Deşi sunt un subiect de conversaţie foarte interesant care duce de multe ori la discuţii aprinse, miturile sunt de cele mai multe ori păreri greşite care pot fi în final demontate.
Despre sushi, de pildă, accepţiunea generală este că înseamnă peşte crud, dar în realitate termenul se referă la orez acrit. Folia de aluminiu băgată în cuptorul cu microunde nu va strica echipamentul electrocasnic, ci doar va scoate scântei din cauza undelor, fără a detemina vreo explozie.
La mijlocul săptămânii trecute, când articolul de faţă era încă în lucru, un atac cibernetic de amploare era în plină desfăşurare în Coreea de Sud. O ştire Mediafax anunţa că reţelele informatice ale mai multor posturi de televiziune şi instituţii bancare erau paralizate ca urmare a unui atac petrecut în contextul tensiunilor cu Coreea de Nord.
De altfel, regimul nord-coreean, ale cărui ameninţări sunt tot mai numeroase, de la noile sancţiuni votate de Consiliul de Securitate al ONU, a fost suspectat că a orchestrat şi cele două atacuri cibernetice de anvergură împotriva Coreii de Sud din 2009 şi 2011. Ca şi atunci, au fost vizate instituţiile financiare, în unele cazuri clienţii acestora nemaiputând folosi cardurile bancare sau retrage bani de la bancomate chiar şi pentru o săptămână, dar, spre deosebire de atacurile trecute, când au fost afectate şi administraţii publice, de astă dată au mai fost lovite şi trei posturi de televiziune. Iar cu o săptămână înainte, erau denunţate atacuri cibernetice “prelungite şi intensive” împotriva mai multor site-uri oficiale, între care cel al agenţiei de presă Korean Central News Agency (KCNA) şi cel al companiei Air Koryo.
Exemplul nu mai pare un simplu atac informatic, ci un adevărat război cibernetic, mai ales că surse oficiale din cadrul serviciilor de informaţii sud-coreene citate de presa internaţională estimează că în acest sens au fost mobilizaţi mai bine de 3.000 de informaticieni din Coreea de Nord. În acest război, Coreea de Sud a instituit un mecanism de alertare a apărării sale cibernetice pentru a preveni agresiunile nord-coreene şi a adoptat o scară de risc numită Infocon care, odată cu accentuarea tensiunilor din peninsula coreeană după cel de-al treilea test nuclear nord-coreean din 12 februarie, a fost ridicat de la 4 la 5.
În 2012, Coreea de Sud a fost victima a 40.000 de atacuri cibernetice din exterior, potrivit Guvernului, număr care în 2008 era de 24.000. “Este o superputere informatică cu o infrastructură excelentă, dar rămâne relativ vulnerabilă la acte de piraterie”, spunea recent despre Coreea de Sud, într-un interviu pentru agenţia de presă AFP, Park Soon-Tai, responsabil de operaţiuni antihacking la Agenţia sud-coreeană de securitate pe internet.
ĂZBOIUL CIBERNETIC DIN PENINSULA COREEANĂ NU ESTE ÎNSĂ UN CAZ SINGULAR. Astfel de bătălii în mediul virtual au loc de multă vreme, dar îngrijorător este mai degrabă faptul că numărul lor creşte exponenţial de la un an la altul, fiind cu precădere atacuri sofisticate, comandate de state care vor să lovească astfel alte ţări. “Există trei categorii de atacatori: infractorii cibernetici care fac bani din furt pe internet, categorie fără îndoială reprezentată şi în România, apoi aşa-numiţii hacktivişti precum grupul Anonymous, care desfăşoară astfel de activităţi prin prisma unor convingeri politice, precum şi statele care atacă alte state”, punctează Costin Raiu, directorul echipei globale de cercetare şi analiză responsabilă de atacurile informatice sofisticate a Kaspersky Lab.
Raiu este unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în securitate de pe plan local; omul de afaceri Radu Georgescu spunea nu demult că este cel mai bun softist pe care îl cunoaşte în România, mai ales că de la el a pornit, practic, tehnologia de la baza antivisului RAV.
“Statele împotriva statelor” este categoria răspunzătoare din ce în ce mai frecvent de războaiele cibernetice şi care afectează inclusiv companii. În 2010, de pildă, a fost descoperit Stuxnet, un atac despre care se presupune că a fost iniţiat de SUA şi Israel împotriva unor instalaţii nucleare ale Iranului. Deşi a afectat cu precădere computere din Iran (58,8%), în bătaia puştii virtuale au ajuns şi Indonezia (18,2%), India (8,3%), dar şi din Azerbaidjan, SUA, Pakistan şi nu numai.
Despre Stuxnet, specialiştii în securitate informatică spun că a fost activ timp de cel puţin cinci ani înainte de a fi descoperit. “Costul realizării sale este estimat la 100 de milioane de dolari, însă pagubele sunt greu de cuantificat. În tot cazul războaiele cibernetice de acest fel sunt cele care cauzează cele mai mari pierderi”, spune Costin Raiu.
“Începerea mandatului la Curtea Constituţională nu este data decretului prezidenţial sau a hotărârilor Senatului sau Camerei Deputaţior, ci data depunerii jurământului, respectiv 8 iunie 2013”, a spus preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), la ieşirea din sediul instituţiei, întrebată dacă Daniel Morar este în incompatibilitate cu funcţia deţinută la Parchetul General şi calitatea de membru desemnat la Curtea Constituţională.
Oana Schmidt Hăineală a precizat că articolul 69 din Legea 47 şi articolul 33 punctul 15 din Legea 303/2004 prevăd că judecătorii şi procurorii care sunt numiţi judecători la Curtea Constituţională îşi pot relua postul de magistrat la încetarea mandatului de judecător la CC.
Preşedintele CSM a adăugat că este vorba de o suspendare “sui generis” din calitatea de magistrat, dar aceasta se produce după începerea mandatului la Curtea Constituţională, în cazul lui Daniel Morar fiind vorba de 8 iunie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Dan Şova a declarat, în cadrul unei vizite pe centura de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe relaţia Vâlcele – Apahida, că, în cazul în care despăgubirile se vor situa în limite normale, se va încheia un acord cu Bechtel, iar dacă nu, se va ajunge la arbitraj, dar în ambele situaţii contractul va înceta.
“Cei de la Bechtel au acceptat ideea încetării contractului, până în 30 aprilie încercăm să ajungem la o concluzie privind despăgubirile pe care le-ar datora statul român. Nu pot să spun cât sunt acestea, nu vreau să anticipez. Soluţia, fie că va fi convergentă sau divergentă, va fi supusă aprobării Guvernului şi Guvernul va avea cuvântul final. Dacă despăgubirile se vor situa în limite normale, atunci vom avea un acord, dacă nu, vom merge la arbitraj, dar oricum contractul va înceta”, a spus Şova.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Premierul sloven, Alenka Bratusek, a promis, într-un discurs în Parlament, că guvernul, instalat de circa o săptămână, va consolida băncile cu probleme şi va îmbunătăţi situaţia finanţelor publice, astfel încât Slovenia să nu devină a şasea ţară din zona euro care trebuie ajutată cu împrumuturi externe, potrivit Bloomberg.
Liderii europeni încearcă să limiteze extinderea crizei datoriilor care a adus cel mai recent Cipru în situaţia de a primi sprijin extern pentru a evita colapsul financiar. Lipsa detaliilor despre cum va încerca guvernul sloven să rezolve problemele ţării a împins randamentul obligaţiunilor pe zece ani în dolari la un nivel record, într-o perioadă în care statul trebuie să se împrumute de pe pieţele internaţionale.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Puţini cred în riscul unui atac iniţiat de Coreea de Nord, deşi experienţa şi raţiunea lui Kim Jong-un au fost puse la îndoială după recentele teste de rachetă şi nuclear, precum şi după anularea armistiţiului cu Coreea de Sud şi retorica belicoasă, neobişnuită chiar şi pentru stardardele Phenianului, relatează CNN.
Deşi strategii militari se pregătesc pentru orice eventualitate, iar cetăţenii sud-coreeni cred că este posibil un nou conflict, posibilitatea unei invazii nord-coreene ca cea din 1950 este improbabilă.
Analiştii se tem că un atac limitat din Nord ar provoca un răspuns al Seului, generând o spirală a escaladărilor şi temutul “mare război”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Dacă investitorii tot primesc bani pe care se grăbesc să-i exporte, să dea câte un certificat la Transelectrica să dezvolte reţeaua, sau să dea şi altora să facă centrale de reglaj, sau să fie obligaţi pur şi simplu să investească în întărirea reţelelor. Toate sunt spre binele lor”, a declarat miercuri, la o conferinţă pe teme energetice, Octavian Lohan, director general adjunct în Transelectrica.
Transelectrica, deţinută de stat, este compania care operează sistemul energetic naţional. Producătorii de energie regenerabilă au nevoie, pentru conectarea instalaţiilor la reţeaua naţională, de acceptul Transelectrica.
Statul sprijină producţia de energie regenerbilă printr-o schemă de ajutor de stat, prin sistemul de certificate verzi. Fiecare producător de energie verde primeşte gratuit un număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce. Furnizorii, care cumpără energie de la producători, sunt obligaţi prin lege să achiziţioneze certificatele verzi, pentru a atinge anumite cote anuale ca o parte din energia pe care o vând clienţilor să provină din surse alternative. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin facturile emise consumatorilor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Nu vreau să inflamăm lucrurile, dar nici nu vrem să lăsăm nesancţionate încălcări ale legii. Suntem toţi egali în ţara asta, şi români, şi maghiari, şi germani, şi romi, şi orice altceva, avem respect pentru însemnele fiecăruia, naţionale şi locale, şi nu îmi doresc niciun fel de inflamare, pentru că asta ar da apă la moară extremiştilor, dar nici nu vreau să lăsăm lucrurile, nu acceptăm abuzuri din nicio parte, nici din partea majorităţii, nici a minorităţii”, a spus Ponta în şedinţa de guvern.
Presa a relatat că în 15 martie, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, câţiva elevi din clasa a IX-a de la liceul din Covasna au mers la şcoală cu accesorii în culorile tricolorului românesc, iar una dintre eleve, care purta o bentiţă tricoloră şi a cărei fotografie a fost postată pe o reţea de socializare, susţinea că ar fi primit ameninţări.
Cititi mai multe pe www.medifax.ro
Ministrul a fost întrebat care este termenul până la care trebuie să ducă la capăt privatizarea CFR Marfă şi deblocarea programului operaţional regional pe transporturi.
“Avem termen până în a doua jumătate a lunii iunie, întâmplător pentru ambele situaţii, şi pentru privatizarea CFR Marfă, şi pentru deblocarea POS-ului de transport”, a replicat Fenechiu.
Ulterior, el a fost întrebat dacă îşi depune mandatul de ministru în situaţia în care nu va rezolva aceste probleme, sau doar una dintre acestea.
“Dacă nu le rezolv s-ar putea ca voinţa domnului Băsescu să se îndeplinească”, a replicat ministrul.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Phenianul anunţă întreruperea “telefonului roşu” militar cu Seulul
“Începând din acest moment, toate comunicaţiile militare Nord-Sud vor fi tăiate”, a anunţat agenţia de presă guvernamentală nord-coreeană KCNA, citând un oficial militar de rang înalt.
“Într-o situaţie în care un război poate izbucni în orice moment, nu mai este nevoie să fie menţinute” aceste comunicaţii, a adăugat oficialul citat. Linia va rămâne suspendată “atât timp cât vor dura acţiunile ostile şi anacronice din partea (Coreei de) Sud”, a subliniat el.
Coreea de Nord a întrerupt la jumătatea lui martie “telefonul roşu” între Phenian şi Seul, o linie de comunicaţii în caz de urgenţă. Această legătură, instalată în 1971, a fost suspendată deja în cinci rânduri de către Coreea de Nord, ultima dată în 2010.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro