BusinessMagazin

Tag: studiu

  • 5.200 de oameni au intrat anul trecut în liga bogaţilor lumii. Averile celor mai înstăriţi au crescut cu 700 de miliarde de dolari

    61% este ritmul anual cu care a crescut numărul oamenilor bogaţi la nivel mondial în ultimul deceniu. Numai anul trecut peste 63.000 de oameni au intrat în clubul select al celor bogaţi, iar numărul celor cu averi de peste 100 de milioane de dolari a crescut cu 1.180.

    Discrepanţele dintre săraci şi bogaţi vor continua şi se vor accentua, în lipsa unor măsuri clare şi ferme la nivel mondial, arată analistul Mircea Coşea. Iar mecanismul care determină ca an după an rândurile bogaţilor să se îngroaşe, în ciuda crizelor economice, sunt explicate, arată Coşea, chiar în lucrarea lui Thomas Piketty, „Capitalismul secolului 21“: „Rata de creştere a profitului este întotdeauna mai mare decât ritmul de creştere a economiei“. Mai mult, prăpastia dintre bogaţi şi săraci va continua în condiţiile neoliberalismului, afirmă Coşea, iar singura măsură viabilă este o nouă formă de fiscalizare, mai exact o taxă aplicată la nivel global.

    Ideea este mai veche, prezentă la nivel filosofic la Kant iar apoi în teo-ria economică a lui Marx, dar eroarea a constituit-o aplicarea în practică, prin revoluţie proletară şi deposedarea violentă a celor bogaţi. „Acest model este acum utopic, iar varianta viabilă ar fi o taxă globală“, este de părere Coşea. Analistul mai arată că „ar fi un comportament electoral să credem că există în România un individ sau un organism care poate să elimine discrepanţele. Ne confruntăm cu o deviaţie a funcţiilor statului, ajuns un stat capturat, care dezvoltă clientelism politic“.

    La nivel mondial, regulile jocului sunt făcute de multinaţionale şi transnaţionale, care au o forţă uriaşă şi impun situaţii de monopol pe diferite zone, fie geografice, fie segmente de piaţă. Coşea admite totuşi că un nou model de fiscal-izare ar presupune o resetare a întregului model de dezvoltare, fiind extrem de greu de acceptat şi aplicat pe termen lung. Iar modelele aplicate până acum nu s-au dovedit viabile, fie că este vorba de socialism, fie cel al ţărilor scandinave, „care au avut intenţii bune, dar au reuşit să menţină doar temporar echilibrul“.

    În 2004 România avea 61 de bogaţi, în 2013 numărul lor ajunsese la 172, iar un an mai târziu alte cinci persoane ajunseseră să deţină averi de peste 30 de milioane de dolari. Conform estimărilor The Wealth Report, realizat de com-pania de consultanţă imobiliară Knight Frank Research, numărul bogaţilor din România aproape se va tripla (Ă190%) în următorii zece ani, ajungând la 297 de persoane. Numărul românilor cu averi de sute de milioane de dolari este sensibil mai redus, respectiv 48 de persoane în 2014, faţă de 17 în 2004, iar estimările indică o creştere la fel de spectaculoasă şi în cazul lor, până la 80 de persoane în 2024. În 2004 România avea un singur miliardar, iar în 2024 vor fi doi români cu avere de peste un miliard de dolari, conform studiului. The Wealth Report 2015, ajuns la a cincea edidiţie, este realizat pe baza informaţiilor primite din partea a circa 500 de bancheri şi consilieri de investiţii din lumea întreagă, ai căror clienţi au averi cumulate de peste 1,7 trilioane de dolari.

    Pe întreg globul, distribuţia averilor diferă destul de mult. În vreme ce densitatea bogaţilor este foarte ridicată în Monaco, dat fiind că majoritatea rezidenţilor ţării au situaţii financiare solide (respectiv 574 oameni cu averi de peste 30 de milioane de dolari la 100.000 de locuitori), celelalte ţări plasate în acest clasament au situaţii mai puţin aşteptate. SUA, cu o densitate de 12,7 bogaţi la 100.000 de locuitori, este surclasată de ţări din Scandinavia, dar şi de Noua Zeelandă şi Marea Britanie.

    La nivel mondial, Asia dobândeşte tot mai multă forţă şi în peisajul avuţiei. Cu toate acestea, în ciuda nu-mărului mare de chinezi aflaţi în rândul bogaţilor, raportat la numărul de locuitori procentul este firav (0,6 bogaţi raportat la 100.000 de locuitori) în comparaţie cu alte ţări. Iar în vreme ce Thomas Piketty susţine că guvernele ar trebui să ia măsuri ferme, ridicând nivelul de taxare pentru a redistribui bogăţia, sunt şi opinii conform cărora un grad mai ridicat de taxare se poate dovedi o veritabilă piedică în ritmul creşterii economiei. „În ţările în curs de dezvoltare este un însemnat volum de averi create de clasa de mijloc, tot mai numeroasă“, arată studiul citat.

  • A devenit antreprenoare după aproape două decenii petrecute la Porsche Bank, ING şi Petrom

    Cariera Soranei Baciu a început la stat. În anii ’90 a lucrat pentru Consiliul Economic de Reformă, ca expert guverna-mental responsabil pentru politici sectoriale (industrie, piaţa de capital).

    „Am avut o şansă unică să pot participa la reconstrucţia economică a României. Dar pentru că am considerat că studiile pe care le făcusem în perioada 1987-1992 în România nu erau suficiente pentru provocările acelei perioade, am hotărât să le continuu la o universitate internaţională cu tradiţie în studii economice. Studiile la McGill (1995-1997) au fost o perioadă minunată din viaţa mea şi, deşi cu un copil mic, am reuşit să absolv cu note bune şi am făcut şi un internship la Merrill Lynch la New York“, povesteşte Sorana Baciu.

    Întoarsă de la studii, s-a orientat către o carieră de bancher: a fost vicepreşedinte al Porsche Bank şi CFO al Porsche Finance Group, iar anterior a lucrat pentru ING Bank, atât la Bucureşti, cât şi la Londra. La sfârşitul lui 2008, a preluat poziţia de director de strategie în cadrul OMV Petrom.

    „În afară de coordonarea procesului de elaborare a strategiei Petrom pentru 2009-2015 şi ulterior 2012-2021 şi dezvoltarea unei echipe de relaţii cu investi-torii la standarde internaţionale, am fost şi managerul proiectului de dezvoltare şi implementare a unei culturi bazate pe performanţă. Scopul acestui proiect l-a constituit dezvoltarea bazei manageriale din companie şi crearea unei culturi organizaţionale unitare.“

    La mijlocul anului 2014, Sorana Baciu a anunţat că se retrage din funcţia executivă de la Petrom şi intră în consultanţă, la conducerea firmei sale, Acgenio.

  • România, al doilea cel mai împovărător regim fiscal dintre economiile emergente cu venituri scăzute

    Cu un nivel de împovărare fiscală de 18% din produsul intern brut (PIB), România se situează pe poziţia 41 din 53 de state în funcţie de valoarea taxelor colectate de autorităţi, având un regim fiscal mult mai primitor comparativ cu media globală, de 27,8% din PIB.

    În ceea ce priveşte Europa, ponderea taxelor plătite de companii şi populaţie în România este sub media din regiunea centrală şi de Est, de 25,9% din PIB. Nivelul mediu de taxare în vestul Europei atinge 38,9% din PIB.

    Economiile din Europa de Est şi din Balcani se concentrează pe dezvoltarea sectoarelor industriale şi prelucrătoare, oferind taxe şi costuri mai mici decât cele din centrele industriale tradiţionale din Vest, se arată în studiu.

    “De exemplu, România a beneficiat anul trecut de o creştere economică de 2,8%, în principal pe fondul avansului din industrie şi comunicaţii. Statul devine un centru tot mai căutat pentru industria auto, iar companii precum Daimler, Ford şi Draexlmaier au ales în ultimii ani România în detrimentrul Germaniei pentru a deschide noi fabrici,” a spus Roy Maugham, şef department taxe în cadrul biroului din Londra al UHY Hacker Young.

    Deşi România oferă investitorilor cel mai blând regim fiscal din Europa, la nivelul statelor emergente cu venituri mici, precum Egipt, Croaţia, Guatemala, Peru, Malaysia, sau Bangladesh, gradul de împovărare fiscală este superior mediei, un nivel mai ridicat de taxare înregistrându-se doar în Croaţia (19% din PIB).

    Media taxelor colectate de ţările cu venituri mici este de 15,1% din PIB. Grupul economiilor emergente cu un PIB scăzut este format din România, Croaţia, Nigeria, Emiratele Arabe Unite, Porto Rico, Guatemala, Egipt, Bangladesh, Peru, Singapore, Malaysia, Argentina, Uruguay, Jamaica şi Barbados.

    Studiul întocmit de UHY Hacker Young arată că Danemarca are cel mai ridicat regim de taxare din lume, de 48,6% din PIB, urmată de Franţa (45% din PIB), Belgia (44,6% din PIB), Finlanda (44% din PIB), Suedia (42,8%) şi Italia (42,6%).

    La polul opus, firmele şi populaţia din Nigeria plătesc cele mai mici taxe, de 1,6% din PIB, urmate de cele din Emiratele Arabe Unite (2,7% din PIB), Porto Rico (7,6% din PIB) şi Egipt (10,3% din PIB).

  • STUDIU: Coliziunea Terrei cu o planetă ca Mercur ar putea fi sursa câmpului magnetic al Pământului

    O analiză a elementelor care alcătuiesc scoarţa şi mantaua Pământului sugerează că o astfel de coliziune, în trecutul îndepărtat, ar putea fi cauza căldurii din nucleul planetei. Această căldură este cea care alimentează mişcarea fierului topit din centrul Terrei, mişcare care generează scutul magnetic ce protejează planeta de radiaţiile cosmice dăunătoare.

    Savanţii spun că scoarţa şi mantaua conţin o proporţie mai mare de samariu raportat la neodim, două metale foarte rare pe Terra, comparativ cu proporţia care se găseşte de obicei în meteoriţi. Acest lucru sugerează că alte evenimente au avut loc în timpul bombardamentelor continue cu meteoriţi din perioada de formare a Pământului.

    Una dintre posibilităţile luate în calcul de cercetători este că un corp cosmic similar planetei Mercur, care era bogat în sulf, a fost încorporat în viitorul Pământ, în urma unei coliziuni gigantice. Sulful ar fi ajutat la declanşarea reacţiilor chimice care au dus la actuala proporţie de neodim comparativ cu samariu, potrivit cercetătorilor.

    Coliziunea şi adăugarea de sulf în compoziţia proto-Pământului a dus la apariţia sursei de căldură care alimentează “dinamul” responsabil pentru crearea câmpului magnetic al planetei, ce protejează împotriva radiaţiilor cosmice şi permite apei lichide şi vieţii să existe la suprafaţa Terrei.

    Anke Wohlers şi Bernard Wood, de la Universitatea Oxford, au arătat că aparenta anomalie privind raportul dintre samariu şi neodim din scoarţa şi mantaua Terrei – care nu are valoarea la care se aşteptau savanţii, dacă aceste elemente ar fi fost aduse pe Terra doar de meteoriţi – ar putea fi rezultatul unei coliziuni a Terrei cu o planetă mai mică, similară lui Mercur.

    Ca urmare a creării unui nucleu bogat în sulf, uraniu radioactiv şi thoriu au fost produse, iar acest lucru a generat căldura necesară apariţiei curenţilor de convecţie în fierul topit, care dau naştere câmpului magnetic al Pământului, au spus cercetătorii în articolul publicat în revista Nature.

    Modelul computerizat creat de cercetători pare să rezolve problema lipsei sursei de căldură a dinamului intern al Terrei, dar studiul ridică noi întrebări despre modul în care a ajuns Pământul în actuala stare, a spus cercetătorul Richard Carson, de la Carnegie Institution for Science din Washington.

    “Sursa de energie care alimentează generarea câmpului magnetic terestru în nucleul planetei este de mult timp un subiect de dezbatere”, a declarat Richard Carson.

  • CAUZA probabilă a maladiei Alzheimer, descoperită. Un medicament anticancer ar putea preveni boala

    Cercetarea savanţilor americani a fost catalogată ca oferind speranţă pentru descoperirea de noi tratamente contra demenţei,  informează theguardian.com.

    Studiul, realizat de oameni de ştiinţă de la Duke University din Statele Unite ale Americii şi publicat în Journal of Neuroscience, a ajuns la nişte concluzii surprinzătoare, potrivit unuia dintre autorii cercetării, pentru că acestea contrazic teoria actuală referitoare la această maladie.

    Cercetarea sugerează că, în cazul şoarecilor care suferă de Alzheimer, anumite celule ale sistemului imunitar, care de obicei protejează creierul, încep să consume un nutrient important numit arginină.

    Blocând acest proces prin folosirea medicamentului difluorometilornitină (DFMO), pierderile de memorie şi acumularea în creier de proteine cunoscute sub numele de placă au fost prevenite.

    Cercetarea a fost efectuată pe mai mulţi şoareci, în cazul cărora un număr de gene importante a fost modificat pentru a face sistemul imunitar al animalelor cât mai asemănător celui uman.

    “Dacă într-adevăr consumul de arginină este atât de important în procesul de instalare a maladiei, poate putem bloca acest consum şi putem vindeca boala”, a declarat Carol Colton, profesoară de neurologie la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Duke şi membră a Institutului Duke pentru ştiinţe ale creierului.

    Anterior se credea că creierul eliberează o serie de molecule care “accelerează” sistemul imunitar, afectând aparent creierul, dar acest studiu a descoperit o exprimare mai intensă a unor gene asociate cu suprimarea sistemului imunitar.

    “Este surprinzător, pentru că suprimarea sistemului imunitar nu este un lucru la care experţii în domeniu să se fi gândit că are loc în cazul maladiei Alzheimer”, a spus Matthew Kan, autor al studiului.

    Şoarecii cărora li s-a administrat medicamentul DFMO pentru a bloca arginaza, o enzimă care descompune arginina, au avut rezultate mai bune le testele de memorie la care au fost supuşi ulterior.

    “Toate acestea sugerează că, dacă putem bloca acest proces local de sărăcire în aminoacizi, atunci putem proteja şoarecele, cel puţin, de maladia Alzheimer”, a mai spus Kan.

    “Acest studiu deschide calea către o nouă abordare, total diferită, referitoare la cauza maladiei Alzheimer, oferind noi idei în ceea ce priveşte tratarea”, a spus, la rândul său, Carol Colton.

     

  • NOI EFECTE ale paracetamolului au fost identificate. Medicamentul atenuează şi reacţiile emoţionale, nu doar durerea

    Paracetamolul, care se eliberează fără reţetă, este unul dintre cele mai utilizate analgezice, iar dacă rezultatele studiului american vor fi confirmate ar însemna că medicamentul reduce nu numai intensitatea durerilor resimţite de pacienţi, ci şi sentimentul de plăcere al acestora, potrivit theguardian.com.

    Oamenii de ştiinţă au demonstrat anterior că paracetamolul (sau acetaminofen) are mai multe efecte, nu doar reducerea durerii. Într-un studiu, oamenii care au luat acest medicament au resimţit nu doar o atenuare a durerii fizice, ci şi o diminuare a durerii emoţionale, sugerând că ambele senzaţii sunt controlate în creier de “circuite” similare.

    Cel mai recent studiu, publicat în revista Psychological Science, sugerează că acetaminofenul ar putea avea şi alte efecte, dincolo de uşurarea durerii, şi ar putea duce la o scădere în intensitate a reacţiilor emoţionale în general.

    “Pe lângă utilizarea în combaterea durerii, acetaminofenul poate fi văzut ca un medicament universal de atenuare a reacţiilor emoţionale”, a declarat Geoffrey Durso, psiholog în cadrul Ohio State University.

    Durso le-a administrat celor 82 de studenţi participanţi la studiu fie 1.000 de miligrame de acetaminofen, fie o pilulă identică, dar care era de fapt un placebo. După o oră, interval în care medicamentul începea să-şi facă simţite efectele, cercetătorul le-a cerut studenţilor să se uite la o serie de 40 de fotografii. Imaginile fuseseră selectate pentru a declanşa răspunsuri emoţionale puternice, unele arătând copii grav afectaţi de malnutriţie sau copii fericiţi care se jucau cu pisici.

    Studenţilor li s-a cerut să evalueze fiecare fotografie folosind o scală de la +5, pentru cea mai pozitivă imagine, până la -5, pentru cea mai negativă.

    După ce au văzut imaginile, studenţii s-au mai uitat o dată la fotografii şi le-au evaluat din nou, de această dată pentru a indica intensitatea reacţiei lor emoţionale în cazul fiecărei imagini, zero însemnând nicio reacţie sau una foarte slabă, iar 10 însemnând o reacţiei extrem de puternică.

    Rezultatele au arătat că subiecţii care au luat paracetamol au avut reacţii emoţionale mai puţin intense la vederea imaginilor, adică imaginile vesele au fost percepute ca mai puţin pozitive, în timp ce cele negative au fost percepute ca mai puţin supărătoare.

    “Cei cărora li s-a administrat acetaminofen nu au avut aceleaşi vârfuri ale reacţiilor emoţionale precum cei cărora li s-a dat un placebo”, a declarat Baldwin Way, coautor al studiului.

    Totuşi, diferenţele dintre cele două grupuri nu au fost mari. Studenţii care au primit un placebo au avut un răspuns emoţional mediu de 6,76 când s-au uitat la cele mai deranjante sau mai plăcute imagini. În cazul celor care au primit paracetamol, răspunsul emoţional mediu la vederea aceloraşi imagini a fost 5,85.

    Geoffrey Durso a declarat că plănuieşte să efetueze noi studii de aprofundare pentru a vedea dacă şi alte analgezice, precum ibuprofenul şi aspirina, au acelaşi efect.

  • A ajuns în România şi a ştiut că aici îşi doreşte să rămână. Acum este proprietarul singurei crame de pe litoral

    „Sunt proprietarul singurei crame de pe litoral, la Olimp, la un kilometru de mare, este cea mai mică podgorie din România“, spunea anterior pentru Business Magazin Ane Marie Rosenberg, deţinătoarea afacerii Clos des Colombes. 

    Ea povestea anterior că nu a venit în România pentru a face afaceri în sensul strict al cuvân-tului, ci pentru a-şi împlini un vis: să aibă o podgorie, să producă vin, să deţină un restaurant într-o ambianţă franceză aproape de litoral şi să construiască un minihotel care să găzduiască turiştii pasionaţi de poveştile vinurilor, de aşa-numitul turism vitivinicol. Producţia de vin a început în 2006, când a fost încheiată renovarea clădirii pe care o cumpărase şi a transformat-o în cramă.

    „Este foarte dificil când începi de la zero şi ai o afacere mică. Când am vrut să fac un credit în anul 2006 pentru renovarea unei clădiri, m-am dus la bancă şi mi-au spus că pot să mă ajute, dar că trebuie să dau banii înapoi după şase luni“, povesteşte Ane Marie Rosenberg. Însă o plantaţie de vie are nevoie de cel puţin trei ani pentru a produce struguri, iar băncile erau obişnuite cu firmele de haine, spre exemplu, care începeau să vândă la două luni după înfiinţare.

    Nu a găsit înţelegere la bancă, a reuşit să contracteze un credit de doar 170.000 de euro. O altă dificultate cu care s-a întâlnit a fost concurenţa pe plan local. „Când înfiinţezi o afacere, trebuie deja să fii cunoscut pe piaţă între timp. Sunt mai cunoscută în restul ţării decât pe litoral, pentru că cei de pe litoral cred că sunt concurenta lor pentru că am şi hotel. Niciun restaurant sau hotel de aici nu lucrează cu vinurile produse în crama mea.“ Pe lista de greutăţi cu care se mai confruntă antreprenoarea franceză se numără şi distribuţia, pentru că, explică ea, „un antreprenor care produce 7.000 de sticle pe an este refuzat de distribuitori deoarece cantitatea este prea mică“. Născută în Champagne, franţuzoaica a studiat mai întâi siderurgia, dar meseria nu i-a plăcut şi a preferat să profeseze ca jurnalist specializat în vinuri, mai întâi în SUA, apoi în Franţa.

    A ajuns în România şi a ştiut de la bun început că aici îşi doreşte să rămână. Dovadă că acum îşi petrece aproape întreg anul în apropierea Mării Negre şi obişnuieşte ca doar la început de an să se întoarcă pe me-leagurile natale.

  • Şefa fabricii Farmec spune că funcţia de conducere este mult prea râvnită de către angajaţii din România

    “Consider că firescul evoluţiei este cel mai sănătos şi că nu trebuie să ne poziţionăm într-o competiţie permanentă cu bărbaţii. O femeie se implică mai mult emoţional şi, ca să nu aibă probleme, trebuie să stăpânească foarte bine ceea ce face. O funcţie importantă este asumată, după ce se parcurge un traseu profesional corect, cu multă muncă şi doar atunci când se poate demonstra performanţă. Din păcate, funcţia de conducere este mult prea râvnită, dar responsabilităţile ce derivă din ea, mai puţin, iar consecinţele care pot rezulta din acest fapt pot fi extrem de neplăcute“, afirmă Monica Vuşcan.

     „Îmi revine şi sarcina realizării structurii de producţie la termenele stabilite, păstrând aceleaşi standarde, dar şi activitatea de achiziţie a echipamentelor şi utilajelor necesare producţiei şi laboratoarelor din subordine“, spune Monica Vuşcan, care coordonează aproximativ 200 persoane şi lucrează direct cu 20 de colegi şi indirect cu 40. În 2014 cifra de afaceri a Farmec a depăşit 150 milioane lei, iar pentru anul 2015 „ne propunem să urmăm acelaşi trend crescător“.

    A absolvit Facultatea de Tehnologie Chimică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi studiile de master în studiul şi analiza medicamentului în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu din Cluj-Napoca. În plus, are o diplomă de doctorat obţinută la Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Hatieganu din Cluj-Napoca, specializarea Ştiinţe Medicale-Farmacie.

    Prima slujbă a fost de inginer chimist la Combinatul Siderurgic Hunedoara (1988-1990), apoi la Fabrica de Hârtie Pehart Petreşti-Alba (1990-1994), iar acum 20 de ani a început cariera sa în cadrul producătorului clujean de cosmetice, unde a urcat pas cu pas până la funcţia de director tehnic producţie, pe care o deţine din 2012.

  • Şefa fabricii Farmec spune că funcţia de conducere este mult prea râvnită de către angajaţii din România

    “Consider că firescul evoluţiei este cel mai sănătos şi că nu trebuie să ne poziţionăm într-o competiţie permanentă cu bărbaţii. O femeie se implică mai mult emoţional şi, ca să nu aibă probleme, trebuie să stăpânească foarte bine ceea ce face. O funcţie importantă este asumată, după ce se parcurge un traseu profesional corect, cu multă muncă şi doar atunci când se poate demonstra performanţă. Din păcate, funcţia de conducere este mult prea râvnită, dar responsabilităţile ce derivă din ea, mai puţin, iar consecinţele care pot rezulta din acest fapt pot fi extrem de neplăcute“, afirmă Monica Vuşcan.

     „Îmi revine şi sarcina realizării structurii de producţie la termenele stabilite, păstrând aceleaşi standarde, dar şi activitatea de achiziţie a echipamentelor şi utilajelor necesare producţiei şi laboratoarelor din subordine“, spune Monica Vuşcan, care coordonează aproximativ 200 persoane şi lucrează direct cu 20 de colegi şi indirect cu 40. În 2014 cifra de afaceri a Farmec a depăşit 150 milioane lei, iar pentru anul 2015 „ne propunem să urmăm acelaşi trend crescător“.

    A absolvit Facultatea de Tehnologie Chimică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi studiile de master în studiul şi analiza medicamentului în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu din Cluj-Napoca. În plus, are o diplomă de doctorat obţinută la Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Hatieganu din Cluj-Napoca, specializarea Ştiinţe Medicale-Farmacie.

    Prima slujbă a fost de inginer chimist la Combinatul Siderurgic Hunedoara (1988-1990), apoi la Fabrica de Hârtie Pehart Petreşti-Alba (1990-1994), iar acum 20 de ani a început cariera sa în cadrul producătorului clujean de cosmetice, unde a urcat pas cu pas până la funcţia de director tehnic producţie, pe care o deţine din 2012.

  • KeysFin: În ultimii cinci ani, 48 posturi TV şi 19 radiouri s-au închis. Altele, la limita de avarie

    Datele financiare, analizate într-un studiu realizat de agenţia de business information şi credit risk management KeysFin, arată însă că cele mai multe firme din domeniu s-au adaptat crizei, şi-au redus pierderile, iar altele au devenit şi mai profitabile.

    Românii sunt printre europenii care îşi petrec cele mai multe ore cu ochii la televizor. Acesta este şi motivul pentru care există şi atât de multe posturi de televiziune. Un sondaj de opinie recent arăta că românii sunt interesaţi în primul rând de ştiri, iar apoi de divertisment.

    Aşa s-a ajuns ca la Registrul Comerţului să fie înregistrate 363 de televiziuni (cod CAEN 6020) şi 222 de posturi de radio (cod CAEN 6010). Datele, disponibile la nivelul anului 2013, indică însă o scădere a numărului acestora faţă de 2009, când erau 411 televiziuni şi 241 de posturi de radio. Dovadă că scăderea pieţei de publicitate a influenţat puternic acest domeniu de activitate.

    Statisticile financiare analizate de KeysFin indică faptul că cifra de afaceri pe segmentul televiziuni a scăzut în ultimii 5 ani, de la 1,44 miliarde lei în 2009 la 1,28 miliarde lei în 2013.

    De remarcat este faptul că firmele din domeniul televiziuni şi-au adaptat activitatea la provocările crizei, dovadă că pierderile totale au scăzut cu 125 milioane lei, de la 377,5 milioane lei, în 2009, la 252,4 milioane lei, în 2013, iar profitul, pe ansamblu, a crescut de la 33,7 milioane lei la 35,5 milioane de lei.

    Şi piaţa radiourilor a cunoscut o evoluţie similară, însă mult mai temperată. Cifra de afaceri s-a diminuat în ultimii cinci ani, de la 96,9 milioane lei la 94,7 milioane lei, pierderile s-au redus de la 26,1 milioane lei la numai 11,6 milioane, iar profitul a crescut la 5,98 milioane lei, de la 5,9 milioane lei în 2009.

    “Privită în ansamblu, statistica arată că apogeul crizei în acest sector a fost atins în 2012, iar de atunci firmele au luat măsuri care le-au permis să revină pe linia de supravieţuire”, afirmă analiştii de la KeysFin. “S-au operat disponibilizări de personal, s-au tăiat bugete, grilele de programe s-au optimizat la costuri cât mai mici, iar acest lucru se vede în statisticile financiare. Televiziunile şi radiourile au înţeles provocările crizei, iar exemplul lor poate fi relevant pentru întreaga economie românească”, au mai spus aceştia.

    Studiul privind starea audiovizualului românesc în ultimii 5 ani arată că business-urile din televiziune sunt concentrate, în mare măsură, în regiunea Bucureşti-Ilfov. 91% dintre firmele înregistrate la Registrul Comerţului au sediul în Bucureşti şi în împrejurimi.

    În cazul radiourilor, procentul este ceva mai scăzut. 68% sunt în Bucureşti-Ilfov, iar restul mai ales în judeţele din sudul ţării (7,3%) şi Dobrogea (6,9%).

    “Bucureştiul este, fără îndoială, locul în care business-ul din audiovizual este cel mai dezvoltat, acaparând peste 80% din cifra totală de afaceri. În rest, avem televiziuni şi radiouri în principal în reşedinţele de judeţ, iar cele mai dezvoltate afaceri în domeniu sunt în Constanţa, Ploieşti, Timişoara, Braşov şi Cluj-Napoca”, spun experţii de la KeysFin.

    Potrivit acestora, studiul denotă faptul că dezvoltarea business-ului în acest domeniu este influenţată decisiv de piaţa de publicitate, ale cărei interese sunt în principal la nivel naţional şi mai puţin regional.

    “Radiografia audiovizualului românesc reflectă starea economiei româneşti, polarizarea acesteia pe câteva zone geografice. Focalizarea business-ului este una de natură să tragă un semnal de alarmă privind creşterea discrepanţelor economice, fapt care va influenţa tot mai mult nivelul de trai al românilor”, spun analiştii.

    “Televiziunile, la fel ca şi radiourile şi ziarele, sunt oglinda economiei. Cu cât promovarea făcută de acestea este mai redusă sau chiar lipseşte, cu atât influenţele asupra consumului sunt mai pregnante”, afirmă aceştia.

    Studiul privind starea audiovizualului românesc în ultimii 5 ani, realizat de KeysFin, arată că cele mai mari afaceri din televiziuni au fost făcute, în 2013, de Pro TV SA, de 497 milioane lei, urmată de Antena Group SA – 250,5 milioane lei şi United Media Distribution SRL – 79,9 milioane lei (United Media Distribution SRL nu deţine nicio licenţă de televiziune sau de radio, potrivit site-ului Consiliului Naţional al Audiovizualului, n.r.).

    Cele mai profitabile afaceri de televiziune aparţin Antena Group, cu 9,2 milioane lei, în timp ce Pro TV a ieşit pe minus în 2013, cu o pierdere de 85,5 milioane lei, potrivit KeysFin.

    Pe locurile următoare în topul cifrei de afaceri s-au clasat Dogan Media International SA (Kanal D), cu un business de 73,7 milioane de lei şi pierderi de 20,9 milioane lei, şi Antena 3 SA, cu afaceri de 71,2 milioane lei şi un profit net de 737.846 lei.

    Topul este completat de societăţile care administrează televiziunile Prima TV, România TV, B1 TV, Discovery România şi Realitatea TV, conform KeysFin.

    Pe piaţa radiourilor, cele mai mari afaceri le-a făcut, în 2013, Grupul Media Camina (G.M.C.) SRL, de 28,4 milioane lei, cu un profit de 438.855 lei, şi Europe Developpement International-R, cu afaceri de 17,8 milioane lei şi un profit de 1,54 milioane lei, potrivit KeysFin.

    Pe locurile următoare se situează Radio XXI SRL, cu afaceri de 4,82 milioane de lei şi pierderi de 5,8 milioane lei, Media Grup Production SRL din Buzău cu un business de 3,89 milioane lei şi un profit de 5862 lei şi Expresiv SA, cu afaceri de 2,85 milioane lei şi un un profit de 171.873 lei.

    “Analiza datelor arată o legătură directă între audienţa posturilor şi cifra de afaceri. Din statistici, am mai remarcat faptul că televiziunile si radiourile mai mici au fost mai puţin afectate de criză, reuşind să reziste mai bine provocărilor. Giganţii precum Pro TV în domeniul televiziunii şi Radio 21 în cel de radio au continuat să înregistreze pierderi pe măsura investiţiilor făcute. Antenele, pe de altă parte, şi-au reconfirmat statutul de afaceri profitabile, graţie unei structuri de business care a rezistat mult mai bine crizei decât alte companii”, au explicat experţii de la KeysFin.

    Potrivit analizei efectuate de aceştia, evoluţia datelor statistice în ultimii 5 ani indică un reviriment al pieţei media, unul fragil, însă relevant pentru evoluţia de ansamblu a economiei.

    “Estimăm că datele din 2014, ce vor fi prezentate cât de curând, vom confirma acest trend, iar semnalele pe care le primim din piaţa de publicitate indică faptul că business-ul începe să se dezgheţe, după aproape 5 ani de criză. Dacă şi autorităţile vor lua măsurile necesare pentru impulsionarea consumului, motorul economiei, estimăm că evoluţia economică va urma un trend pozitiv”, au mai explicat experţii KeysFin.