BusinessMagazin

Tag: grup

  • Rompetrol devine KazMunayGas International

    Rompetrol a fost înfiinţat de statul român în 1974, având ca obiect de activitate reprezentarea internaţională a industriei petroliere autohtone. În 1993, grupul este privatizat prin metoda MEBO, iar în 1998 este achiziţionat de un grup de oameni de afaceri conduşi de Dinu Patriciu. În 1999, Romeptrol începe să se contureze ca grup prin achiziţia rafinăriei Vega. Achiziţiile continuă în anul 2000 cu achiziţia Petras (actuala Rompetrol Well Services), iar în anul 2001 cu Petromidia. Grupul a rămas în posesia lui Dinu Patriciu până în 2007, când omul de afaceri a vândut 75% din companie către KazMunayGas.

    Schimbarea numelui companiei face parte din strategia de dezvoltare a brandului – KazMunayGas, dar şi de valorificare a activităţilor sale.

    Brandul “umbrelă” este o condiţie prealabilă pentru consolidarea poziţiei pe piaţă a grupului de firme sub marca KMG atât în ​​România, cât şi pentru intrarea cu succes pe alte pieţe externe. Toate companiile grupului vor fi promovate printr-un singur brand puternic, care va fi cunoscut atât în ţară, cât şi la nivel internaţional” a declarat Zhannat Tussupbekov, Managing Director pentru procesarea şi marketing-ul extern al ţiţeiului în cadrul CN KazMunayGas şi CEO al Grupului Rompetrol (de acum – KMG Internaţional).

    De asemenea, divizia centrală de management si suport a Grupului – The Rompetrol Group Corporate Center SRL România, va deveni KMG Rompetrol. Compania va continua să asigure managementul şi serviciile conexe pentru toate companiile ce fac parte din Grupul Rompetrol – KMG Internaţional.

    Brandul Rompetrol va fi folosit în continuare în cadrul segmentului de distribuţie, acesta fiind un brand puternic şi recunoscut atât pe plan local, cât şi internaţional. Schimbarea identităţii vizuale în acord cu noul nume, în Europa şi în regiunea Mării Negre, va avea loc treptat, având în vedere că acum compania operează peste 700 de benzinării în peste 7 ţări.

    Recent, compania a finalizat procesul de dezvoltare a unui nou concept de benzinării Rompetrol. Astfel, pentru a asigura loialitatea clienţilor şi pentru susţinerea investiţiilor alocate pentru dezvoltarea noii identităţi vizuale a staţiilor, compania va continua să opereze sub marca “Rompetrol”.

    Compania a început încă de anul trecut strategia de integrare şi aliniere a operaţiunilor sale în cadrul KMG, respectiv Vector Energy (compania de trading a grupului din Elvetia) a devenit KMG Trading AG (subsidiară a KMG Rompetrol), obiectivul acesteia fiind de a deveni operatorul naţional unic pentru exportul de ţiţei din Kazahstan în Europa şi regiunea Mării Negre. Pentru susţinerea acestei activităţi, dar şi pentru putea intra pe noi pieţe, compania trebuie să-şi dezvolte activele logistice în acord cu nevoile Kazahstanului, dar şi să-şi consolideze operaţiunile de trading.

    Grupul Rompetrol a adoptat recent un nou model operaţional în acord cu strategia de consolidare şi dezvoltare a activităţilor şi operaţiunilor din România şi Europa de Sud-Est. Reorganizarea activităţilor va permite Grupului o creştere a flexibilităţii  operaţiunilor, cu un impact semnificativ în eficientizarea structurii costurilor.

    KMG Internaţional operează peste 1.100 de puncte de distribuţie a carburanţilor în România, Franţa, Spania, Republica Moldova, Georgia, Bulgaria, sub mărcile Rompetrol şi Dyneff. De asemenea, Grupul deţine rafinăriile Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti.

    În Kazahstan, KazMunayGas Internaţional este prezent atât prin intermediul filialei sale Rominserv, care asigură modernizarea complexului petrochimic Pavlodar, cât şi prin  Rompetrol Well Services care furnizează servicii în sectorul de explorare şi producţie a hidrocarburilor.

  • Bouygues oferă 10,5 mld euro pentru SFR, al doilea mare operator de telefonie mobilă din Franţa

     Oferta, care include şi active ale Bouygues Telecom, este finanţată de HSBC Holdings, iar preluarea ar genera venituri suplimentare şi reduceri de costuri evaluate la circa 10 miliarde de euro, transmite Bloomberg.

    O ofertă separată, avansată de furnizorul de servicii prin cablu Altice, deţinut de miliardarul Patrick Drahi, evaluează SFR la circa 20 de miliarde de dolari, au declarat surse apropiate situaţiei. Oferta miliardarului Drahi include 11 miliarde de euro în numerar, active în valoare de 3 miliarde de euro şi o majorare de capital de 750 milioane de euro la Altice, a declarat o sursă apropiată situaţiei.

    Drahi are o avere netă de 7,1 miliarde de dolari, potrivit indicelui Bloomberg al milionarilor.

    Dacă Vivendi va vinde SFR, companie preluată integral în 2011, faptul ar reprezenta orientarea grupului către active media, între care Canal+ şi Universal Music Group.

    “Sunt sceptic că Bouygues va pune mâna pe SFR. Puterea pe care ar avea-o pe piaţă SFR şi Bouygues ar ridica semne de întrebare la autorităţile antitrust”, a declarat Emeka Obiodu, analist la compania de consultanţă Ovum în Londra.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Yahoo renunţă la conectarea pe site-urile sale prin intermediul conturilor de Facebook şi Google

     “Intenţionăm să cerem tuturor utilizatorilor să acceseze serviciile noastre prin intermediul unui cont Yahoo”, a declarat o purtătoare de cuvânt a grupului american.

    “Apoi, butoanele care permit autentificarea prin intermediul conturilor de Facebook şi Google vor fi retrase de pe toate site-urile Yahoo”, a adăugat ea.

    Modificarea a început deja pentru serviciul sportiv Yahoo Sports Tourney Pick’Em şi se va extinde progresiv către celelalte servicii Yahoo!. Grupul american afirmă că această decizie va permite “oferirea unor servicii personalizate mai bune” pentru fiecare dintre utilizatorii săi.

    Directoarea Yahoo!, Marissa Mayer, ajunsă la conducerea grupului în vara anului 2012, încearcă de atunci să relanseze creşterea economică a companiei, iar personalizarea accentuată a serviciilor Yahoo! reprezintă una dintre axele principale ale strategiei sale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veniturile Orange România au crescut anul trecut cu 1,8%, la 934 milioane euro

     Excluzând impactul modificărilor de reglementare (reducerea tarifelor de interconectare – n.r.) veniturile companiei au urcat cu 4,9% anul trecut, cea mai bună performanţă din 2010, notează grupul Orange într-o prezentate ataşată rezultatelor anuale.

    În trimestrul al patrulea, veniturile companiei au avansat la 244 milioane euro, faţă de 233 milioane euro în perioada corespunzătoare a anului anterior. Numărul clienţilor a urcat cu 73.000 în ultimele trei luni ale anului faţă de finele lunii septembrie.

    Traficul de internet pe mobil în reţeaua Orange a crescut cu 47% în trimestrul al patrulea din 2013 faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 51% în 2013 faţă de 2012, se arată într-un comunicat transmis joi de Orange România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se pot transforma contractele de închiriere în bombe cu ceas

    DOMNITORUL ALEXANDRU IOAN CUZA ESTE CEL CĂRUIA I SE DATOREAZĂ CODUL CIVIL DUPĂ CARE A FUNCŢIONAT ŢARA ÎN ULTIMA SUTĂ ŞI MAI BINE DE ANI. Deşi inovator pentru vremea sa, trecerea timpului a impus modificări. Iar în noua formă, recent adoptată, se pot regăsi capcane, spune Daniel Moreanu, director juridic al grupului Genesis Development. Grupul este cel mai important proprietar român de birouri din România, care deţine West Gate Park şi Novo Park; Moreanu coordonează departamentul juridic, care cuprinde şase oameni. El spune că noul Cod civil introduce o nouă instituţie, impreviziunea. Acesta se referă la faptul că toate contractele afectate de situaţii neprevăzute vor produce alte efecte decât cele stabilite iniţial de părţi. 

    Oficial, art. 1.241 din cod spune că „părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei. (2) Cu toate acestea, dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei, instanţa poate să dispună: a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor; b) încetarea contractului, la momentul şi în condiţiile pe care le stabileşte. (3) Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile numai dacă: a) schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului; b) schimbarea împre-jurărilor, precum şi întinderea acesteia nu au fost şi nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil, în momentul încheierii contractului; c) debitorul nu şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor şi nici nu putea fi în mod rezonabil considerat că şi-ar fi asumat acest risc; d) debitorul a încercat, într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă, negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a contractului”. Ce ascund aceste formulări?


    În cazul în care un contract de închiriere nu este tratat corespunzător, chiriaşul sau proprietarul pot ajunge în instanţă pentru a cere reducerea sau, după caz, mărirea chiriei. Or, evoluţia pieţei imobiliare, în sens pozitiv sau negativ, este aproape imposibil de estimat, punctează avocatul.

    Alţi specialişti mai spun că unele din problemele care se pot ivi în practică vor fi cauzate de interpretarea unor termeni de genul „caracter injust„, „împrejurări” sau „rezonabil”. Faptul că instanţele capătă libertatea de a dispune modificarea contractelor poate duce la lipsă de predictabilitate şi la crearea unei jurisprudenţe diferite.

    AMUZANT DIN PRIMA ZI. Dincolo de detaliile juridice, tânărul avocat, 31 de ani, se dovedeşte un vorbitor degajat şi glumeţ. Daniel Moreanu a urmat Facultatea de drept din cadrul Universităţii Bucureşti, iar aventura în domeniu a început încă din anul 4 de facultate. „Ţinteam să ajung magistrat, judecător, şi am avut un examen la drept comercial, care a fost foarte greu, şi am fost invitat în practică la David şi Baias, care este afiliată la PwC.”

    Sediul era aproape de facultate, în Piaţa Operei din Capitală, şi a acceptat. „A fost foarte amuzant în prima zi”, povesteşte el. A ajuns la sediul firmei la opt, era primul. „Nu era nimeni, în afară de o femeie de serviciu, care mi-a spus că oamenii vin abia pe la 9.30-10.„ Stagiul de practică a durat cam şase luni şi i-au plăcut atmosfera şi modul de lucru, dar şi colaborarea din cadrul echipei: oamenii întrebau, dezbăteau, „totul era foarte interesant din perspectivă juridică”.

    Or, în magistratură un astfel de mod de lucru nu prea există, fiecare judecător se preocupă de dosarele sale, iar asta i-a dat de gândit, spune Moreanu. La finalul facultăţii, în 2006, a primit mai multe oferte de muncă („cred că cinci”), dar a ales-o pe cea a casei de avocatură NNDKP. „A fost alegerea bună”, evaluează el.

  • Capitalistul săptămânii: Max Auschnitt

    Max Auschnitt s-a născut în Galaţi în 1888. A fost primul fiu al lui Osias Auschnitt, proprietarul unei mici fabrici, care emigrase din împrejurimile oraşului Lvov, parte a Imperiului Austro-Ungar. Părinţii l-au trimis pe tânărul Max să studieze în Viena, în cadrul Academiei de Înalte Studii Comerciale din Viena. S-a oferit apoi voluntar şi a servit armata română în timpul Primului Război Mondial. La începutul anilor ‘20, Max Auchnitt a preluat fabrica de sârmă şi de cuie din Galaţi, fondată de tatăl lui, şi a transformat-o în grupul Uzinele Metalurgice Titan Nadrag Cala (TNC). 

    Acesta avea în componenţă, pe lângă laminorul de la Galaţi, o nouă fabrică de oţel – Oţelu Roşu – şi mai multe alte uzine metalurgice. Împreună cu subsidiare precum Magazinele Unite, Socomet şi altele, grupul avea circa 1.000 de angajaţi. La sfârşitul anului 1920, Auschnitt a preluat controlul asupra companiei austriece Steg, după ce a cumpărat o mare parte din acţiunile acesteia. Steg deţinea în România compania producătoare de oţel Uzinele şi Domeniile de Fier Reşiţa (UDR) şi era cea mai mare companie românească interbelică, ce avea un capital de peste un miliard de lei şi peste 22.000 de angajaţi.

    Max a fost delegat ca administrator la Uzinele şi Domeniile de Fier Resiţa, iar compania, aflată în pragul falimentului în acel moment, a revenit la profitabilitate sub cârma lui. Ca rezultat al achiziţiilor sale, Auschnitt a devenit cunoscut în România drept „Regele Oţelului„. Prin Steg, Auschnitt a preluat apoi controlul uzinei de oţel Sartid din Iugoslavia şi o fabrică de locomotive din Polonia.

    Pe lângă afacerile din industria grea, Auschnitt a avut acţiuni în multe alte companii, între care Societatea Română de Telefoane sau Banca Chrissoveloni, şi a avut numeroase proprietăţi imobiliare, între care şi vila de lângă Piaţa Victoriei cumpărată în anii 2000 de Gigi Becali. Max Auschnitt concura cu Nicolae Malaxa, atât în afaceri, cât şi în obţinerea favorurilor regelui. El a pierdut lupta cu Malaxa, iar în 1940, în urma unor acuzaţii aduse de acesta, a fost supus unui proces aranjat şi condamnat la şase ani de închisoare. A fost închis la Jilava, o închisoare cunoscută pentru faptul că puţini i-au supravieţuit.

    Max Auschnitt a fost unul dintre supravieţuitori, fiind protejat de multe ori chiar de către ceilalţi deţinuţi. După fuga lui Carol al II-lea din România, lui Auschnitt i-a fost permisă de către mareşalul Antonescu mutarea într-un sanatoriu, iar apoi în arest la domiciliu. În 1944, după ce a aflat că naziştii germani plănuiau uciderea lui, a fugit din ţară cu ajutorul prietenului său Matei Ghica, pilot în cadrul Forţelor Aeriene Române. Au zburat în Egipt, iar germanii au iniţiat un proces şi l-au condamnat la moarte în absenţă.

    După ce germanii s-au predat şi a fost exonerat de acuzaţiile false care i se aduseseră, Auschnitt s-a întors în România pentru a asista la reconstrucţia ţării. În 1947, devenea însă evident că ţara va cădea sub influenţa rusă şi că se va instaura regimul comunist, iar Auschnitt a decis să părăsească România pentru totdeauna.

    A plecat în Statele Unite ale Americii şi a devenit cetăţean american. Un an mai târziu, comuniştii i-au confiscat toate proprietăţile şi l-au condamnat din nou la moarte în absenţa sa. Auschnitt şi-a continuat afacerile în SUA. A înfiinţat împreună cu fratele lui, Edgar, care a fost de asemenea partener în Titan Nadrag Calan şi subsidiarele acesteia, compania Flexigrip Inc., redenumită apoi Minigrip, care producea fermoare de plastic pentru industria ambalajelor. Max Auschnitt a murit însă în 1959 la New York şi nu s-a bucurat de succesul acesteia.

    Minigrip a devenit mai târziu o subsidiară a ITW şi este cunoscută acum drept ITW Zippak. În România, moştenitorii săi au primit despăgubiri de circa 40 milioane de dolari, în acţiuni ale Fondului Proprietatea, precum şi drepturile pentru mai multe imobile.
     

  • Grupul Pirelli vinde divizia de cord metalic, inclusiv fabrica din Slatina, unei companii belgiene

     Pirelli şi Bekaert au încheiat şi acorduri pe termen lung pentru aprovizionare şi dezvoltarea de produse.

    “Tranzacţia va permite Pirelli să se retragă dintr-o afacere unde nu dispune de o dimensiune suficientă a afacerilor pentru a fi competitiv şi să se concentreze pe activităţile de producţie de anvelope premium, cu marje mai ridicate, precum şi să asigure viitorul activităţilor de cord metalic într-un grup care este lider pe piaţa prelucrării şi acoperirilor pentru sârma de oţel”, se arată într-un comunicat al Pirelli.

    Încheierea tranzacţiei depinde de obţinerea aprobărilor autorităţilor de reglementare şi este aşteptată în a doua jumătate a anului.

    Presa din Italia a scris în septembrie că grupul se pregăteşte să vândă divizia de cord metalic, cu afaceri de 300 milioane euro pe an, principalii investitori interesaţi de preluarea operaţiunilor fiind două companii, din Coreea de Sud şi Belgia, precum şi două fonduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Delhaize, proprietarul Mega Image, vinde magazinele din Bulgaria şi iese de pe această piaţă

     Tranzacţia este aşteptată să se încheie în al doilea trimestru al acestui an, după ce va primi aprobarea din partea autorităţii de reglementare.

    În Bulgaria, Delhaize avea la sfârşitul anului trecut o reţea de 54 de magazine operate sub brandul Picadilly, cu 11 mai multe decât în 2012.

    Grupul belgian a cumpărat reţeaua Picadilly în iulie 2011 odată cu achiziţia retailerului sârb Delta Maxi Group, care deţinea magazine în Serbia, Muntenegru, Bosnia, Albania şi Bulgaria.

    În februarie anul trecut Delhaize a vândut magazinele din Albania, iar în iulie pe cele din Muntenegru.

    În România, Mega Image este cel mai mare lanţ de supermarketuri cu o reţea ce cuprinde în prezent 297 magazine în Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe, sub mărcile Mega Image (168), Shop&Go (128), AB COOL FOOD (1). Numai anul trecut, Delhaize a deschis peste 100 de magazine pe piaţa românească.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O companie de consultanţă IT din grupul Porsche a deschis un punct de lucru la Cluj

     “Activitatea diviziei MHP din cadrul concernului Porsche s-a dedicat găsirii de soluţii optime în managementul proceselor şi suportului IT utilizat în sfera business, concentrându-se pe branşa automobilelor. MHP oferă la punctul de lucru din Cluj-Napoca servicii complexe de IT, pentru clienţii din întreaga lume. Portofoliul de servicii înglobează întregul ciclu de viaţă al unui produs, de la etapa de application management la managementul proceselor şi, în final, la faza de dezvoltare customizată. Activitatea de la Cluj-Napoca va începe cu 40 de angajaţi, urmând să fie căutaţi, în continuare, absolvenţi de informatică şi ştiinţe economice”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Directorul general al MHP, Ralf Hofmann, a declarat că în România mulţi potenţiali angajaţi sunt foarte bine pregătiţi din punct de vedere profesional şi vorbesc limbile germană şi engleză.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boeing lucrează la un smartphone care şterge datele stocate dacă se încearcă deschiderea neautorizată. Cum arată şi ce dotări are telefonul

     Boeing Black Smartphone vizează clienţii care ţin la securitate, inclusiv oficiali guvernamentali, potrivit datelor grupului şi unor documente depuse la Comisia pentru Comunicaţii din SUA.

    Dezvoltarea unui telefon reprezintă o extindere a activităţilor diviziei de comunicaţii a contractorului american din industria aerospaţială şi de apărare. Boeing se ocupă deja de securizarea comunicaţiilor la bordul Air Force One, aeronava preşedintelui SUA.

    Smartphone-ul rulează sistemul de operare Android al Google, are un ecran de 5,2 inci pe 2,7 inci, uşor mai mare decât cel al unui iPhone. Dispozitivul este dual SIM, pentru a permite accesarea mai multor reţele de telecomunicaţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro