BusinessMagazin

Tag: servicii

  • Succesul gunoierului Prigoana pute a pile politice

    Afacerile cu gunoaie au si ele „baieti destepti”. Lider de grup – „mondenul” Silviu Prigoana, potential candidat la Primaria Capitalei, omul care a facut avere din colectarea deseurilor. Rosal Grup, firma lui Prigoana, este asociat la Administrarea Domeniului Public Bucuresti (ADPB), firma Primariei Sectorului 3. Primaria Sectorului 3 organizeaza licitatii pe care Rosal, asociatul sau, le castiga. Si e vorba de contracte grase, incheiate pe termen lung. Asa sunt contractele pentru amenajarea si intretinerea spatiilor verzi si cel pentru ridicarea masinilor parcate ilegal.

    Totul se face perfect transparent. Legea achizitiilor publice nu prevede nicio interdictie in sensul limitarii accesului firmelor private asociate cu institutii de stat la licitatiile organizate de respectivele institutii. Pare sa fie una dintre portitele lasate expres pentru cei care vaneaza afaceri dupa principiul „eu centrez, eu dau cu capul!”.

    Detalii aici

  • Succesul gunoierului Prigoana pute a pile politice

    Afacerile cu gunoaie au si ele „baieti destepti”. Lider de grup – „mondenul” Silviu Prigoana, potential candidat la Primaria Capitalei, omul care a facut avere din colectarea deseurilor. Rosal Grup, firma lui Prigoana, este asociat la Administrarea Domeniului Public Bucuresti (ADPB), firma Primariei Sectorului 3. Primaria Sectorului 3 organizeaza licitatii pe care Rosal, asociatul sau, le castiga. Si e vorba de contracte grase, incheiate pe termen lung. Asa sunt contractele pentru amenajarea si intretinerea spatiilor verzi si cel pentru ridicarea masinilor parcate ilegal.

    Totul se face perfect transparent. Legea achizitiilor publice nu prevede nicio interdictie in sensul limitarii accesului firmelor private asociate cu institutii de stat la licitatiile organizate de respectivele institutii. Pare sa fie una dintre portitele lasate expres pentru cei care vaneaza afaceri dupa principiul „eu centrez, eu dau cu capul!”.

    Detalii aici

  • Gigamailul

    Cei 2.000 de utilizatori inregistrati in doar doua saptamani de la lansare pentru un serviciu online care poate fi foarte bine folosit si fara inregistrare trimit la doua explicatii. Prima e ca pentru serviciul oferit prin Filebox exista o nevoie ce nu era acoperita pana acum de alte servicii similare, locale, si o a doua explicatie – ca promovarea lui a fost eficienta. Partea a doua e imediat verificabila; e suficient sa privim la blogurile care au recomandat acest serviciu, ca Zoso sau cel al lui Florin Grozea de la formatia Hi-Q. Prima parte e doar partial adevarata: servicii similare care permit trimiterea de fisiere de mari dimensiuni existand in Romania – de pilda, Transfer.ro. Fapt e ca site-ul Filebox, cu un serviciu simplu si un design minimalist, a reusit sa ajunga in doar cateva zile pe locul 3 la categoria site-urilor de servicii web si 227 in clasamentul general al Trafic.ro.

    Trimiterea unui fisier se face chiar din fereastra principala a site-ului. Dupa ce este ales fisierul din calculator (nu mai mare de 1 GB) ce urmeaza sa fie facut disponibil altor persoane si dupa ce se adauga o scurta descriere a continutului, fisierul este incarcat pe serverele Filebox

    intr-un timp care depinde mai multi factori, printre care dimensiunea fisierului si conexiunea de internet a utilizatorului. Fiecare fisier astfel incarcat primeste o adresa de internet unica, ce poate fi transmisa persoanei sau persoanelor care asteapta fisierul. La accesarea adresei, fisierul este descarcat de catre destinatar, dar ramane si pe internet pentru o perioada de un an, daca nu este sters de expeditor.

    Proprietarii serviciului – compania Synco Telecom, cunoscuta pana acum in special pentru televiziunea prin internet

    i-tv.ro – spun ca pentru moment serviciul nu genereaza castiguri, fiind complet gratuit. Pe viitor ar putea insa contine publicitate si ar putea oferi servicii premium pentru utilizatori care platesc. „Ar fi pacat sa umbrim cu publicitate experienta utilizarii acum, cand numarul vizitatorilor este inca mic. Nu vom face asta inainte de a intra in topul celor mai vizitate 100 de site-uri din Romania. Exista intr-adevar niste costuri pe care le suportam, dar celelalte businessuri ale noastre pot sustine fara probleme Filebox“, spune Lucian Obrocea, project manager al Filebox.

  • Glob-roll

    Inca o dovada ca internetul este cel mai rapid mediu de comunicare. Finantatorul Stelei, Gheorghe Becali, sustinea recent in presa ca a primit amenintari cu moartea, aparent de la serviciile secrete, care „umbla toata ziua pe globuri“ (voia sa spuna „bloguri“). Confuzia lui Becali a facut „prima pagina“ a multor bloguri din Romania.

    La inceputul acestei luni a fost lansat un site al carui nume speculeaza interesul cititorilor de bloguri pentru distractiva intamplare. Globber.ro, lansat de iMedia, unul din publisherii online importanti de la noi, este practic un serviciu de fluxuri RSS pentru bloguri, un format folosit pe internet pentru transmiterea unor parti din articole catre programe specializate de citire. Unul dintre obstacolele utilizarii programelor RSS este insa faptul ca majoritatea cer instalarea pe calculator a programului – si implicit, pentru cei care folosesc internetul in timpul serviciului, obliga la o solicitare catre departamentul de IT sau a celor ce pastreaza parola de administrare pe calculatoarele companiei. Cu Globber, lucrurile sunt mult mai simple. In varianta standard, selectia de bloguri personale cuprinde nume cunoscute in blogosfera romaneasca, precum piticu.ro, Vivi sau Ionut Oprea, iar la „primul buton pe telecomanda“, pozitia din stanga sus, apare blogul lui Zoso. Daca selectia sau ordonarea acestor bloguri nu este conforma cu ce alege utilizatorul, totul se poate rezolva dupa crearea unui cont pe Globber. Logarea cu nume de utilizator permite gruparea in pagina initiala a oricator categorii de bloguri, in functie de orice criterii. De exemplu, apasarea unui buton cu eticheta „ziaristi“ duce la afisarea blogurilor scrise de jurnalisti.

    Fiecare dintre bloguri are un spatiu standard de forma unei carti de vizita, pe care apar ultimele cinci articole publicate pe blog. Cele pe care utilizatorul de Globber le-a citit deja apar scrise cu un font normal, iar cele noi cu unul ingrosat. Cei ce folosesc serviciul sunt liberi sa aleaga care bloguri ii vor fi afisate in contul de Globber, introducand adresa web sau alegand numele dintr-o lista a celor mai citite bloguri. Pe langa grafica foarte simpla, faptul ca utilizatorul poate sa verifice de pe orice calculator, doar introducand numele si parola, daca autorii cititi au mai publicat ceva intre timp e un argument pentru folosirea acestui serviciu.

  • Dilema lui Inovescu

    Domnul Inovescu este producator de „snukere“, dar pe langa fabricarea propriu-zisa a „snukerelor“, trebuie sa angajeze oameni pentru administrarea cladirii, a sistemului informatic, a flotei auto, a departamentului de resurse umane. Adica acele activitati conexe, dar indispensabile pentru derularea afacerii. Problemele apar atunci cand administrarea serviciilor conexe consuma mai mult timp si mai multe resurse, umane si materiale decat activitatea de baza. De aici si solutia externalizarii. Daca spatiul unde functioneaza firma domnului Inovescu este inchiriat, primul serviciu deja externalizat este cel de administrare a cladirii – intretinerea, curatenia. Intr-o faza urmatoare, la fel se poate proceda si cu sistemul informatic sau cu flota de autovehicule a producatorului de „snukere“.

    Fictiunea cu domnul Inovescu a fost folosita, pentru a explica avantajele outsourcingului, de catre Philippe Valigny, director general al ALD Automotive, la seminarul „Outsourcing: costuri si beneficii“, organizat saptamana trecuta de Ziarul Financiar impreuna cu ALD Automotive si Class IT. Parte a grupului international ALD, compania a intrat in piata romaneasca in 2004 si are in prezent 114 clienti, in proportie de peste 90% societati internationale, pentru care asigura servicii complete de outsourcing auto. „Avem aproape 2.500 de autovehicule in portofoliu, iar pana la sfarsitul anului avem comenzi pentru inca 200 de masini“, spune Philippe Valigny. Piata outsourcingului auto este estimata la circa 10.000 de autovehicule, ceea ce reprezinta doar 4% din totalul masinilor comerciale. In Franta, procentul autovehiculelor externalizate este de 30%, iar in Marea Britanie sau Olanda cifra este chiar mai mare. Pe aceste date se bazeaza si estimarea conform careia capacitatea acestei piete este, in Romania, de 70.000 de masini. Pentru 2008, ALD Automotive spera sa ajunga la un portofoliu total de 4.000 de autovehicule.

    Companiile multinationale duc uneori pana la extrem externalizarea auto. Atunci cand politica firmei are in vedere outsourcingul, acesta se poate realiza chiar daca are ca obiect o singura masina. „Avem si clienti cu un singur autoturism. Insa externalizarea devine cu adevarat rentabila de la 20 de autovehicule in sus“, estimeaza Philippe Valigny. Dupa el, nici gasirea partenerilor de afaceri nu este usoara, deoarece societatile care furnizeaza astfel de servicii sunt privite ca intermediari, iar atelierele de reparatii sau intretinere incearca sa negocieze direct cu beneficiarii serviciilor.

    Companiile romanesti nu au ajuns atat de departe ca in exemplul cu un singur autoturism externalizat. Majoritatea prefera sa isi angajeze personal pentru toate activitatile conexe, cazul cel mai intalnit fiind cel in care o singura persoana se ocupa chiar de mai multe astfel de activitati. Conform unui studiu prezentat de PricewaterhouseCoopers, in Romania au insa potential mare de crestere serviciile de outsourcing legate de tehnologia informatiei, logistica, distributie si resurse umane, dupa o perioada in care cele mai frecventate au fost cele financiar-contabile. Pentru IT, outsourcingul ocupa doar 3% din piata, iar estimarile arata un procent posibil de pana la 15%. „Deocamdata, companiile sunt obisnuite sa isi realizeze proiectele IT «in house», cu propriii specialisti. Cresterea ar fi mai usoara daca cei din companii ar intelege ca outsourcingul iti da acces la forta de munca bine calificata si la un nivel de experienta pe care nu il gasesti intr-o societate nespecializata in IT“, spune Bogdan Tudor, reprezentantul furnizorului de servicii Class IT, care ofera servicii de outsourcing IT pentru firme ca Rompetrol, Adecco, Generali, Bosch.

    La capatul celalalt al „lantului trofic“, unde gasim Romania ca destinatie pentru serviciile de externalizare, cresterea este asteptata in special de la companiile europene. „Compatibilitatea lingvistica, apropierea culturala si fusul orar sunt avantaje ale Romaniei in atragerea de clienti din Europa. Tendinta, in prezent, este de a externaliza cat mai aproape serviciile («nearsourcing» sau «nearshoring», n. red.), in dauna unor zone indepartate, precum India“, a declarat Radu Andrei, manager al departamentului Advisory Performance Improvement din PricewaterhouseCoopers.

    Apartenenta la aceeasi familie lingvistica ajuta in special la dezvoltarea externalizarii serviciilor de suport, cum sunt call center-urile. „Potentialul acestor centre de servicii este de 2.000 de angajati numai in Bucuresti. In prezent, noi avem doar 250, iar principalii clienti sunt companii din Europa Latina, ca Franta si Spania“, spune Vaclav Susen, BPO (business process outsourcing) services centre lead al Accenture, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de acest fel din lume. Accenture a deschis anul trecut primul sau centru de BPO din Romania, la Bucuresti, care avea in iulie circa 200 de angajati. Potrivit lui Susen, cand centrul de aici va ajunge la 2.000 de angajati, adica in urmatorii ani, Accenture ar putea sa deschida noi centre in alte orase mari, Cluj sau Timisoara. Compania americana mai are in Europa centre de BPO la Praga, Bratislava si Varsovia, precum si un centru de IT la Riga.

    Odata cu maturizarea pietei apar si sofisticari ale circuitului. Pe de o parte, vom avea de-a face cu externalizarea catre mai multi furnizori ce lucreaza concertat la unul si acelasi serviciu („multisourcing“), de cele mai multe ori contribuind fiecare cu expertiza specifica la un singur proiect, mai ales in domeniul IT; un astfel de mod de lucru reduce timpul de lucru si exploateaza mai bine specializarile furnizorilor. Pe de alta parte, va aparea tendinta de a folosi un singur furnizor („lead supplier“) care se ocupa apoi de gasirea unor subfurnizori pentru toate necesitatile de outsourcing ale clientului. Acest tip de „single outsourcing“ insa este mai putin raspandit la ora actuala in Romania. Societatile care ofera servicii de externalizare sunt, in general, specializate intr-un singur domeniu, nefunctionand ca integratori de genul Accenture. Si, cum era de asteptat, multi dintre furnizorii de servicii externalizeaza ei insisi cat mai mult din activitatile conexe catre alte societati. „Noi am externalizat resursele umane, servicii financiare ca plata salariilor sau incasarea facturilor si administrarea sediului“, spune Philippe Valigny.

  • Scoala de filantropi

    O excursie scumpa poate duce cu gandul la o experienta exotica si clienti rasfatati cu cele mai bune servicii la destinatie. Poate sa fie insa vorba de o calatorie oferita unui grup select de persoane, alese pe spranceana de catre organizatori, cu destinatia Buenos Aires, pentru a vedea pe viu cum traiesc cei defavorizati de soarta. Organizatorul acestei calatorii este The Philanthropy Workshop, cunoscuta drept TPW.

    Philanthropy Workshop nu este o agentie de turism, ci o organizatie desprinsa in 1995 din Fundatia Rockefeller, care dorea sa-si impartaseasca experienta adunata in cei optzeci de ani de la infiintarea sa la New York de catre magnatul John D. Rockefeller. La inceput au fost opt doritori, care au participat la cateva module de curs de patru saptamani, iar in prima zi au fost dusi la Tribunalul Locativ din New York sa vada cum se lupta familiile sarace sa obtina si sa-si pastreze o casa.

    Organizatia TPW este condusa astazi din birourile de la Londra ale Institutului Filantropic. Cursantii sunt obligatoriu bogati si dornici sa contribuie la imbunatatirea nivelului de trai al celor defavorizati. Ei sunt trimisi in mijlocul comunitatilor sarace pentru a le observa, se intalnesc cu cei pe care doresc sa-i ajute si cu persoane implicate in actiuni de binefacere. Accesul presei nu este permis la niciun curs TPW, dupa cum nu este permis nici cel al partenerilor de viata ai cursantilor.

    De ce participa insa bogatii la cursurile TPW? Unii o fac datorita originilor lor umile, din cauza carora se simt vinovati atunci cand ating un anumit statut social si nivel de avere, iar altii pentru a invata cum sa-si administreze ei insisi propria lor societate de binefacere, ca in cazul unei tinere care la varsta de 24 de ani s-a vazut pusa de catre tatal sau, un miliardar taiwanez, la carma unei societati caritabile pe care trebuia sa o puna pe roate. Pentru aceasta, practica a inclus „excursii“ prin tribunalele pentru minori si intalnirea cu judecatori care trebuiau sa decida destinele minorilor cu probleme. La TPW nu se discuta niciodata despre bani, iar participantii la cursuri nu au voie sa se dea in spectacol cu averea lor sau sa adopte atitudini care i-ar putea ofensa pe ceilalti colegi, in caz contrar fiind exclusi. Dupa absolvire, cursantii pot pastra legatura cu organizatia si pot solicita asistenta ori de cate ori au nevoie.

  • IDC: Serviciile IT, o piata de peste 211 mil. euro in 2007

    Piata de servicii IT din Romania va ajunge anul acesta la peste 211 milioane de euro, conform unui studiu recent al IDC, in crestere cu 25% fata de 2006, cand valoarea pietei a fost de 169 de milioane de euro. "Cresterea mai mare comparativ cu cea inregistrata anul trecut, de 22,3%, poate fi explicata prin valul de investitii straine directe, dar si prin dezvoltarea economica a Romaniei de anul acesta, in contextul aderarii la UE", spune Calin Mirea, research analyst in cadrul IDC Romania.
    Conform studiului IDC, in 2006, principalii competitori pe aceasta piata au fost IBM, HP si Siveco, cele trei companii cumuland o cota de piata de 39%. In ceea ce priveste serviciile, cea mai mare parte a veniturilor totale ale pietei de anul trecut a apartinut serviciilor de integrare de sistem – 24,3%, urmate de serviciile de suport hardware si instalare cu 17,8% din piata si de serviciile software – 13,6%.
    "In urmatorii ani, cererea pentru servicii IT va creste puternic, mai ales in telecomunicatii si in sectorul financiar", spune Mirea. Iar cheltuielile companiilor cu serviciile IT vor creste in mod constant cu o medie de peste 18% in urmatorii cinci ani, potrivit studiului IDC.

  • Cealalta posta

    Noul serviciu, pentru care compania Orange asigura si acum circa jumatate din comenzi, a avut nevoie de o investitie de 1,5 milioane de euro.

    Serviciile postale au adus insa cele mai mari cresteri companiei, reprezentand mai mult de jumatate din cifra de afaceri: Curiero Post inseamna azi 53% din totalul vanzarilor de 10,5 milioane de euro raportate pe primele noua luni ale anului in curs, fata de 25%, cat era in 2005. Iar segmentul de posta, pe care compania concureaza cu Posta Romana, a generat afaceri de 5,3 milioane de euro. Curiero si-a bugetat pentru acest an afaceri de 5,6 milioane de euro din servicii postale, cu 60% mai mult fata de anul trecut.

    Desi teoretic Posta Romana este protejata prin lege de concurentii privati – avand exclusivitatea trimiterilor cu greutatea sub 50 de grame pana in 2009 -, practic acestia din urma pot incalca embargoul, cu conditia sa aiba un tarif cu cel putin 150% mai mare decat al Postei.

    „Cand aceasta protectie va expira, este bine ca momentul sa te prinda acolo si pregatit. Cei care vor avea la acel moment o infrastructura operationala dezvoltata vor avea de castigat“, considera Bogdan Carcu, care si-a planificat sa acopere 80% din zonele rurale cu serviciul de posta privata. „Nu am ajuns la acest procent, dar suntem undeva la 70-75%“, precizeaza Carcu.

    Pentru planurile de extindere, firma a anuntat si ca va suplimenta echipele de livrare cu 3.500 de noi curieri postali. Portofoliul companiei, care lucreaza acum cu 1.600 de angajati (750 dintre ei sunt ai Curiero Post), cuprinde, pe langa serviciile de curierat postal, si servicii de curierat expres sau curierat rapid, cu o flota de 550 de masini si servicii de livrare in 24 de ore in 470 de localitati.

    Orientarea spre zona rurala, inceputa anul trecut, nu este deci intamplatoare, chiar daca noile teritorii vizate au clienti cu venituri sensibil mai mici.

    „Ne asteptam ca, odata cu extinderea livrarilor tip posta in mediul rural, portofoliul de clienti Curiero care solicita livrari de documente in aceasta zona sa creasca“, spune Carcu, explicand ca in momentul lansarii, Curiero Post avea doi sau trei clienti, pe cand acum numarul lor trece de 25.

    Iar momentul liberalizarii, de care vorbeste mai sus seful companiei, este din ce in ce mai aproape: noile reglementari impuse de Uniunea Europeana elimina treptat monopolurile existente pe piata serviciilor postale. Astfel, pana in 2012, serviciile postale ar trebui deschise pentru competitie, urmatorul pas fiind liberalizarea completa a pietei. In acest context, Curiero si-a propus ca in urmatorii doi ani sa devina liderul pietei de curierat intern si sa atinga o cifra de afaceri de 60 de milioane de euro.
    In prezent, compania detine 10% din piata de profil, dupa Cargus (21%) si Fan Courier (19%). Pentru anul acesta tinteste o cifra de afaceri de 16,6 milioane de euro, dubla fata de anul trecut, cand a avut 8 milioane de euro.
    Desi au avut loc discutii de vanzare a companiei, conjunctura favorabila din punct de vedere financiar i-a determinat pe reprezentantii Curiero sa le amane, in principiu, pana in 2008.

    CONTEXTUL: Specializarea este cuvantul de ordine pe piata locala de curierat, a carei valoare este asteptata sa urce in acest an la aproximativ 180 de milioane de euro. In ciuda restrictiilor tarifare impuse de lege, curierii privati au inceput sa se uite cu ceva mai mult interes la segmentul de posta.

    DECIZIA: Curiero a lansat, in 2005, primul serviciu de curierat postal privat din Romania, devenind astfel singurul concurent al Postei Romane la nivel national. Bogdan Carcu, presedintele companiei, a anuntat la inceputul anului in curs extinderea cu serviciul postal in zonele rurale.

    EFECTELE: Serviciile postale au triplat afacerile Curiero. De pe pozitia a patra, anul trecut, Curiero este acum pe locul al treilea in piata de curierat intern, dupa Cargus si Fan Courier. In primele noua luni ale anului, vanzarile companiei au trecut de la una la doua cifre – 10,5 milioane de euro, fata de 8 milioane pe tot anul 2006. Curiero Post a contribuit cu 5,3 milioane de euro.

     

  • Leasing, dar cu masura

    „Avem de-a face cu o incetinire brusca a ritmului de crestere, ceea ce demonstreaza atingerea unui stadiu de maturizare si un inceput de saturatie pe unele segmente ale cererii, cum ar fi cel auto“, a declarat Cristian Mateescu, secretar general adjunct al ALB.

    Despre o modificare in portofoliile societatilor de leasing, in sensul micsorarii ponderii autovehiculelor in favoarea echipamentelor si a imobiliarelor, reprezentantii pietei vorbesc cu obstinatie in fiecare an. Procentul finantarilor pentru autovehicule este insa, intr-adevar, in scadere. De la 88% din total in 2003, ponderea acestora a ajuns la 75% in 2006, iar estimarea pentru anul in curs este de 70%. Diminuarea valorii leasingului auto se datoreaza insa in mare masura aderarii la UE. Disparitia taxelor vamale percepute pentru produsele din Uniune a anulat avantajele leasingului fata de achitarea integrala a masinii sau prin credit bancar. In primele cinci luni ale anului, doar 35% dintre autovehiculele importate au fost achizitionate prin leasing.

    O modificare semnificativa in leasingul auto este legata de ponderea furnizorilor interni versus import. Vehiculele produse in tara au reprezentat in 2006 aproape doua treimi din totalul finantarilor, fata de 45% in anii anteriori. In cazul vehiculelor second-hand, procentul a scazut in 2006 si 2007 la 4,5% fata de 7,5 – 10% in anii precedenti.

    Leasingul imobiliar s-a dublat anual, estimarea pentru anul in curs fiind de 7,2% din totalul pietei. Integrarea a complicat regimul de taxare a imobiliarelor, aplicarea TVA fiind obligatorie pentru toate tranzactiile imobiliare (mai putin pentru terenurile pe care nu se poate construi nimic si cladirile vechi). „In cazul unui contract in valoare de 2 milioane de euro, incheiat in 2003 pe o durata de 7 ani, si cu o valoare reziduala de 700.000 de euro, TVA ce trebuie platita se ridica la 380.000 de euro. Suma este deductibila pentru beneficiar, dar noile norme implica un cost suplimentar din partea societatii de leasing de circa 107.000 de euro. Costul ar trebui recuperat, in principiu, de la beneficiar“, explica Angela Rosca, managing partner la TaxHouse – Taxand.

    O importanta schimbare in legislatia serviciilor de leasing a fost aplicarea TVA pe dobanda. Pana anul trecut, taxa pe valoarea adaugata se aplica doar sumei reziduale, in cazul leasingului financiar. Aplicarea TVA pe dobanda achitata odata cu rata de leasing mareste costurile beneficiarului si dezavantajeaza leasingul in raport cu creditul bancar, unde nu se plateste TVA pentru dobanda.

    La nivelul UE, leasingul destinat achizitionarii echipamentelor industriale in 2006 se ridica la 250,7 mld. euro. Adica aproape 85% din valoarea totala a pietei, care s-a ridicat la 300 mld. euro. In Romania, in schimb, leasingul pentru echipamente a avut anul trecut o pondere de numai 21% din total, insumand putin peste 650 mil. euro. Diferenta nu va fi micsorata semnificativ anul acesta, pentru 2007 fiind prognozata o urcare usoara la 22% din total, adica circa 870 mil. euro.

    Tendinta generala a pietei ramane de crestere, iar principala majorare vine de la societatile de leasing subsidiare ale bancilor. Valoarea contractelor incheiate in 2006 de acestea, 1,9 mld. euro, reprezinta aproape 60% dintr-un total de 3,2 miliarde de euro. Conform estimarilor, in 2007 cifra va urca la 2,9 mld. euro, adica la aproape 70% din piata, pe seama scaderii cotei societatilor independente si a celor „captive“, afiliate unor producatori. „Aceasta concentrare a volumului de contracte in majoritatea dominata de grupuri bancare se inscrie in dinamica normala a pietelor de leasing in dezvoltare. Estimam o concentrare si mai mare in acest sens“, spune Adriana Ahciarliu, secretar general al ALB.

    Pentru membrii ALB (care grupeaza aproape trei sferturi dintre societatile de leasing prezente pe piata), o crestere spectaculoasa a avut loc la nivelul finantarilor catre persoane fizice si liber-profesionisti: valoarea leasingului contractat de acesti clienti a sarit de trei ori in 2006 fata de 2005. Astfel, de la 68 mil. euro in 2005 s-a ajuns la aproximativ 245 mil. euro in 2006. In prima jumatate a anului in curs, contractele incheiate de persoane fizice au insumat 134 mil. euro, principalul produs finantat fiind autovehiculele, in proportie de 80%.

  • Daca nu totul, macar ceva

    Viata noastra nu va fi usoara“, admite Jose Toscano, directorul general al Millennium Bank Romania, referindu-se la tintele stabilite in planul de afaceri al bancii portugheze si pe care trebuie sa le atinga intr-un climat de competitie puternica. Pana in 2010, banca pe care o conduce ar trebui sa ajunga sa detina o cota de piata de 1,5%, iar pana in 2013 ar trebui sa urce la 2,3%. Demers ambitios, mai ales daca este privit prin prisma eforturilor pe care mai bine de jumatate dintre bancile romanesti le fac de ani buni, fara a reusi sa atinga insa decat 1-1,5% cota de piata.

    Ultima dintre nou-venitii pe piata bancara de la noi, Millennium Bank Romania tinteste persoanele cu venituri mari, intreprinderile mici si mijlocii si companiile mari, declara saptamana trecuta Filipe Pinhal, presedintele grupului portughez. Finantarea consumului – zona de afaceri din care bancherii din Romania realizeaza cea mai consistenta parte a profiturilor ñ va fi facuta printr-o retea separata de unitati, respectiv prin centrele de credit Millennium. Reteaua de sucursale este formata din 39 de unitati prezente in noua judete, iar pana la finele anului portughezii vor mai deschide inca doua. Dintre acestea, 30 vor fi centre de credit – unitati de circa 70-80 de metri patrati in care lucreaza 3-4 oameni de vanzari -, 11 vor fi centre financiare (cu un spatiu de 200-275 de metri patrati) si un punct de lucru va deservi segmentul de private banking.

    Pastrand acelasi model si proportie intre unitatile de consum si cele comerciale, in urmatorii doi ani reteaua se va extinde insa, precizeaza Jose Toscano. Astfel ca, la orizontul anului 2010, sigla purpurie a portughezilor ar trebui sa fie vizibila in 100 de unitati, dintre care 80 vor fi dedicate finantarilor de consum (care vor oferi insa si credite pentru locuinte, alaturi de finantari pentru nevoi personale si carduri de credit). In incercarea de a convinge clientii romani, portughezii mizeaza mult si pe canale alternative (internet banking), iar tranzactiile se vor putea efectua non-stop la bancomatele ce permit pe langa retragerea de numerar si depuneri si rambursari de rate.

    Decizia Millenium bcp de a intra pe piata romaneasca printr-o investitie „de la zero“, dupa ce au pierdut Banca Comerciala Romana in fata austriecilor de la Erste Bank, a fost catalogata ca o miscare riscanta. Aglomeratia de piata romaneasca si prezenta de multi ani a marilor grupurilor financiare europene nu pare a mai lasa prea mult loc de miscare noilor veniti. Dintre cei mai mari jucatori din domeniul bancar la nivel regional, doar belgienii de la KBC nu au aici o prezenta foarte consistenta, potrivit unui studiu realizat de curand de italienii de la UniCredit.

    Piata bancara din regiune este dominata de sapte „grei“, din care sase au o prezenta importanta si in Romania: UniCredit, Erste, Raiffeisen, Groupe Societe Generale, IntesaSanPaolo si OTP Bank. Si chiar daca, dupa ce a participat la procesele de privatizare de la BCR si la CEC, KBC a optat sa nu intre direct sau prin vreo alta achizitie pe piata bancara romaneasca, nici grupul belgian nu lipseste din peisaj. In 2006 a facut un prim pas pe piata locala prin preluarea unei companii de leasing, Romstal Leasing si, imediat dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, a notificat BNR pentru obtinerea pasaportului european. Pentru moment, belgienii nu au facut miscari vizibile pentru a se lansa pe alte zone de activitate, dar „ambitia noastra pe termen lung este sa oferim intreaga gama de servicii financiare“, spunea nu cu mult timp in urma directoarea de comunicare a grupului, Viviane Huybrecht.

    De la inceputul anului, 77 de institutii de credit europene au notificat BNR pentru a oferi servicii financiare in mod direct pe piata romaneasca, in baza liberei circulatii a serviciilor financiare. Printre acestea se numara multe nume cu mare greutate, prezente sau nu in mod direct pe piata, precum Barclays Bank, BNP Paribas, Crédit Suisse, Danske Bank, Goldman Sachs, HSBC.

    Un alt grup belgian, Fortis, si el interesat de BCR si CEC, a preluat la randul sau o firma de pe piata locala de leasing – Global Finance -, intrand insa ulterior si pe piata de factoring (printr-un parteneriat cu Compania de Factoring) si pe cea bancara. Astfel, Fortis va oferi (in baza autorizatiei primite de la BNR incepand cu luna iulie) servicii bancare marilor companii, lasand deoparte pentru moment piata de retail. Operatiunile belgienlor din Romania – despre care nu au fost prezentate prea multe detalii – sunt conduse de Nicolae Surdu, fost vicepresedinte al CreditEurope Bank (fosta Finansbank Romania) si isi au sediul central in centrul de afaceri S-Park. Fortis nu este insa singura institutie financiara europeana care isi deschide o sucursala locala, in conditiile in care si casa de economii spaniola laCaixa a obtinut autorizatia de la BNR pentru a incepe operatiunile de la jumatatea lunii iulie.

    Tot pe varianta deschiderii unei sucursale (reglementata de autoritatile competente din tara de origine, nu de catre BNR) au mers si cipriotii de la Bank of Cyprus, care au obtinut licenta de functionare inca de la sfarsitul anului trecut. Potrivit planurilor anuntate anterior, cipriotii se vor concentra in primii ani pe zona de finantare a intreprinderilor mici si mijlocii si pe sectorul corporatist, avand insa pe termen lung in vizor si sectorul de retail. Pana una alta, Bank of Cyprus opereaza in Romania cu o singura unitate, urmand ca a doua sa fie deschisa in curand, dar si cu o companie de leasing care si-a inceput activitatea in primavara acestui an.

    Pentru un jucator ce porneste de la zero pe piata bancara de retail, asa cum o fac portughezii de la Millennium acum, structura sistemului bancar romanesc face cu atat mai dificila dezvoltarea afacerii, in conditiile in care aproape 90% din activele bancare sunt detinute de grupuri straine, si nu de mici banci locale. Si totusi, presedintele Millennium bcp, Filipe Pinhal, prefera sa vada partea plina a paharului: Romania are perspective importante de crestere economica si implicit a sectorului financiar, iar decizia de a porni o investitie greenfield a fost luata „dupa ce am studiat cu atentie tara, economia si sectorul financiar“.

    Mai concret, portughezii mizeaza pe existenta in Romania a 18 milioane de persoane care pot ajunge sa aiba o relatie cu o banca sau alta (asa numita populatie bancabila), pe nevoile de finantare (dovedite si de cresterile puternice ale creditului neguvernamental din ultimii ani) si pe dezvoltarea segmentului de populatie cu venituri mari. In segmentul de clienti cu venituri peste medie, portughezii au, de altfel, si cea mai buna rata de „vanzari incrucisate“, dupa cum arata raportul financiar pe prima jumatate a anului 2007. In Portugalia, spre exemplu, rata de cross-selling era in iunie 2007 de 6,06 produse per client cu venituri peste medie, 3,67 pe client „de masa“ si 5,45 pe companiile mici si mijlocii. O cifra interesanta, in conditiile in care bancile romanesti vand in medie doar 2-2,5 produse per client obisnuit.