BusinessMagazin

Tag: buget

  • Guvernul elen a adoptat noi măsuri de austeritate pentru a evita intrarea în încetare de plăţi

    Executivul de la Atena va aplica noi reduceri ale pensiilor care depăşesc 1.200 de euro, va introduce şomajul tehnic pentru 30.000 de salariaţi din sectorul public, până la sfârşitul acestui an, şi va coborî pragul minim de impozitare de la 8.000 de euro pe an la 5.000 de euro pe an.

    De asemenea, programul de privatizare va fi accelerat. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Ilias Mossialos, a declarat că măsurile adoptate vor permite Greciei să respecte termenii acordului de susţinere financiară până în 2014, potrivit Reuters.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât a costat salvarea băncilor din Irlanda cu bani publici

    Cu alte cuvinte, irlandezii au cheltuit pentru a împiedica falimentul băncilor echivalentul a 40% din PIB pe anul trecut, sau echivalentul a 150% din totalul veniturilor încasate la buget.

    Pentru recapitalizarea instituţiilor financiare – Anglo-Irish Bank, Bank of Ireland, Irish Life & Permanent, EBS – au fost cheltuite 71 de miliarde de euro, din care 65 au fost furnizate de statul irlandez, reiese din ultimul raport al Curţii de Conturi, care citează datele băncii centrale.

    John Buckley, şeful Curţii de Conturi, a spus că valoarea totală a activelor bancare, după acoperirea pierderilor, va ajunge la circa 14-21 de miliarde de euro până în 2013.
    Conform aceluiaşi raport, statul a plătit consultanţilor bancari, juridici şi contabili peste 73 de milioane de euro, din 2008 până iunie 2011, pentru serviciile de consultanţă prestate în contextul crizei bancare.

    Cel mai mult au încasat consultanţii bancari, pentru care statul a plătit 35 de milioane, urmaţi de experţii juridici, cu 22,4 milioane, respectiv serviciile de contabilitate, cu 15,6 milioane.

    Statul irlandez a fost silit să contracteze, toamna trecută, un credit de 67,5 miliarde de euro de la FMI şi UE, din care circa 10 miliarde au fost bani destinaţi salvării băncilor. Pentru a obţine creditul, guvernul de la Dublin (care ulterior a şi căzut din această cauză) a acceptat să contribuie la aranjamentul de credit cu 18 miliarde de euro din fondul de pensii.

    În plus, banca centrală a Irlandei a acordat băncilor cu probleme împrumuturi de circa 70 de miliarde de euro, iar Banca Centrală Europeană le-a împrumutat la rândul său cu circa 80 de miliarde de euro, adaugă The Guardian.

  • Standard & Poor’s a tăiat şi ratingul Italiei. Moody’s mai aşteaptă puţin

    Motivele invocate de agenţia americană ţin de prezumţia că “reducerea ritmului activităţii economice de până în prezent va face dificil de atins ţintele fiscale revizuite ale guvernului”, iar reducerea ratingului reflectă “slăbirea perspectivelor economice” şi temerea că “fragila” coaliţie de guvernământ nu va fi în stare să aplice măsurile necesare pentru însănătoşirea finanţelor publice.

    Guvernul de la Roma a aprobat recent un pachet de măsuri de austeritate în valoare de 54 de miliarde de euro, spre a convinge Banca Centrală să cumpere obligaţiuni italiene. Planul are în vedere ca în 2013 să se ajungă la un buget echilibrat.

    Standard & Poor’s anticipează o creştere economică medie anuală de 0,7% pentru Italia în perioada 2011-2014, în scădere faţă de prognoza anterioară de 1,3%.

    Ponderea în PIB a datoriei Italiei este a doua ca mărime în zona euro, respectiv 120% – cea mai mare între statele notate de Standard & Poor’s cu rating A.

    “Reducerea ratingului e destul de neaşteptată şi cred că e o porcărie”, a declarat Luca Silipo, economist-şef pentru Asia-Pacific la biroul din Hong Kong al băncii Natixis, citat de Bloomberg, explicând că Italia a adoptat restricţii bugetare în parte tocmai din cauza presiunii agenţiilor de rating, pentru ca acum să fie penalizată de agenţii exact pentru faptul că măsurile de austeritate respective îi reduc perspectiva de creştere economică.

    Este prima retrogradare de rating suveran a Italiei din octombrie 2006 încoace. Perspectiva de rating atribuită Italiei este negativă, ceea ce înseamnă, ca şi în cazul Greciei sau al Irlandei, că Standard & Poor’s va proceda la o nouă retrogradare în următoarele luni.

    Agenţia Moody’s a anunţat că amână cu o lună verdictul în procesul de revizuire a ratingului Italiei, însă este cel mai probabil ca rezultatul să fie tot o retrogradare.

    În Asia, euro deja scădea puternic faţă de dolar şi yen în primele tranzacţii de marţi.

  • Lăzăroiu: Indexarea pensiilor nu se face în 2012 dacă lucrurile o iau razna

    “Dacă lucrurile vor merge prost, în sensul că pe trimestrul al treilea datele legate de încasările la buget ar arăta rău şi dacă lucrurile o iau razna în jurul nostru nu se va face această indexare în 2012”, a spus Lăzăroiu, la dezbaterile din Comisia de Muncă.

    Guvernul va bloca până în anul 2014 majorarea unor pensii, programată prin Legea pensiilor să fie aplicată anul viitor, motivând că lipsa unui “cadru sustenabil” de aplicare a legii va creşte deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat şi poate avea consecinţe grave în plata drepturilor sociale.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • ING Bank a redus prognoza de creştere economică pentru 2012

    “Ultimele date lunare continuă să contureze un peisaj al redresării lente”, arată Nicolaie-Alexandru Chidesciuc şi Vlad Muscalu, economiştii ING Bank, care afirmă că este de aşteptat o modificare sensibilă în minus a prognozelor pentru 2012 în sondajele de opinie făcute în rândul analiştilor străini, din cauza înrăutăţirii generale a prognozelor privind creşterea economică în zona euro.

    Alături de ING Bank, şi alţi analişti bancari au redus recent prognoza de creştere fie pentru anul viitor (BCR, de la 3,9% la 2%, în timp ce pentru acest an prognoza de 2% se menţine; Raiffeisen de la 3,5% la 2,7%, cu ţinta de 1,5% pentru 2011 păstrată), fie pentru anul acesta (JP Morgan, de la 2% la 1,2%).

    În privinţa inflaţiei, prognoza ING a fost îmbunătăţită pentru a doua oară în ultimele două luni, de la 4,7% la 4,2% pentru sfârşitul anului în curs, asimilând astfel scăderea inflaţiei din luna iulie.

    Chidesciuc şi Muscalu notează că, deşi o parte dintre analiştii băncilor au vorbit în ultima vreme despre o posibilă reducere a dobânzii de politică monetară de către BNR înainte de sfârşitul anului, ING consideră că dobânda va rămâne neschimbată până în al treilea trimestru din 2012. Argumentele sunt faptul că evoluţiile pozitive ale inflaţiei din ultimele luni au fost determinate de factori temporari (recolta), că există riscul ca ajustările fiscale să se împotmolească în 2012 (din cauza alegerilor) şi că BNR “este mai curând concentrată pe cursul de schimb, aşa încât o reducere a dobânzii ar complica proiecţia privind evoluţia cursului”.

    Este de aşteptat în următoarele luni, afirmă economiştii ING Bank, o repetare a scenariului de la începutul acestui an, cu analişti care îşi amână periodic aşteptările privind o scădere a dobânzii, “mai ales în contextul în care inflaţia îşi va continua tendinţa descrescătoare în următoarele două trimestre şi va atinge probabil un nou minim istoric spre finele primului trimestru din 2012”.

    Pentru deficitul bugetar, prognoza ING este de 3,9% din PIB pentru 2012, peste plafonul de 3% asumat de Guvern, dar în limitele estimărilor curente ale analiştilor, care se aşteaptă oricum la o depăşire a plafonului asumat de până la 1% din PIB. Chidesciuc şi Muscalu consideră însă că nu sunt probabile derapaje fiscale majore, având în vedere acordul cu FMI în curs de derulare.

  • Băsescu: Raportul dintre pensionari şi salariaţi este ucigaş, o bombă cu ceas

    “Guvernul a reuşit să echilibreze, cel puţin aparent, finanţele publice. În spatele acestui echilibru aparent să ştiţi că sunt adevarate bombe”, a avertizat şeful statului, repetând că avem 4,9 milioane de pensionari şi 4,2 milioane de oameni care lucrează, iar din cele 4,2 milioane care lucrează, 1,2 milioane sunt salariaţi la stat, “deci trăiesc tot din taxele şi impozitele generate de cei trei milioane care lucrează în industrie şi servicii”.

    Băsescu afirmă că rezolvarea ar sta în creşterea numărului de salariaţi, dar acum condiţiile sunt neprielnice pentru crearea de locuri de muncă. “Privim toţi ce este în jur: nimeni nu mai investeşte decât în aur, în argint, în cupru şi în depozite de ţiţei. Deci nu putem spera că de mâine vor veni investitori să facă investiţii”, a apreciat preşedintele.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Statul reduce impozitele pentru hotelierii de pe litoral care ţin deschis cel puţin 6 luni pe an

    “Prevederea de până acum din Codul fiscal era că, dacă hotelurile sunt deschise mai puţin de 6 luni, atunci ele plătesc jumătate din impozit, ceea ce putea să pară logic, dar nu pe litoralul românesc, unde obiectivul nostru este să creştem sezonul. Noi am schimbat şi am spus: pe litoral, dacă hotelurile sunt deschise minimum 6 luni pe an, atunci ele plătesc jumătate din impozit, pentru a-i încuraja pe hotelieri să ţină deschis”, a declarat Elena Udrea, ministrul dezvoltării şi al turismului.

    Tot prin modificare a Codului fiscal, Guvernul a decis introducerea unui impozit suplimentar penalizator de 5% pentru proprietarii sau administratori de clădiri cu destinaţie turistică şi care nu ţin în circuitul turistic respectivele clădiri. “Proprietarii de hoteluri pe care le ţin închise vor fi afectaţi de introducerea acestui impozit de 5%, desigur prin decizia consiliului local”, a precizat Elena Udrea.

    În şedinţa de miercuri, Guvernul a hotărât şi preluarea Cazinoului din Constanţa de la primăria locală la Ministerul Dezvoltării şi al Turismului, pentru realizarea lucrărilor de reabilitare a acestuia, după care clădirea va fi transmisă înapoi, în administrarea Primăriei Constanţa.

    “Vă reamintesc că, după 100 de ani de existenţă în proprietatea statului, Cazinoul era cât pe ce să fie dat de domnul primar al Constanţei unei companii private, urma să îl înstrăineze – decizia fusese luată – dar, la presiunea opiniei publice, s-a încercat găsirea unei alte soluţii”, a spus Udrea. Ministerul Dezvoltării a decis să finanţeze lucrările de reabilitare, scopul fiind de a menţine cazinoul în proprietatea statului, cu destinaţie publică. “Indiferent ce fel de activităţi se vor desfăşura acolo, ele trebuie să fie destinate publicului, constănţenilor, turiştilor de pretutindeni, nu numai din România, şi trebuie să se constituie într-un punct de atracţie pentru litoralul românesc”, a adăugat ministrul.

    Costurile reabilitării Cazinoului urmează să fie stabilite în urma elaborării studiului de fezabilitate, care vor fi costurile. “Dacă Primăria Constanţa ar fi fost în stare şi ar fi avut interesul să elaboreze un proiect cu finanţare europeană, se putea reabilita acest cazinou pe fonduri europene”, a comentat Elena Udrea, arătând că la un total de 93 de milioane de euro disponibili pentru Constanţa pentru finanţare cu fonduri europene, nu au fost depuse proiecte decât pentru 20% din bani.

  • Boc: Proiectul Roşia Montană are două mari probleme: una economică şi una de mediu

    “Eu cred că acest proiect are cel puţin două mari probleme în acest moment: una de mediu – şi aştept să văd care este soluţia specialiştilor şi ce spun ei – şi una din punct de vedere economic pentru ce înseamnă beneficiile României din acest contract”, a declarat Boc pentru RRA.

    El a afirmat că punctul său de vedere personal este neschimbat de când a apărut acest proiect – “nu am fost şi nu sunt un fan al acestui proiect”, însă a adăugat că va aştepta să vadă care va fi poziţia oficială a experţilor în privinţa contractului, pe care l-a apreciat ca fiind în defavoarea statului român, “iar formula actuală trebuie rediscutată, cu siguranţă”.

    Preşedintele Traian Băsescu, un susţinător declarat al proiectului, a afirmat la rândul său, în vizita de luni la Roşia Montană, că “este obligatoriu de renegociat” contractul pentru exploatarea minieră. “Cred că trebuie renegociat; dacă nu, statul are alte pârghii. Să fiţi siguri de asta, că redevenţa e în lege, nu în contract”, a spus şeful statului, referindu-se la o posibilă modificare de legislaţie privind nivelul redevenţelor pentru exploatarea resurselor naturale.

    O modificare a nivelului redevenţelor pentru exploatarea resurselor naturale a fost recomandată şi de Consiliul Fiscal, în mai multe rânduri, drept mijloc de creştere a veniturilor la buget, având în vedere nivelul foarte scăzut al veniturilor obţinute de România din redevenţele încasate pentru exploatarea petrolului şi a gazelor.

  • Deficitul bugetar al SUA va fi în acest an fiscal de 1.300 mld.dolari, sub nivelul anticipat

    Raportul bianual al comitetului, instituţie echidistantă politic, anticipează pentru anul care se va încheia în septembrie 2012 un deficit de 973 miliarde de dolari, în scădere faţă de prognoza anterioară, de 1.100 miliarde de dolari. Deficitul bugetar va continua să scadă, odată cu îmbunătăţirea condiţiilor din economie, deşi într-un ritm lent, potrivit CBO. Agenţia anticipează pentru ultimul trimestru o rată a şomajului de 8,9%, care va ajunge la 8,5% în aceeaşi perioadă a anului fiscal viitor, când preşedintele Barack Obama va încerca să fie reales.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şefii unor mari companii din Franţa cer înfiinţarea “unei contribuţii excepţionale” din partea persoanelor “cele mai favorizate”, pentru reducerea deficitului bugetar

    “Suntem conştienţi că am beneficiat din plin de modelul francez şi de un mediu european de care suntem ataşaţi şi vrem de contribuim la păstrarea acestora”, se arată într-un apel publicat marţi de cei 16 semnatari pe site-ul Le Nouvel Observateur. Ei au arătat că într-un moment în care guvernul cere tuturor un efort de solidaritate se simt datori să contribuie. Printre semnatari se află Jean-Paul Agon, directorul general al grupului de cosmetice L’Oreal, Denis Hennequin, şeful grupului hotelier Accor, Maurice Levy, de la Publicis, Christophe de Margerie, şeful grupului petrolier Total, şi Frederic Oudea, directorul general al băncii Societe Generale. Scrisoarea a fost semnată şi de Stephane Richard, directorul general al grupului de telecomunicaţii Orange, Jean-Cyril Spinetta, preşedintele Air France-KLM, Claude Perdriel, preşedintele consiliului de supraveghere al Nouvel Obser şi de miliardara Liliane Bettencourt, acţionară a L’Oreal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro