BusinessMagazin

Tag: ue

  • Băsescu: La Bruxelles, România a obţinut un compromis convenabil

    Statele non-euro, dar semnatare ale tratatului, vor participa la summiturile zonei euro ori de câte ori se discută probleme de interes general pentru piaţa unică, legate de competitivitate sau de eventuale modificări strategice în zona euro, de modificări de politici strategice în zona euro, a explicat Băsescu. S-a stabilit că zona euro va avea minim două întâlniri pe an, la care cel puţin la una participă toţi semnatarii tratatului, dacă în cea de-a doua s-ar discuta strict probleme ale zonei euro. Când sunt situaţii în care se întâlneşte numai zona euro, premergător se organizează un Consiliu European, la care se discută eventual problemele care i-ar afecta pe toţi cei 27 şi abia pe urmă se rămâne în grupul celor 17.

    “Deci eu cred că s-a obţinut un compromis convenabil, atât statelor din zona euro, cât şi statelor semnatare ale tratatului”, a conchis preşedintele.

    Pactul fiscal la care luni au aderat 25 de ţări şi care va fi semnat la 1 martie intră în vigoare când este ratificat de 12 state. În momentul de faţă, 25 de state au anunţat că intenţionează să semneze tratatul pe data de 1 martie. “Noi am fost printre cei care au susţinut ca în tratat să fie inclusă şi obligaţia de respectare a nivelului maxim de îndatorare prevăzut de Acordul de la Maastricht, cu mecanismele care se vor declanşa automat, dar astăzi nu am stabilit cum va funcţiona acest mecanism. Este sarcina Eurogrupului şi a Comisiei să facă nişte propuneri pentru modul cum se declanşează mecanismul cu privire la gradul de îndatorare excesiv”, a afirmat Băsescu. Nivelul maxim de îndatorare acceptat este de 60% din PIB.

    A mai rămas de clarificat, la nivel naţional, modul de introducere în Constituţie a obligaţiei de a respecta deficitul structural de cel mult 0,5% din PIB. Spre exemplu, formularea completă – aş vrea să v-o citesc, ca să înţelegeţi unde este interpretarea -, spre exemplu, formularea tradusă, încă nu avem varianta în limba română, dar traducerea din engleză este următoarea: “Regulile menţionate la paragraful I – cele legate de deficitul excesiv – vor fi transpuse în legea naţională a părţilor contractante, cel mai târziu la un an de la intrarea în vigoare a acestui tratat, prin prevederi cu forţă juridică şi caracter permanent, de preferinţă constituţional, sau prevederi care prezintă în alt mod garanţii că vor fi respectate şi asumate pe tot parcursul proceselor naţionale bugetare”. Există state care au alt tip de legi decât România, care se votează cu două treimi sau cu 75% din numărul de parlamentari, în cazul cărora nu mai e necesară introducerea în Constituţie.

    “Noi avem răgazul de a modifica Constituţia până la sfârşitul anului 2013, din acest punct de vedere, pentru că tratatul este prevăzut să intre în vigoare la 1 ianuarie 2013. Sigur se poate întâmpla să intre în vigoare mai repede şi atunci avem un alt tip de problemă. Spre exemplu, în momentul în care 12 state l-au ratificat el intră în vigoare. Nu exclud posibilitatea ca 12 state să ratifice tratatul înainte de 1 ianuarie 2013. Vreau să cred că România va fi una dintre aceste ţări”, a mai spus şeful statului.

  • Cine a semnat ACTA din partea României. Guvernul neagă că acordul va încălca intimitatea pe internet

    “Consultările publice vor avea loc în România înainte de ratificarea Acordului de către Parlament, deşi ACTA nu presupune modificarea legislaţiei naţionale şi nici modificarea legislaţiei comunitare”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Guvernului, arătând că procedura de ratificare implică asigurarea transparenţei decizionale şi dezbaterea publică.

    “Semnarea de către România a Acordului comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute, în data de 26 ianuarie 2012, la Tokyo, nu echivalează cu intrarea imediată a acestuia în vigoare. Acordul va intra în vigoare pentru România după ce vor fi parcurse mai multe etape procedurale”, a explicat Muntean.

    Dacă, în cadrul consultărilor cu societatea civilă şi în timpul dezbaterilor în Parlament se va ajunge la concluzia că acest acord nu trebuie ratificat, nu se va întâmpla acest lucru, deşi nu se modifică legislaţia naţională, a arătat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

    Ioana Muntean a subliniat că Ministerul Economiei a fost iniţiatorul semnării acestui acord, pentru că scopul principal al acestuia este protejarea comerţului legal şi încurajarea competitivităţii. “Pentru exportatorii români şi comunitari, aplicarea ACTA va contribui la protejarea, pe piaţa internaţională, a drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială, drepturilor de autor, a mărcilor comerciale, brevetelor, desenelor şi modelelor, indicaţiilor geografice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

    Ea a susţinut că aplicarea ACTA nu va aduce prejudicii libertăţilor personale ale utilizatorilor de internet şi nu va atrage măsuri suplimentare de monitorizare a utilizării internetului.

    România a semnat la 26 ianuarie ACTA, document care a stârnit controverse aprinse, din cauza prevederilor care autorizează furnizorii de servicii online să divulge autorităţilor informaţii privind abonaţii ale căror conturi se presupune că au fost folosite pentru încălcarea drepturilor de autor sau pentru contrafacerea mărcilor de comerţ.

    TEXTUL INTEGRAL AL ACTA

    Acordul comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute a fost negociat de Comisia Europeană, iar decizia privind semnarea a fost adoptată de Consiliul Uniunii Europene în decembrie 2011. Pentru România , Acordul va intra în vigoare după ce vor fi parcurse mai multe etape: avizul conform al Parlamentului European, în această vară; adoptarea de către Consiliul Uniunii Europene, independent de ratificarea în parlamentele naţionale; ratificarea de către Parlamentul României.

    Legislaţia românească în vigoare, în materie de proprietare intelectuală este alcătuită din:
    – Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe modificată şi completată
    – Ordonanţa Guvernului nr. 25/2006 privind întărirea capacităţii administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor
    – Ordonanţa de Urgenţă nr. 43/2010 – pentru modificarea unor acte normative în vederea reducerii sau simplificării administrative a unor autorizaţii/avize/proceduri ca urmare a măsurilor asumate de Guvernul României în cadrul Planului de simplificare aferent Memorandumului de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România.

  • Guvernul suspendă plata taxei de poluare până în 2013. Cum motivează Borbely

    “Legea este în vigoare, dar suspendăm aplicarea legii până la 1 ianuarie 2013. Deci cei care au astfel de maşini mai vechi înmatriculate înainte de 1 ianuarie 2007 au posibilitatea, dacă vor să vândă aceste maşini, să vândă până la sfârşitului anului 2012, fără a plăti taxa auto la prima vânzare”, a explicat Borbely.

    El a explicat că introducerea taxei de poluare a fost făcută întrucât “Curtea Europeană de Justiţie ne-a obligat la această taxă”, astfel încât Guvernul a fost nevoit s-o aplice începând cu 13 ianuarie. “Dar, pentru că, în urma colectării informaţiilor din teritoriu, această decizie influenţează sute de mii de proprietari, am luat următoarea decizie: rămâne în continuare în vigoare reducerea cu 25% pentru cei care înmatriculează din data de 13 ianuarie 2012 maşini în România şi li se returnează diferenţa de taxă celor care au plătit mai mult în anii trecuţi şi dacă au plătit mai mult faţă de această reducere medie de taxa auto”, a explicat Borbely.

    Potrivit lui Borbely, suma restituită poate fi însă mai mică de 25%, depinzând de vechimea vehiculului, iar formula de calcul poate fi accesată pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu.

    “Evident, vor fi discuţii cu Uniunea Europeană. Ne-am asumat această răspundere. Eu sper că nu va fi o problemă foarte acută, pentru că trebuie să înţeleagă şi ei. E vorba de sute de mii de proprietari şi trebuie să le dăm şansa să aibă acest termen”, a afirmat ministrul.

    Celor care au plătit această taxă între 13 ianuarie şi data la care intră în vigoare ordonanţa aprobată luni li se vor restitui banii la cerere, prin direcţiile financiare locale. Ministrul a estimat că ordonanţa va fi publicată în Monitorul Oficial în cel mult două zile.

  • Băsescu: Ar trebui să găsim stimulente fiscale pentru ca marile industrii să nu se mai delocalizeze către Asia

    Traian Băsescu participă luni la Consiliul European informal de la Bruxelles, unde va ridica subiectul delocalizării multinaţionalelor spre Asia, unde costurile cu forţa de muncă sunt mai mici.

    “Sigur, în ceea ce ne priveşte, încă nu avem un proces de delocalizare alarmant, cu excepţia Nokia, care nici măcar nu s-a delocalizat, ci pur şi simplu s-a închis. Problema noastră este să creăm IMM-uri. Dar, dacă ne batem pentru libera circulaţie a forţei de muncă, trebuie să ştim că, indiferent ce se întâmplă în Franţa sau în Germania sau în Italia, afectează şi forţa de muncă din România, care-şi găseşte mai greu un loc de muncă”, a spus preşedintele.

    “Până unde mergem cu delocalizarea? Pentru că numai IMM-urile nu pot rezolva problema ocupării forţei de muncă, mai ales că, priviţi în România, cea mai mare parte din IMM-uri sunt legate în funcţionarea lor de marile companii. Priviţi la Dacia, câte IMM antrenează pe orizontală! Priviţi la Şantierul Naval Constanţa sau Mangalia, sau la SIDEX Galaţi, sau la orice mare întreprindere! Dacă vom continua cu delocalizarea, în mod categoric nu vom putea crea atâtea IMM-uri încât să garantăm un nivel de ocupare a forţei de muncă mai bun la nivelul Uniunii Europene”, a adăugat şeful statului.

    În context, el s-a referit la circulaţia liberă a forţei de muncă, remarcând că “vorbim de o piaţă unică europeană, dar România încă are restricţii pentru forţa de muncă în nouă state ale Uniunii Europene”. Ceea ce România doreşte de la Consiliul European este deci să fie adoptate măsuri de stimulare a creşterii economice – pe de o parte prin liberalizarea pieţei muncii la nivel european, pe de altă parte prin stimularea cu bani europeni a înfiinţării şi dezvoltării de întreprinderi mici şi mijlocii.

    “Dacă eurozona intră în recesiune, aşa cum mulţi analişti prognozează, în partea a doua a anului 2012, România va fi în dificultate şi creşterea noastră economică va fi frânată”, a avertizat preşedintele. Evaluările de creştere pentru 2012, care sunt în momentul de faţă legate de o cifră în jurul a 1,5% din PIB pentru anul acesta, au în vedere exact o posibilă recesiune în zona euro.

    “Eu nu îi invit pe români să plece la muncă în străinătate, dar tot mai mult discutăm de o piaţă globală a forţei de muncă”, a precizat Traian Băsescu.

  • CALENDAR – Evenimente în perioada 30 ianuarie – 5 februarie

    0.01
    Eurostat publică sondajele privind percepţia consumatorilor şi climatul de afaceri pentru zona euro

    31.01
    INS comunică datele şomajului BIM pe luna decembrie 2011

    31.01
    Conferinţa europeană pentru strategii în domeniul energiei (Bruxelles)

    02.02
    Concert The Dilated Peoples (The Silver Church Club, Bucureşti)

    02.02
    Forumul European pentru Concurenţă (Bruxelles)

    3-5.02
    Târg de nunţi (Iulius Mall Timişoara)

    3-5.02
    Expoziţie de porumbei (Sala de Sport Valea Cetăţii, Râşnov)

  • Conflictul Iranului cu Vestul: deocamdată piua

    Nu e clar la ce compromisuri e dispus însă Ahmadinejad, având în vedere inflexibilitatea de până acum în chestiunea producţiei de uraniu îmbogăţit.

    Ministrul de externe al UE, Catherine Ashton, a salutat ideea, dar a cerut Teheranului să vină cu propuneri concrete la negocieri, în timp ce surse de la Foreign Office au declarat pentru AP că poziţia Marii Britanii este că “uşa e deschisă, dacă Iranul vrea să discute serios, fără condiţii puse dinainte, despre programul nuclear; mingea e în terenul lor”.

  • România vrea să amâne cu câţiva ani liberalizarea preţurilor la gaze

    În actualul acord pe care România îl are cu Fondul, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială, liberalizarea este prevăzută pentru economie în 2013, iar pentru populaţie în 2015. Aceste termene au fost asumate de România la intrarea în Uniunea Europeană, 2013-2015, astfel încât va trebui să fie renegociate, “plecând de la realitatea puterii de plată a cetăţenilor români, dar şi a economiei româneşti”.

    “Concluzia la care am ajuns în discuţiile cu premierul Boc a fost că va trebui să încercăm o reprogramare a liberalizării preţurilor la gaze pentru populaţie la orizontul anului 2020 şi, în consecinţă, şi preţul pentru agenţii economici va trebui să vină undeva în 2015-2017, faţă de 2013, cât este acum. Vom vedea dacă reuşim”, a spus Băsescu.

    Preşedintele a avut duminică o discuţie cu primul-ministru cu privire la misiunea de evaluare pe care o fac Fondul, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. “Punctul de vedere la care am ajuns este că România va fi cu toate obiectivele îndeplinite, în linii mari – atât deficitele, cât şi deficitul de cont curent, cât şi nivelul de arierate, cât şi nivelul de îndatorare, toate sunt sub control, inclusiv procesele de pregătire a licitaţiilor pentru angajarea managerilor privaţi la marile companii de stat”, a afirmat Băsescu.

    Traian Băsescu a precizat că la nivelul FMI, aprecierile pentru România sunt pozitive, adăugând că “în raport cu costurile, cu suferinţele pe care le-au avut românii pentru a ajunge la acest nivel de stabilitate, ar fi păcat să ajungem din nou la dezechilibre, pentru că tot efortul din 2009, 2010, 2011 se poate pulveriza printr-un simplu act normativ populist”.

  • O victimă a crizei din Ungaria: cota unică de impozitare

    Aceste condiţii nu vor viza însă numai restabilirea independenţei băncii centrale şi a Consiliului Fiscal, adică punctele cele mai comentate ale disputei cu creditorii externi, ci şi noi măsuri de austeritate care, conform evaluării FMI, ar putea include “revizuirea unor elemente ale cotei unice”, reducerea taxei de criză impuse băncilor, reducerea personalului bugetar, a prestaţiilor sociale şi restructurarea companiilor de transport.

    Potrivit FMI, “cota unică, majorarea salariului minim şi creşterea contribuţiilor la asigurările de sănătate nu sunt stimulative pentru ocuparea forţei de muncă”. FMI estimează pentru Ungaria o creştere economică de 0,3% în 2012 şi un deficit bugetar de 3,5% din PIB.

  • Uniunea Europeana sustine cercetarea daneza in domeniul celulelor stem

    Rezultatele pozitive ale cercetarilor ultimilor ani in domeniul celulelor stem au crescut interesul parintilor in stocarea unei cantitati suficiente de astfel de celule, cu scopul de a fi utilizate ulterior in tratamente. In SUA si Uniunea Europeana sunt deja stocate cca 1,3 milioane de probe de celule stem, in banci publice sau private.

    Proiectul, care a primit numele de StemXpand, a primit o finantare de cca 700.000 euro din partea Uniunii Europene prin intermediul programului EU – EUROSTARS, avand ca obiectiv dezvoltarea unei tehnologii eficiente de multiplicare a celulelor stem hematopoietice.

    Celulele stem, inclusiv celulele recoltate din sangele cordonului ombilical, sunt fie celule hematoformatoare, fie celule mezenchimale. Cele hematoformatoare sunt folosite in tratamentul unor boli grave de sange, ca de exemplu leucemia, pe cand celulele mezenchimale au potentialul de a fi folosite in medicina regenerativa, in bolile cardiovasculare, in bolile reumatice sau diabet tip I. Banca daneza StemCare de recoltare si stocare a celulelor stem este reprezentata in Romania de compania Stem Sure

  • Uniunea Europeană a impus un embargou petrolier fără precedent împotriva Iranului

    UE a decis interzicerea imediată a tuturor noilor contracte cu Iranul în sectorul petrolier. Anularea contractelor existente va avea loc treptat, până la 1 iulie, pentru a permite ţărilor dependente de petrolul iranian să se reorienteze. Iranul vinde în statele UE circa 20% din petrolul produs, mai ales în Italia, Spania şi Grecia.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro