wilms: "Clientii nostri muncesc atunci cand vin la noi".

  • Cum fac economii proprietarii de centre comerciale – VIDEO

    Undeva prin cotloanele centrului comercial Alexa din Berlin se afla un loc unde vizitatorii nu si-ar dori sa ajunga in ciuda posibilei atractii fata de tunelurile si incaperile pe care un cumparator nu le intrezareaste poate niciodata. Este vorba de un loc unde mirosul este aproape insuportabil, iar cantitatea de gunoi se masoara in tone: o statie de sortare si de colectare a deseurilor produse in centrul comercial, fie ca este vorba de sticle de plastic, ambalaje sau deseuri menajere.

    “Aceasta este una dintre marile greseli din Romania – se vorbeste despre deseuri si despre gunoi, dar nu despre posibile resurse. O alta este ca in Romania ne costa sortarea si colectarea deseurilor, in timp ce in Germania primim bani pentru asta”, sustine Ingo Nissen, country manager al dezvoltatorului portughez Sonae Sierra, cel ce a intrat pe piata locala prin cumpararea River Plaza din Ramnicu Valcea. Managerul, care a supervizat dezvoltarea centrului comercial Alexa din Berlin, detinut de catre Sonae Sierra, vorbeste de rata de reciclare a deseurilor produse zilnic intr-un mall ca despre o metoda de reducere a costurilor de operare, atat prin posibilele sume primite la colectare, cat si prin micsorarea costurilor de curatenie din mall. “Pentru River Plaza ne-am fixat o tinta de reciclare de 25,9%, dar am depasit-o deja, suntem la 29%. In Alexa avem 60%; nu este usor sa motivezi oamenii din Romania, dar este o rata buna.”

    Tintele de reciclare reprezinta doar una dintre metodele prin care proprietarii si administratorii unui centru comercial incearca sa scada costurile de operare, in contextul scaderii chiriilor cu o medie de aproximativ 20%, potrivit consultantilor imobiliari. “Chiriasii nu percep chiria pe care o platesc ca o suma impartita intre taxele de administrare – denumite – si chiria propriu – zisa, ci ca un tot unitar. Obtinerea unor taxe de administrare mai mici, practic a unor costuri de operare mai mici ar putea lasa loc pentru o chirie mai mare, crescand profitul proprietarului”, explica Georgiana Andrei, retail broker in cadrul firmei de consultanta Colliers International.

    Potrivit unui studiu al companiei, taxele de administrare platite in centrele comerciale din Romania sunt printre cele mai mari din regiune, atingand niveluri similare cu cele din Marea Britanie si chiar mai mari, avand in vedere ca in mall-urile din Bucuresti se poate ajunge si la taxe lunare de 11 euro pe metru patrat – aproximativ o treime din chiria medie pe piata. Cea mai mare pondere in taxele de administrare si implicit in costurile de operare a unui mall o are costul utilitatilor – apa, curent electric sau combustibilul lichid folosit pentru sistemul de ventilatie – si serviciile de curatenie, paza si de intretinere.

    Radu Niculescu, managing director al diviziei de administrare a proprietatilor din cadrul grupului RED, care a dezvoltat centrele comerciale Armonia din Arad si Braila, spune ca reducerile cele mai mari pot fi operate in ceea ce priveste costurile de energie si cele de curatenie si paza. “Trebuie sa ai monotarif la curentul electric, aproape toata lumea are tarif de zi si de noapte; ce folos sa reduc consumul de energie electrica noaptea, cand oricum este foarte ieftin, iar ziua nu-l pot reduce? Un tarif unitar pe toata durata zilei este mult mai eficient”, considera Niculescu. El da ca exemplu centrul comercial de la Braila, unde a fost introdus un sistem electronic prin care aprinderea luminilor poate fi programata si sistemul de iluminare poate sa se si opreasca automat, pe baza unor senzori, care “simt cand rasare soarele”.

    Tot in privinta consumului de electricitate, managerii Sonae Sierra dau ca exemplu folosirea unor senzori de miscare, eficienti mai ales pe timp de noapte sau pe coridoarele tehnice ale unui centru comercial, unde traficul este foarte redus. Nu in ultimul rand, becurile cu un consum mai redus de electricitate pot aduce economii lunare chiar si de o treime fata de becurile obisnuite, potrivit studiilor companiei portugheze. Cel mai mult consuma sistemul de aer conditionat, ceea ce aduce in discutie procesul de dezvoltare si construire a unui centru comercial, care poate sa determine costuri de operare ulterioare mai reduse. Spre exemplu, montarea unor pompe care sa extraga apa din pamant sau a unor pompe de caldura poate reduce consumul de energie al sistemului de ventilatie. “La un moment dat am observat ca folosirea intensa a pompelor crestea consumul de electricitate cu 3%, insa in ansamblu, consumul era mai mic”, adauga Ingo Nissen, facand referire la sistemul clasic de ventilatie, care presupune incalzirea si racirea apei sau a aerului.

    Curatenia si paza reprezinta alte doua capitole unde se pot opera reduceri semnificative, potrivit administratorilor de centre comerciale. “In Romania inca exista modelul echipelor de curatenie, vin 15-20 de persoane care fac curat, cand se poate face totul cu doua masinute de curatenie, iar pe tura nu sunt mai mult de trei-patru persoane care lucreaza”, exemplifica managerul RED. “Suntem obligati sa avem un post de pompieri care costa, cinci persoane, 40.000 de euro pe an. Poti sa gasesti firme care realizeaza si paza, si serviciile de pompieri. Daca ai o firma de interventii care sa poata sosi in caz de urgenta in doua minute, poti sa ai doar cinci persoane de paza intr-un mall”, continua Radu Niculescu.

    Aceste moduri de reducere a costurilor de operare n-au prea fost, in general, o preocupare pentru dezvoltatorii de centre comerciale, prioritare fiind viteza de constructie si impartirea spatiilor astfel incat sa se obtina venituri lunare din chirii cat mai mari. Lucrurile nu s-au modificat simtitor nici acum, dupa cum au remarcat consultantii imobiliari, pentru ca preocuparea de baza a devenit obtinerea unei finantari pentru proiectele aflate in stadiul de macheta. In plus, “unii inteleg gresit reducerile de costuri: au taiat la jumatate cheltuielile de curatenie si tin becurile stinse sau caldura si aerul conditionat inchise, ceea ce afecteaza imaginea generala a centrului comercial”, considera Radu Niculescu. Criza, dar si scaderea traficului in majoritatea centrelor comerciale s-ar putea sa-i determine insa pe administratori si proprietari sa incerce si niste metode mai bune de reducere a costurilor.

    Pe ce se duc banii
    Cum faci economii
    Platim printre cele mai mari taxe de administrare

  • Minimax va deschide 4 magazine in centrele Winmarkt

    Minimax urmeaza sa deschida cate un magazin la subsolul centrelor comerciale Winmarkt Dacia din Buzau si Winmarkt Dunarea din Braila, la demisolul centrului comercial Winmarkt Central din Vaslui, si la parterul centrului comercial Winmarkt Diana din Tulcea. In urma acestei intelegeri, Minimax se extinde, urmand sa atinga, prin incheierea si a altor colaborari similare, un numar de 30 de magazine la nivel national pana la finalul lunii septembrie a acestui an.

     

    “Minimax Discount se afla intr-o etapa de dezvoltare, iar pozitionarea noilor magazine in aceste centre ne faciliteaza atingerea obiectivelor mult mai rapid. Avem, astfel, garantate patru din cele 15 noi unitati planificate pentru cel de-al doilea semestru al anului, cu investitii de cate 250.000 EUR pentru fiecare dintre amenajari”, a declarat Rainer Exel, director general si actionar al retelei de comert.

     

    Cele patru unitati Minimax vor avea o suprafata de 840 mp la Vaslui, 1.000 mp la Buzau, 900 mp la Braila si 740 mp la Tulcea. Toate cele patru magazine vor fi inaugurate pana la sfarsitul lunii septembrie prima deschidere urmand sa aiba loc la Vaslui pe data de 23 iulie.

     

    “Ne propunem sa incheiem prima faza a aplicarii strategiei noastre prin deschiderea si a altor supermarketuri pana la sfarsitul anului acesta, atat cu partenerii nostri cu care avem deja semnate contracte de inchiriere, cat si cu alti operatori internationali”, a declarat Sergiu Stapler, director general al Winmarkt.

     

    Winmarkt, reteaua de 15 centre comerciale situate in 13 orase din Romania, a fost achizitionata in primavara anului trecut de catre compania italiana Immobiliare Grande Distribuzione (IGD) intr-o tranzactie de 182,5 milioane de euro.

     

    Click aici pentru a citi mai multe despre planurile italienilor de la IGD pentru centrele Winmarkt.
     

  • 60 de ani frigurosi

    Infiintata in 1949, Frigotehnica este astazi cea mai mare companie din industria frigului, cu operatiuni atat in implementarea de instalatii frigorifice industriale si comerciale, cat si in climatizarea locuintelor si a birourilor.

    • MANAGEMENT
      Grupul este condus din 1995 de Nicolae Bara, care a fost si actionar principal pana la sfarsitul anului trecut. Din cei trei fosti actionari majoritari, Nicolae Bara este singurul care a mai ramas actionar, cu 25% din actiuni.
    • PRIVAT
      Fosta companie de stat a fost privatizata in 1995, prin MEBO (preluarea actiunilor de catre salariati).
    • GRUP
      Alaturi de Frigotehnica, din grupul cu acelasi nume fac parte Eco Clima Industrial, Frigosystem, Technoelectric si Frigo Leasing, specializate in executie de instalatii de frig industriale si comerciale, instalatii de aer conditionat, dotare cu mobilier frigorific, instalatii electrice de control si automatizare.
    • CLIENTI
      Printre clientii Frigotehnica se numara Metro, Selgros, Carrefour, Real, Cora, Auchan, Kaufland, Billa, Plus, Prodlacta, Agroalim Distribution, Inbev Romania, Avicod Codlea etc, pe segmentele retail, dar si industrial.
    • ACTIONARI
      Inainte de BAF, peste 70% din actiunile firmei erau concentrate in mana a trei persoane: Nicolae Bara avea 38%, iar restul pana la putin peste 60% din actiuni apartineau directorului economic al firmei. Un al treilea actionar mai detinea aproape 10 procente, iar restul de aproape 30% erau detinute de cei peste 300 de salariati ai companiei.
       

  • Flamingo International: vanzari de 100 milioane lei in T1

    In acest trimestru, piata de retail a inregistrat o scadere de 40%. Oficialii companiei Flamingo International se asteapta la o redresare a trendului actual de pe piata de profil, in a doua jumatate a acestui an, lucru care va fi determinat si de scaderea pretului la anumite categorii de produse.
     

    Scaderea preturilor, potrivit oficialilor companiei ar trebui sa incurajeze consumatorii sa achizitioneze produse din Romania, avand in vedere si serviciile disponibile local, precum garantia.
     

    In prezent Grupului Flamingo are in portofoliu un numar de 90 de magazine, dintre care 29 sunt magazine Flanco World, deschise sub conceptul de magazin de mari dimensiuni.