BusinessMagazin

Tag: turism

  • Pariurile pentru Piatra-Neamt

    La oricare dintre cele patru intrari mari in Piatra-Neamt – dinspre Bacau, Bicaz, Roman sau Targu-Neamt – primul lucru evident este culoarea proaspata a constructiilor, specifica imobilelor noi. Zeci de blocuri si sute de casute si vile impanzesc terenurile de pe marginea soselei. La fiecare jumatate de an, peisajul se schimba vizibil la oricare din intrarile in oras, lucru surprinzator pentru un oras de provincie din Moldova, unde filozofia traditionala de viata este in general ca „graba strica treaba”.

    Acum insa, orasul este sub presiunea banilor: zeci de milioane de euro investiti in turism, aproape 100 de milioane de euro in modernizarea orasului, afacerile de origine locala care se lauda cu rate anuale de crestere de doua cifre. Banii trimisi de zecile de mii de nemteni plecati la munca peste hotare ridica nivelul de trai al celor ramasi acasa, iar investitorii au venit: dezvoltatorul GTC construieste un mall, reteaua Best Western se pregateste sa-si ridice un hotel de la zero, comerciantii de toate felurile au venit sa cumpere teren. Se adauga si proiectul autostrazii Iasi-Targu-Mures, ce ar urma sa treaca prin zona Targu-Neamt, o bretea urmand sa uneasca si Piatra-Neamt de magistrala.

    Tabloul este completat de inflorirea afacerilor locale, fie dezvoltate de antreprenori – precum Köber, Dinasty, Agnes Toma -, fie de supravietuitorii erei comuniste: Celohart, producator de carton si hartie igienica, Mecanica Ceahlau, producator de unelte agricole, sau producatorul de ciment Moldocim din Bicaz, preluat de Heidelberg.

    Influentele externe isi pun amprenta asupra ritmului de viata molcom al moldovenilor, iar rapiditatea de actiune a retailerilor internationali este doar un exemplu. Pana la inceputul lui 2006, dintre toate resedintele de judet, Piatra-Neamt era ultimul bastion necucerit de pe harta comertului modern. Graba cu care austriecii de la Kaufland si nemtii de la Plus si-au ridicat insa magazine a fost o buna lectie de viteza. Sfiala cu care comertul modern a pasit in oras, la inceput doar prin intermediul magazinelor de tip discount, este acum de domeniul trecutului, iar interesul investitorilor ce altadata ocoleau precauti zona a crescut exponential pe parcursul ultimului an.

    In centrul planurilor de dezvoltare se afla proiectele turistice in valoare de peste 40 de milioane de euro plasate in inima orasului: o telegondola, trei partii de schi, un telescaun, o telecabina, scari rulante pentru partiile de schi si un lift inclinat ce va duce turistii spre varful muntelui Pietricica, in jurul caruia a crescut intregul oras. 17 milioane de euro vin din fonduri structurale si „amortizarea investitiei se va realiza in 15 ani, conform studiilor de fezabilitate”, declara pentru BUSINESS Magazin primarul orasului, Gheorghe Stefan. Cartea jucata pe turism si in genere de servicii ar urma sa atraga in oras atat turisti romani, cat si straini, spera Stefan. „Putem alcatui un traseu turistic unic in Europa si avantajul nostru este asezarea geografica”, argumenteaza primarul. Miza pe turism si serviciile conexe este, si in opinia reprezentantilor mediului de afaceri nemtean, singura carte castigatoare pe care putea juca un oras saracacios si saracit de falimentele marilor platforme industriale odata cu intrarea in economia de piata. „S-au inchis in cascada toate marile combinate chimice (Fibrex Savinesti, Melana, Combinatul de ingrasaminte chimice) si de prelucrare a lemnului (fostul CPL)”, isi aminteste Florin Rosescu, director general si actionar majoritar al Kubo Ice Cream.

    Pentru atragerea turistilor era nevoie insa de o modernizare a orasului, iar ea va costa in total aproape 100 de milioane de euro. Numai pentru modernizarea strazilor, a aleilor, a trotuarelor si a spatiilor verzi dotate cu irigare automata „cheltuim 10 milioane de euro, exclusiv din fondurile primariei”, sustine primarul. Peste banii pentru cosmetizare se aduna insa multe alte proiecte. Programul de colectare selectiva a deseurilor, lansat in urma cu cativa ani, are o valoare de 22 de milioane de euro. Pentru extinderea in tot orasul a retelelor de apa curenta si canalizare, program ce ar urma sa se incheie in 2009, au fost bugetate 32 de milioane de euro, 70% din bani fiind fonduri europene, iar diferenta – banii primariei, spune Stefan. Finalizarea salii sporturilor, cu o capacitate de 5.000 de locuri, pentru care s-au cheltuit 7 milioane de euro, deschide sansa organizarii de competitii europene si mondiale, e de parere Stefan, care precizeaza ca pentru asa ceva e functional si stadionul de fotbal, omologat si pentru atletism. Alte proiecte vizeaza reamenajarea pietei centrale (2,5 milioane de euro), construirea unui mall in zona vecina pietei centrale (7 milioane de euro), modernizarea iluminatului public (3 milioane de euro), reabilitarea termica a blocurilor si montarea de centrale termice de bloc, modernizarea scolilor (10 milioane de euro), amenajarea unui camin de batrani (cam 1,5 milioane de euro). Nu e de mirare ca Primaria din Piatra-Neamt candideaza la statutul de cea mai indatorata primarie din tara, peste 70% din sumele investite fiind din credite bancare. Stefan nu contrazice ideea, dar sustine ca „toate investitiile vor fi recuperate, in scenariu pesimist, in maxim 10 ani”.

    De unde recuperarea? In primul rand, dupa socoteala primariei, sunt banii turistilor; mai sigure si mai de incredere, desi imposibil de evaluat, par insa sumele trimise acasa de asa-numitii „italieni”, zecile de mii de oameni plecati la munca mai ales in Italia. Lipsa locurilor de munca i-a gonit peste granite, iar in timp ce somajul in Piatra-Neamt a scazut pana la 1,2%, conform ultimelor date ale AJOFM, citate de Gheorghe Stefan, a crescut si nivelul de trai al rudelor ramase in tara. Luna august, in care „italienii” au concediu si se intorc in tara, echivaleaza cu sezonul turistic la mare – terasele, barurile si restaurantele sunt pline, rafturile magazinelor de orice tip sunt golite, iar pretul apartamentelor si al terenurilor creste, sustinut si de ofertele bancare croite special pentru cei plecati la munca in strainatate. BRD Neamt are in acest moment „cateva sute” de credite acordate persoanelor plecate la munca peste hotare, numarul de clienti crescand de la an la an, „in functie de cat de multi afla de aceste servicii”, spune Constantin Mares, directorul BRD pe regiunea alcatuita din judetele Neamt si Suceava. Majoritatea creditelor au destinatie imobiliara, iar ca variante de plata a ratelor au viramentul bancar, cat si plata directa la ghiseu de catre o ruda din tara. In 2007, spune Mares, banca a deschis trei agentii in zona rurala (Bicazul Ardelean, Sabaoani si Damaseni), in zone cu multi locuitori, din care majoritatea sunt plecati la munca in strainatate.

  • Aviatia low-cost face un pas in fata

    Startul l-a dat in toamna Easyjet. Compania britanica a semnat acorduri cu Amadeus si Galileo, companii care vand agentiilor de turism sisteme GDS (Global Distribution Systems), permitand rezervari si vanzari de bilete in timp real pe portalurile agentiilor de turism.

    Easyjet a semnat acordul cu Amadeus pentru a impulsiona, dupa cum a declarat in comunicatul de presa, vanzarile de bilete de avion catre oamenii de afaceri, segment care reprezenta in toamna anului trecut 20% din vanzarile Easyjet.

    Miscarea companiei britanice a atras o oarecare dezaprobare din partea unor competitori, mai ales a Ryanair, care a profitat de ocazie ca sa sublinieze ca Easyjet nu este de fapt un low-cost, ci o companie de linie mascata.

    Sistemele GDS, ce se adreseaza predominant agentiilor care se ocupa de turism de afaceri, sunt cumva opuse conceptului de low-cost in aviatie, care are la baza vanzarea de bilete fara niciun fel de intermediere, pe propriul site al companiei, tocmai pentru a nu avea cresteri de costuri.

    Semnand contractul cu Amadeus, cei de la Easyjet au intrat in bazele de date ale agentiilor de vanzari de bilete online, crescandu-si sansele ca ofertele lor sa fie vizibile nu numai de pe propriul website, ci de pe portalurile tuturor agentiilor de turism care folosesc sistemele Amadeus si Galileo, asa cum se vad orice alte oferte ale companiilor de linie.

    Odata cu intrarea in baza de date a agentiilor, Easyjet si alte companii care i-au urmat exemplul au incalcat una dintre regulile de baza ale modelului de aviatie low-cost, si anume existenta tertilor intre companie si client.

    Dupa ce Easyjet a facut primul pas, agentiile de ticketing din mai multe tari europene au solicitat in lunile ce au urmat solutia care sa permita prezenta ofertelor low-cost pe paginile lor de internet.

    Gheorghe Racaru, directorul companiei aeriene low-cost Blue Air, considera ca vanzarea de bilete pe alte site-uri decat cel al Blue Air este o metoda normala de crestere a prezentei online: “Preferam sa vindem cat mai multe bilete indiferent de canalul de distributie folosit, iar aceste platforme nu fac altceva decat sa completeze structura pasagerilor Blue Air cu un segment de pasageri obisnuiti sa cumpere biletele de pe site-uri renumite”.

    Blue Air a incheiat astfel de acorduri cu mai multe site-uri de profil din strainatate: Lt-bestdeal.eu, Halcon-viajes.com, Airmet.pt sau cu Carlson Wagonlit Franta pentru distributia prin agentiile de turism ale acesteia si pe platforma ei online.

    Tendinta a ajuns imediat in Romania, iar agentii de vanzari online precum Paravion.ro sau Vola.ro, care folosesc sistemul Amadeus, au solicitat intrarea si a companiilor low-cost in sistemele lor.

    Razvan Antoni, oficialul Amadeus in Romania, spune ca aceasta se va intampla dupa 1 aprilie, iar sistemul va permite atunci ca, la cererea unui client pe un site, sa ii fie listate toate ofertele, atat cele ale companiilor care au aderat sa intre in aceste sisteme de vanzari, cat si ale celor care nu au agreat intrarea.

    Principala diferenta dintre cele care au fost de acord cu intrarea si cele ce nu o doresc este legata de cedarea unui comision din vanzarea biletelor, variind intre 3 si 7%.

    “Comisionul pe care il cedam este confidential pentru fiecare contract in parte (cu fiecare site de ticketing se incheie un contract – n.red.) si este stabilit prin negociere directa, in functie de potentialul de vanzare al portalului respectiv si de istoricul vanzarilor realizate pe o perioada de cel putin sase luni”, spune Gheorghe Racaru de la Blue Air.

    Pana la venirea solutiei care sa permita includerea companiilor low-cost pe portalurile online, majoritatea site-urilor de ticketing, inclusiv cele din Romania, au inceput sa vanda bilete ale companiilor low-cost prin call-center.

    Daniel Truica, director general si actionar minoritar al agentiei Vola.ro, spune ca a inceput sa vanda bilete low-cost prin call-center imediat dupa lansarea site-ului, in 2006.

    “Am facut contracte cu toti operatorii de zboruri ieftine pentru a le vinde biletele prin call-center, pana la definitivarea solutiei tehnice care sa permita postarea lor pe site”, spune Truica. Dupa cum spune oficialul Amadeus, dintre companiile low-cost prezente in Romania, cele mai deschise la a intra in sistemele Amadeus au fost Blue Air, Easyjet si Germanwings.

    Celelalte – Sky Europe, Wizz Air, My Air sau Ryanair – nu sunt deocamdata de acord cu intrarea in aceste sisteme, astfel ca agentiile le vand biletele adaugand o taxa de procesare. “Agentii nostri de la call-center nu fac nicio discriminare intre ofertele companiilor low-cost si ale companiilor de linie, in asa fel incat clientului chiar sa i se ofere varianta cea mai potrivita de pret”, sustine directorul Vola.ro.

    Si chiar daca nu toate companiile low-cost ofera comision, Daniel Truica este de parere ca merita sa vanda si biletele acestora: “Ideea e sa poti oferi clientului absolut toate variantele care exista pe piata”.

    Intrarea companiilor low-cost in sistemele de vanzari online este de asteptat sa impulsioneze nu numai vanzarile acestor companii, dar si cota de piata pe care o detin vanzarile online de bilete de avion. Razvan Antoni crede ca in 2008 cresterea cotei de piata a vanzarilor electronice de bilete de avion va fi mai mult decat dubla si va ajunge la 12%, fata de 5%, cat este in prezent.

    “De acum, in acest domeniu vor fi salturi mari”, considera Antoni, care spune ca piata va avea perspective bune, atata vreme cat grupurile straine de profil incep sa fi e interesate de acest segment.

    Primul pas a fost facut prin vanzarea pachetului majoritar din Vola.ro catre un fond de investitii polonez, Tar Heel Capital, care a finantat in februarie 2008 cu 1,1 milioane de euro atat Vola.ro, cat si Fru.pl, un site de profil polonez.

    Daniel Truica spune ca investitia fondului a venit intr-un moment cat se poate de fericit: “Acum putem dezvolta site-ul in asa fel incat sa luam o parte cat mai importanta din cresterea pietei din acest an”.

  • Deficit de peste 80.000 de oameni pe piata muncii din Romania

    Amanunte pe www.protv.ro

  • Business Magazin: Gazde pentru NATO

    Mai multe amanunte pe www.protv.ro

  • Cel mai mare hotelier din Romania

    Cele opt decenii de viata ale lui Josef Goschy sunt demne de scenariul unui serial gen „Dinastia“ sau „Familia Guldenburg“: aventura tineretii petrecuta in strainatate, un nou inceput la o varsta la care altii se gandesc la retragere, daca n-au facut-o deja, cei trei nepoti care se pregatesc sa preia conducerea imperiului hotelier.

    Genericul curge pe imaginea unei case albe, elegante, situata pe o strada linistita de langa Parcul Trandafirilor din Timisoara. Lui Goschy, postura de sef de dinastie i se asorteaza de minune cu cei doi metri inaltime, coama carunta si alura impecabila.

    La sfarsit de ianuarie, omul de afaceri urma sa plece la mare, pentru a-si vizita cea mai noua proprietate, complexul hotelier Amfiteatru-Panoramic-Belvedere din Olimp, pe care l-a castigat la sfarsitul lui 2007, platind 22 de milioane de euro.

    „Tremuram de emotie si nici nu indrazneam sa ma uit in jurul meu“, isi amintes te Goschy momentele de la licitatia din 18 decembrie, cand AVAS a scos la vanzare cu strigare complexul din Olimp. Insa dupa ce atat Goschy, cat si principalul sau rival din cadrul licitatiei, adjunctul omului de afaceri Mohamad Murad (unul dintre cei mai cunoscuti investitori de pe litoral), au ridicat cate o data cartonasul, oferind cate doua milioane de euro in plus fata de pretul de pornire al licitatiei, a vazut cu coada ochiului cum „omul lui Mohamad“ a vorbit la telefon cam cinci minute.

    „Cand a terminat de vorbit, a venit si m-a felicitat: grupul Majestic se retragea din licitatie“, continua Josef Goschy, amintindu-si ca a castigat gratie unui noroc nesperat – a avut numarul unu in licitatie (regulamentul licitatiilor cu strigare spune ca, la oferte egale, se castiga in ordinea cumpararii caietului de sarcini).

    Goschy crede ca ar fi castigat aproape sigur licitatia, chiar daca Murad mergea mai departe: „Eram pregatit sa dau mult- mult pe aceste hoteluri“, insista el. Desi nu vrea sa spuna cati bani pregatise, accepta ca ar fi putut ajunge chiar la dublu (pretul de pornire pentru cele trei hoteluri fiind de 20 de milioane de euro).

    Nu numai cartonasul cu numarul 1 i-a purtat noroc. Faptul ca a trebuit sa pluseze cu doar doua milioane pentru a castiga s-a datorat altui noroc: reprezentantii SIF Transilvania, societatea de investitii care detine pachetul minoritar al Olimp Estival SA (proprietarul celor trei hoteluri), venisera la licitatie gata si ei sa dea oricat de mult; au fost opriti insa la intrarea in licitatie de faptul ca sunt actionari la o serie de firme cu datorii la stat.

    „Este vorba de niste datorii pe care nu le puteam controla, in unele firme nefiind actionari majoritari“, comenteaza Florian Firu, directorul adjunct al societatii de investitii. Firu accepta ca ar fi mers departe cu suma oferita: „Am pastrat acest pachet la Olimp Estival atatia ani in care complexul a fost total neprofitabil, sperand ca intr-o zi va intra in portofoliul nostru. Acum este prea tarziu“.

    Daca nu au castigat complexul, cei de la SIF Transilvania mai au insa un avantaj asupra lui Josef Goschy: pachetul minoritar, pe care omul de afaceri doreste sa il cumpere. „Vom accepta, desigur, sa intram in negocieri pentru acest pachet de actiuni si vom vedea daca il vom vinde sau nu“, spune Firu.

    De ce ar vrea Goschy pachetul minoritar? Pentru ca omul de afaceri a urmarit mereu sa fie unicul proprietar al portofoliului sau de active hoteliere. „Nu ma asociez cu nimeni, nu am nimic de impartit cu nimeni, sunt proprietarul tuturor hotelurilor mele si eu iau toate deciziile“, isi expune omul de afaceri filozofia dupa care s-a orientat intodeauna.

    Planul lui Josef Goschy este ca, dupa ce ii va fi convins pe cei de la SIF Transilvania sa ii vanda pachetul minoritar, sa includa si cele trei hoteluri de la mare in portofoliul efectiv al Unita Turism, societatea de turism pe care o controleaza. Unita Turism ar detine astfel toate cele 23 de hoteluri ale omului de afaceri, plus cele trei achizitionate anul trecut. Asadar, 26 de hoteluri, totalizand 3.500 de camere si valorand peste 350 de milioane de euro dupa cum citeste Goschy dintr-un registru stufos de pe biroul sau.

    „Valoarea aceasta va fi valabila la sfarsitul anului 2008, dupa ce vor avea loc toate investitiile planificate in toate hotelurile mele in acest an“, spune Goschy, adaugand ca valoarea portofoliului sau a castigat o treime prin includerea pachetului majoritar de la Amfiteatru, Panoramic si Belvedere.

  • Fratele preşedintelui Basescu investeşte pe litoral!

    Este vorba despre un sanatoriu de lux şi mai multe vile pe malul lacului Techirghiol. Mircea Basescu a facut deja primul pas: a cumparat terenul, delimitat de lacul Techirghiol şi de o livadat

    Mai multe detalii, pe www.protv.ro

  • Vacanta cea mai buna, la scoala

    ISTORIE: Infiintata in 1551, transformarea institutiei intr-un adevarat orasel universitar a inceput in 1954, ajungand in prezent sa reprezinte un exemplu de arhitectura moderna si functionala, unul dintre principalele motive pentru care UNESCO a decis includerea sa in patrimoniul mondial.

    ARTA: Pe langa Muzeul de Arte si Stiinte, universitatea va mai avea nu peste multa vreme un muzeu de arta contemporana, care va gazdui cea mai mare colectie de arta contemporana a Mexicului. Iubitorii de muzica pot participa la concerte oferite de catre Orchestra Filarmonica a Universitatii, organizate in Sala Nezahuacoytl, despre care se spune ca are cea mai buna acustica din toata America de Sud.

  • Vacantele in Turcia, miza anului 2008

    La Targul de Turism de la Berlin din 2006, care are loc la inceputul fiecarui an si care da tonul pentru anul turistic in curs, Turcia avea o cadere a cererii de peste 30%, in special din cauza gripei aviare si a unor atentate teroriste, isi aminteste Dan Goicea, directorul si proprietarul agentiei Prompt Service Travel, care opereaza pe piata turistica cu brandul Cocktail Holidays – Mediterranean Mix. Dan Goicea si alti turoperatori romani care mersesera la targ s-au intors in tara si au contractat avioane pentru Turcia pentru aproximativ acelasi volum ca in 2005, fara a lua in calcul decat o crestere foarte mica. Turcia s-a vandut in 2006 cat sa isi revina: de pe piata romaneasca s-a inregistrat o crestere sub 10%, iar de pe alte piete, in special cea rusa (de unde turistii intra fara viza), Turcia si-a revenit ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.

    "Pentru 2007, in conformitate cu ce am gasit la Targul de la Berlin si cu ce estimam noi din piata, am crescut oferta cam cu 15% fata de 2006", spune Dan Goicea, care spera sa trezeasca, in primul an de cand Romania a intrat in UE, dorinta romanilor pentru destinatii europene – insule celebre precum Sardinia, Sicilia, Madeira, Tenerife sau destinatii continentale precum Alicante din Spania, organizand chartere in fiecare din ele. Si s-au vandut bine, isi aminteste Dan Goicea, asa ca le va mentine si in acest an, desi in 2007 cererea pentru Turcia a inceput sa le eclipseze.

    "De aceasta data insa, nu cererea mare a generat oferta, ci invers", spune Traian Badulescu, secretar general al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). Explicatia e ca in prima parte a lui 2007 a intrat pe piata Tez Tours, o filiala a turoperatorului turc Alkan, care isi desfasoara cea mai mare parte din activitate pe piata rusa. Grupul, care detine un lant de hoteluri in Turcia – Amara Resorts, ocupa primul loc pe segmentul turistilor care vin in Turcia din Rusia, Kazahstan, Ucraina, Bulgaria si tarile baltice.

    La lansarea pe piata, Aleksei Hinkov, directorul filialei din Romania a Tez Tour, anunta ca agentia doreste sa atraga in primul an 30% din numarul de turisti romani care pleaca in Turcia. Aleksei Hinkov, un om de afaceri bulgar, a inceput afacerile in Romania prin deschiderea biroului de aici al Balkan Airlines, companie aeriana bulgara, si a continuat cu o agentie de turism, Balkan Travel, care vindea predominant cazari in Bulgaria. Agentia de turism, la care omul de afaceri nu a renuntat, este acum una dintre agentiile vanzatoare ale Tez Tour – care este doar turoperator (concepe pachete turistice, dar nu face distributie en detail, ci doar catre agentii de turism).

    "Tez Tour a intrat pe piata din Romania cu oferte carora turoperatorii de aici nu le-au putut face concurenta", spune Traian Badulescu. Strategia grupului turc este de a lansa oferte sub 400 de euro pentru pachete de servicii la hoteluri de cinci stele (all inclusive), ceea ce e de natura sa creasca numarul de turisti spre Turcia. Aceasta in conditiile in care ofertele pentru piata turca s-au scumpit in ultimii ani, atat din cauza imbunatatirii continue a serviciilor – hoteluri din ce in ce mai luxoase si cu din ce in ce mai multe servicii incluse -, cat si datorita specificului cererii din Romania – doar pentru 4 sau 5 stele all inclusive. Faptul ca Tez Tour isi permite sa ofere preturi mici se explica prin faptul ca firma detine hoteluri proprii in statiunile turcesti, unde aduc predominant turisti din Rusia si tari din fosta URSS.

    Asadar, cresterea de anul trecut cu 70% a numarului de turisti pentru destinatia Turcia (aproximativ 120.000, conform estimarilor ANAT, ale Institutului de Statistica si ale Politiei de Frontiera) s-a datorat in mare parte celor de la Tez Tour, care au intrat cu patru curse charter, doua din Bucuresti si doua din Timisoara, unde au dublat practic piata, dat fiind ca erau initial programate doua curse.
    Aleksei Hinkov a preferat sa nu dezvaluie cate curse pregateste pentru 2008, dar turoperatorii romani se pregatesc serios pentru Turcia.

    Suliman Selcuk, directorul si proprietarul agentiei Ali Baba Tours – un brand special de turism pentru Turcia, care mai vinde insa si alte destinatii – spune ca va adauga o cursa charter sau maxim doua celor sapte de anul trecut. O singura cursa la o crestere estimata de 30-40% pentru Turcia si in acest an, peste cresterea de anul trecut, nu e putin? "Ca sa fiu sigur ca voi vinde tot", spune Selcuk, care pregateste, ca si ceilalti, si oferte speciale. "Concurenta creste foarte mult si, avand aceste oferte speciale, ne putem baza pe mai multi turisti", spune Dan Goicea, care la randul sau se concentreaza pe Turcia, sperand intr-o crestere cu 15-20% a cifrei de afaceri a Prompt Service, de 10 milioane de euro in 2007.

    Impreuna cu partenerul sau Mircea Vladu, de la Prestige Tours, Goicea va duce acum saptamanal cinci avioane cu turisti in Turcia: trei zboruri din Bucuresti, unul din Cluj si unul din Timisoara, fata de 2007 cand a avut doua zboruri din Bucuresti si unul din Cluj. Mai mult, va scoate Antalya din oferta Cocktail Holidays – Mediterranean Mix si va crea un brand de turism separat pentru Turcia. "Am separat deocamdata activitatea de turoperator pentru Turcia (constructia de programe turistice – n.red.) intr-o firma noua, Focus Tour, iar agentia de branding care a creat brandul Mediterranean Mix va anunta curand si un brand de agentie cu care vom vinde Turcia", spune Dan Goicea. Concentrarea pe piata turca va face ca in 2008 cei doi parteneri sa nu mai aduca destinatii noi, cum au facut aproape in fiecare an.

    Agentiilor care au organizat chartere pe Turcia anii trecuti sau doar anul trecut li se va adauga in acest an un concurent nou – Dertour. In special din 2004, de cand turoperatorul german a intrat in Romania, dar si inainte, majoritatea agentiilor de turism romanesti vindeau pachete turistice din cataloagele Dertour. Anii trecuti, cand numele Dertour nu era inca un argument in sine pentru atragerea de clienti, agentiile de turism au profitat de preturile bune ale turoperatorului german pentru a lansa pachete avantajoase, dar si pentru a-si permite comisioane mari. Acum insa, majoritatea celor care obisnuiesc sa mearga in concedii in strainatate au auzit de Dertour, iar agentiile isi promoveaza parteneriatele cu agentia germana tocmai pentru imagine. Din acest an, Dertour Romania va intra activ in promovarea pe care o fac agentiile: "Mai precis, vom acorda un buget pentru publicitate in comun, care va fi de 0,5% din bugetul pe care agentia il realizeaza intr-un an", spune Radu Colfescu, directorul Dertour Romania.

    Din 2004, Dertour Romania a facut afaceri exclusiv din vanzarea de pachete turistice – fie ele integrate (cu zboruri charter din Frankfurt sau Munchen catre destinatii exotice), fie doar cazari sau programe turistice fara transport inclus, grupul german obtinand preturi avantajoase de la hoteluri datorita volumelor mari tranzactionate si istoricului de achizitii. Vanzarile obtinute de filiala romaneasca au intarit prezenta Dertour; daca pana in 2004 doar agentiile mari reuseau sa intre in sistemul Dertour Germania, "acum orice agentie care trece de vanzari de 150.000 de euro in sistemul nostru este automat transferata la Dertour Germania, iar comisionul cedat scade de la 13% la 12%", spune Colfescu. El se declara multumit de cifra de afaceri de 11 milioane de euro de anul trecut, chiar daca aceasta reprezinta doar a zecea parte din cifra de afaceri a Dertour Austria, unul dintre cei mai puternici vanzatori din reteaua grupului.

    Pentru 2008, Colfescu a primit aprobarea sa lanseze o cursa charter din Romania catre Antalya, cu 189 locuri, incepand din luna mai. "Stiu ca este doar o cursa, in timp ce alte agentii care au fiecare peste cinci-sase curse vara catre Turcia, dar stim ca o vom vinde bine si vom primi permisiunea sa facem si altele". Aceasta, precum si vanzarile in crestere pe care le asteapta de la cele peste 50 de agentii de turism cu care lucreaza, ar urma sa permita o crestere a afacerilor Dertour in 2008 la peste 15 milioane de euro. "Este un nivel pe care speram sa-l depasim si sa reusim sa intram poate chiar de la anul in top zece al agentiilor de turism – e prima tinta pe care o avem in Romania", spune Colfescu.

    Cine se bate sa vanda Turcia

  • Vacantele in Turcia, miza anului 2008

    La Targul de Turism de la Berlin din 2006, care are loc la inceputul fiecarui an si care da tonul pentru anul turistic in curs, Turcia avea o cadere a cererii de peste 30%, in special din cauza gripei aviare si a unor atentate teroriste, isi aminteste Dan Goicea, directorul si proprietarul agentiei Prompt Service Travel, care opereaza pe piata turistica cu brandul Cocktail Holidays – Mediterranean Mix. Dan Goicea si alti turoperatori romani care mersesera la targ s-au intors in tara si au contractat avioane pentru Turcia pentru aproximativ acelasi volum ca in 2005, fara a lua in calcul decat o crestere foarte mica. Turcia s-a vandut in 2006 cat sa isi revina: de pe piata romaneasca s-a inregistrat o crestere sub 10%, iar de pe alte piete, in special cea rusa (de unde turistii intra fara viza), Turcia si-a revenit ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.

    "Pentru 2007, in conformitate cu ce am gasit la Targul de la Berlin si cu ce estimam noi din piata, am crescut oferta cam cu 15% fata de 2006", spune Dan Goicea, care spera sa trezeasca, in primul an de cand Romania a intrat in UE, dorinta romanilor pentru destinatii europene – insule celebre precum Sardinia, Sicilia, Madeira, Tenerife sau destinatii continentale precum Alicante din Spania, organizand chartere in fiecare din ele. Si s-au vandut bine, isi aminteste Dan Goicea, asa ca le va mentine si in acest an, desi in 2007 cererea pentru Turcia a inceput sa le eclipseze.

    "De aceasta data insa, nu cererea mare a generat oferta, ci invers", spune Traian Badulescu, secretar general al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). Explicatia e ca in prima parte a lui 2007 a intrat pe piata Tez Tours, o filiala a turoperatorului turc Alkan, care isi desfasoara cea mai mare parte din activitate pe piata rusa. Grupul, care detine un lant de hoteluri in Turcia – Amara Resorts, ocupa primul loc pe segmentul turistilor care vin in Turcia din Rusia, Kazahstan, Ucraina, Bulgaria si tarile baltice.

    La lansarea pe piata, Aleksei Hinkov, directorul filialei din Romania a Tez Tour, anunta ca agentia doreste sa atraga in primul an 30% din numarul de turisti romani care pleaca in Turcia. Aleksei Hinkov, un om de afaceri bulgar, a inceput afacerile in Romania prin deschiderea biroului de aici al Balkan Airlines, companie aeriana bulgara, si a continuat cu o agentie de turism, Balkan Travel, care vindea predominant cazari in Bulgaria. Agentia de turism, la care omul de afaceri nu a renuntat, este acum una dintre agentiile vanzatoare ale Tez Tour – care este doar turoperator (concepe pachete turistice, dar nu face distributie en detail, ci doar catre agentii de turism).

    "Tez Tour a intrat pe piata din Romania cu oferte carora turoperatorii de aici nu le-au putut face concurenta", spune Traian Badulescu. Strategia grupului turc este de a lansa oferte sub 400 de euro pentru pachete de servicii la hoteluri de cinci stele (all inclusive), ceea ce e de natura sa creasca numarul de turisti spre Turcia. Aceasta in conditiile in care ofertele pentru piata turca s-au scumpit in ultimii ani, atat din cauza imbunatatirii continue a serviciilor – hoteluri din ce in ce mai luxoase si cu din ce in ce mai multe servicii incluse -, cat si datorita specificului cererii din Romania – doar pentru 4 sau 5 stele all inclusive. Faptul ca Tez Tour isi permite sa ofere preturi mici se explica prin faptul ca firma detine hoteluri proprii in statiunile turcesti, unde aduc predominant turisti din Rusia si tari din fosta URSS.

    Asadar, cresterea de anul trecut cu 70% a numarului de turisti pentru destinatia Turcia (aproximativ 120.000, conform estimarilor ANAT, ale Institutului de Statistica si ale Politiei de Frontiera) s-a datorat in mare parte celor de la Tez Tour, care au intrat cu patru curse charter, doua din Bucuresti si doua din Timisoara, unde au dublat practic piata, dat fiind ca erau initial programate doua curse.
    Aleksei Hinkov a preferat sa nu dezvaluie cate curse pregateste pentru 2008, dar turoperatorii romani se pregatesc serios pentru Turcia.

    Suliman Selcuk, directorul si proprietarul agentiei Ali Baba Tours – un brand special de turism pentru Turcia, care mai vinde insa si alte destinatii – spune ca va adauga o cursa charter sau maxim doua celor sapte de anul trecut. O singura cursa la o crestere estimata de 30-40% pentru Turcia si in acest an, peste cresterea de anul trecut, nu e putin? "Ca sa fiu sigur ca voi vinde tot", spune Selcuk, care pregateste, ca si ceilalti, si oferte speciale. "Concurenta creste foarte mult si, avand aceste oferte speciale, ne putem baza pe mai multi turisti", spune Dan Goicea, care la randul sau se concentreaza pe Turcia, sperand intr-o crestere cu 15-20% a cifrei de afaceri a Prompt Service, de 10 milioane de euro in 2007.

    Impreuna cu partenerul sau Mircea Vladu, de la Prestige Tours, Goicea va duce acum saptamanal cinci avioane cu turisti in Turcia: trei zboruri din Bucuresti, unul din Cluj si unul din Timisoara, fata de 2007 cand a avut doua zboruri din Bucuresti si unul din Cluj. Mai mult, va scoate Antalya din oferta Cocktail Holidays – Mediterranean Mix si va crea un brand de turism separat pentru Turcia. "Am separat deocamdata activitatea de turoperator pentru Turcia (constructia de programe turistice – n.red.) intr-o firma noua, Focus Tour, iar agentia de branding care a creat brandul Mediterranean Mix va anunta curand si un brand de agentie cu care vom vinde Turcia", spune Dan Goicea. Concentrarea pe piata turca va face ca in 2008 cei doi parteneri sa nu mai aduca destinatii noi, cum au facut aproape in fiecare an.

    Agentiilor care au organizat chartere pe Turcia anii trecuti sau doar anul trecut li se va adauga in acest an un concurent nou – Dertour. In special din 2004, de cand turoperatorul german a intrat in Romania, dar si inainte, majoritatea agentiilor de turism romanesti vindeau pachete turistice din cataloagele Dertour. Anii trecuti, cand numele Dertour nu era inca un argument in sine pentru atragerea de clienti, agentiile de turism au profitat de preturile bune ale turoperatorului german pentru a lansa pachete avantajoase, dar si pentru a-si permite comisioane mari. Acum insa, majoritatea celor care obisnuiesc sa mearga in concedii in strainatate au auzit de Dertour, iar agentiile isi promoveaza parteneriatele cu agentia germana tocmai pentru imagine. Din acest an, Dertour Romania va intra activ in promovarea pe care o fac agentiile: "Mai precis, vom acorda un buget pentru publicitate in comun, care va fi de 0,5% din bugetul pe care agentia il realizeaza intr-un an", spune Radu Colfescu, directorul Dertour Romania.

    Din 2004, Dertour Romania a facut afaceri exclusiv din vanzarea de pachete turistice – fie ele integrate (cu zboruri charter din Frankfurt sau Munchen catre destinatii exotice), fie doar cazari sau programe turistice fara transport inclus, grupul german obtinand preturi avantajoase de la hoteluri datorita volumelor mari tranzactionate si istoricului de achizitii. Vanzarile obtinute de filiala romaneasca au intarit prezenta Dertour; daca pana in 2004 doar agentiile mari reuseau sa intre in sistemul Dertour Germania, "acum orice agentie care trece de vanzari de 150.000 de euro in sistemul nostru este automat transferata la Dertour Germania, iar comisionul cedat scade de la 13% la 12%", spune Colfescu. El se declara multumit de cifra de afaceri de 11 milioane de euro de anul trecut, chiar daca aceasta reprezinta doar a zecea parte din cifra de afaceri a Dertour Austria, unul dintre cei mai puternici vanzatori din reteaua grupului.

    Pentru 2008, Colfescu a primit aprobarea sa lanseze o cursa charter din Romania catre Antalya, cu 189 locuri, incepand din luna mai. "Stiu ca este doar o cursa, in timp ce alte agentii care au fiecare peste cinci-sase curse vara catre Turcia, dar stim ca o vom vinde bine si vom primi permisiunea sa facem si altele". Aceasta, precum si vanzarile in crestere pe care le asteapta de la cele peste 50 de agentii de turism cu care lucreaza, ar urma sa permita o crestere a afacerilor Dertour in 2008 la peste 15 milioane de euro. "Este un nivel pe care speram sa-l depasim si sa reusim sa intram poate chiar de la anul in top zece al agentiilor de turism – e prima tinta pe care o avem in Romania", spune Colfescu.

    Cine se bate sa vanda Turcia

  • Turismul de business tine hotelurile

    In afara de cateva evenimente precum competitia FIA GT, Festivalul George Enescu si concertul Rolling Stones, aproape toti oaspetii de la hotelurile din Bucuresti au fost turisti de afaceri, spune Paul Marasoiu, presedinte al firmei de consultanta hoteliera Peacock Hotels Global Management.

    La volumul asigurat de cazarile turistilor de business, de aproximativ 200 de milioane de euro in acest an, dupa estimarea analistului, se adauga aproape doua treimi din piata de evenimente – organizarea de evenimente, conferinte, reuniuni si seminarii tinute de companii.

    Piata turismului de business va atinge la sfarsitul acestui an 300 de milioane de euro, dupa cum estimeaza Traian Badulescu, secretarul general al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). Cifra ar putea fi mai mare daca oficialii ANAT si ai altor asociatii profesionale se vor decide sa includa in turismul de business piata de team-building-uri, care ar putea ajunge in 2008 spre 200 de milioane de euro.

    „Este o intentie a noastra, deoarece team-building-urile sunt generate de dezvoltarea mediului de afaceri, dar inca nu am ajuns la o concluzie privind includerea lor la calculul pietei turismului de business“, spune Marasoiu. Team-building-urile reprezinta pentru agentiile de turism o zona de afaceri cu mare potential de dezvoltare, care a inceput sa creasca din 2000 cu doua cifre pe an; de la 9.000 de persoane care au mers intr-o excursie organizata de firma in 2001, s-a ajuns la 600.000 de plecari in astfel de excursii in 2007.

    „Se foloseste ca indicator termenul de plecare in locul numarului de persoane, deoarece in companiile unde se obis- nuieste recompensarea in acest fel a angajat ilor, acestia merg in aproximativ doua excursii pe an“, spune Roxana Balcescu, director executiv al agentiei de turism CMB Travel.

    De obicei, explica ea, este vorba de doua vacante de weekend, una in tara si una in strainatate. „Cele mai solicitate sunt destinatiile aflate aproape, precum Grecia, Turcia sau Bulgaria, dar si weekenduri care sa cuprinda evenimente, precum concerte ale unor artisti renumiti sau meciuri“, mai spune Balcescu.

    Una peste alta, plimbarile pe care companiile le cumpara pentru angajati si care sunt privite ca bonusuri reprezinta o parte importanta a pietei de turism (aproximativ 20% din totalul biletelor vandute), iar adaugarea lor la volumul turismului de afaceri ar dubla aproape valoarea acestei piete.

    De obicei, pentru activitatile tip teambuilding, companiile se uita catre o agentie de turism specializata (precum Travel Events sau Incentive Insight) ori spre agen- tiile de turism cu care lucreaza de mai mult timp pentru achizitia de bilete de avion. „De cele mai multe ori, companiile pe care le avem in portofoliu pe segmentul de ticketing (vanzarea de bilete de avion) ne-au cerut pachete de servicii pentru organizarea de excursii pentru angajati sau colaboratori – si tot din randul acelorasi oameni, angajatii companiilor, ne vin foarte multe solicitari si pentru concediile personale“, explica Nicolae Demetriade, directorul agentiei Happy Tour.

    Asadar, calatoriile oamenilor de afaceri nu reprezinta business doar pentru hotelieri si organizatorii de conferinte sau team-building-uri, ci pe ele se bazeaza si serviciile conexe, industrii precum cea aviatica sau a agen- tiilor de turism, dar si afaceri mai mici ca aceea de inchiriere de masini. Din vanzarea biletelor de avion, care a fost o afacere de 350 de milioane de euro in 2007, traiesc atat companiile aeriene prezente in Romania, cat si o mare parte a agentiilor de turism.

    Ticketing-ul reprezinta aproximativ 25% din intreaga piata de turism din Romania, iar majoritatea agentiilor importante de turism il considera un bun instrument pentru cresterea veniturilor.

    Din afacerea Happy Tour, care este cea mai mare agentie de turism din Romania dupa cifra de afaceri, ticketing-ul reprezinta 60% din cifra de afaceri de 47 de milioane de euro in 2007, iar pentru urmatoarele agentii din clasamentul dupa cifra de afaceri (precum Aerotravel Lufthansa City Center, Nova Touring Eurolines sau Paralela 45), ticketing- ul reprezinta aproximativ 20-30% din cifra de afaceri.

    „Vanzarea de bilete de avion este foarte importanta mai ales pentru asigurarea unui volum constant al afacerilor in perioadele mai putin alerte pentru turism, precum toamna sau primavara, cand lumea nu prea merge in vacanta, dar oamenii de afaceri calatoresc mult“, explica Roxana Balcescu.

    Cei mai importanti, deocamdata, pentru asigurarea unui volum constant al pietei turismului de afaceri sunt oamenii de afaceri straini. Anul trecut, aproape 2 milioane de turisti straini au ajuns in Romania (mai multi cu 400.000 fata de 2006) si s-au cazat in hotelurile din Bucuresti si din tara, arata statisticile ANAT, iar pentru doua treimi dintre ei scopul calatoriei a constat in intalniri de afaceri, participare la conferinte, evenimente oficiale, team-building-uri ori traininguri.

    „Procentual vorbind, 85% dintre oaspetii nostri sunt oameni de afaceri din strainatate, care petrec in medie 2-3 nopti intr-o astfel de calatorie. In aceste conditii, noi estima m ca incasarile de anul acesta sa fie cu aproximativ 10% mai mari decat cele de anul trecut“, spune Gratiela Badicu, director de marketing al hotelului Howard Johnson.

    Hotelierii se declara multumiti de ritmul de sosiri, precum si de gradul de ocupare de 75% asigurat de acest trafic.