BusinessMagazin

Tag: energie

  • Ministrul Energiei, Răzvan Nicolescu, şi preşedintele ANRE Niculae Havrileţ participă la conferinţa “Mediafax Talks about Energy”

    Evenimentul este organizat de Agenţia de presă Mediafax, alături de ministrul delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu şi de Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, urmând să fie prezenţi ca lectori Corneliu Bodea – vicepreşedinte Adrem Invest; Carmen Neagu – preşedintele Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, un reprezentant al BVB şi alţi oficiali din companiile din domeniul energetic.

    La conferinţă vor fi supuse dezbaterii ca teme: principiile noii Strategii Energetice a României 2014-2035; mixul energetic al României în prezent şi perspective de viitor; independenţa energetică – obiectiv realizabil sau nu în următorii ani; importul şi exportul de energie; alternative la sursele convenţionale de energie – energia regenerabilă, eoliană şi solară şi viitorul gazelor de şist în România; modul în care modificarea schemei de sprijin pentru energia regenerabilă afectează investiţiile; energia nucleară ca posibilă soluţie pentru România şi semnarea contractului pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, prrecum şi situaţia petrolului şi a gazelor naturale: perimetre exploatabile, noi zăcăminte şi investiţii.

    Alte teme care vor fi discutate în cadrul conferinţei sunt investiţiile în energie şi data lansării fondului bazat pe participaţiile minoritare ale statului; propuneri de îmbunătăţire a Legii 123/2012 privind evergia electrică şi gazele naturale; taxa de stâlp şi impactul estimat al acesteia asupra principalilor jucători din piaţa energetică şi asupra pieţei în general; calendarul liberalizării preţurilor la energie şi gaze naturale pentru agenţii economici şi populaţie; vânzarea pachetelor de acţiuni pe bursă şi privatizarea companiilor de stat; derularea procesului de privatizare a Electrica; ieşirea Hidroelectrica din insolvenţă şi reluarea demersurilor pentru listarea la bursă; finanţarea investiţiilor în energie prin intermediul băncilor, Bursei şi fondurilor de investiţii; consultanţă şi fiscalitate pentru energie.

    Conferinţa va fi moderată de Cristian Dimitriu, director editorial Mediafax Group.

    Evenimentul va reuni aproximativ 200 participanţi, dintre care reprezentanţi din rândul autorităţilor, reprezentanţi ai BVB, BRM, OPCOM, reprezentanţi ai organismelor de reglementare în domeniul energiei, gazului, petrolului şi ai pieţei energetice, directori tehnici, de achiziţii şi de strategie şi dezvoltare. Vor fi prezenţi la conferinţă reprezentanţi din cadrul primăriilor, analişti, ONG-uri, cercetători, precum şi avocaţi, consultanţi, investitori, bancheri, asiguratori şi mass-media.

    Conferinţa “Mediafax Talks about Energy” este organizată în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, cu sprijinul Transelectrica şi al Companiei Naţionale a Uraniului şi are ca parteneri: Petrom, Adrem Invest şi Eximtur.

    Mai multe detalii, agenda evenimentului “Mediafax Talks about Energy” – ediţia a XI-a puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/energy-11

     

  • Nicolescu l-a schimbat din funcţie pe responsabilul cu privatizarea Complexului Energetic Hunedoara

     “Este important în contextul actual să luăm măsuri pentru eficientizarea Complexului Energetic Hunedoara. Din acest motiv, am decis numirea în funcţia de administrator special a unui profesionist, cu o bună reputaţie în sectorul energetic”, a declarat Nicolescu într-un comunicat.

    Mangu este şi şef de lucrări la Departamentul de Management, Ingineria Mediului şi Geologie al Universităţii din Petroşani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce, cum şi cât plăteşti pentru reuşită

    Acolo, omul a început să lucreze pentru o brumă de bani, pentru că putea refolosi materiale pentru a-şi construi propria barcă cu care să facă înconjurul lumii – aceasta era convenţia cu proprietarul şantierului. Şi a trăit cu banii aceia puţini, dormind sub sau, mai târziu, în corpul bărcii sale, un hirsut cu barba zbârlită şi păr răzvrătit, ani de zile, pentru a-şi îndeplini visul. La acutizarea crizei, românii au plecat de la şantier, pentru că nimeni nu-şi mai repara iahtul. Iar povestea mea rămâne cu final deschis, pentru că nu a mai putut să îmi spună nimeni şi nu ştiu ce s-a întâmplat cu universitarul şi cu barca sa. Îmi place să cred că a izbândit, cei care au lucrat cu el spun că a renunţat la mult prea multe – carieră, familie, stabilitate – pentru ideea sa.

    Al doilea personaj este cunoscut de multă lume, cred. Se numeşte Jérôme Kerviel şi este traderul condamnat în 2010 la cinci ani de închisoare pentru că a prejudiciat, în 2008, grupul Société Générale cu 4,9 miliarde de euro. Judecătorii au ajuns la concluzia că a manipulat date şi tranzacţii, iar şeful băncii l-a caracterizat la un moment dat drept terorist. Pe de altă parte, tânărul spune că a folosit metodele pe care le-a învăţat ca angajat al băncii, că supraveghetorul său a deconectat sistemul de alertă care reacţiona la depăşirea unui prag de expunere de 125 de milioane de euro, că pentru a investi 150 de milioane de euro era de ajuns numai o secundă şi alte patru secunde pentru a juca un miliard de euro.

    Nu intru în zona cu cine şi ce a ştiut şi cine şi ce a susţinut la tribunal. Kerviel a fost o parte a unui angrenaj economic şi financiar care s-a învârtit din ce în ce mai repede şi care s-a defectat în 2008. Acum el a ajuns, după judecăţi şi apeluri, la finalul drumului şi trebuie să facă puşcărie. La începutul lunii mai se afla în Italia, cu gânduri sinucigaşe, dar întâlnirea cu papa Francisc l-a schimbat, iar Kerviel vorbeşte de iluminare; pe urmă a plecat pe jos spre Franţa, într-un hagealâc care îl duce spre izbăvirea sa, închisoarea. Merge mai pe ocolite, într-un demers uşor de înţeles – se bucură de libertate, de verdeaţă, de ţigările sale, ba uneori de simpatia oamenilor. Şi spune, şi aici tind să-i dau dreptate, că lumea nu a învăţat nimic din criză, că lucrurile au rămas cam la fel cum erau în 2008. Un detaliu pentru filmul meu: mergea pe autostradă, iar un poliţist a vrut să-l amendeze pentru asta. I-a povestit poliţistului că datorează 4,9 miliarde de euro, iar acesta a izbucnit în hohote şi a renunţat la ideea amenzii.

    Două poveşti frumoase, nu? În esenţă, două istorii cu oameni care au plătit pentru propria idee de reuşită. Nu am alte idei moralizatore, voiam doar să povestesc cele două istorii şi să dau o temă de gândire.

    Ilustrez cu un Turner frumos, cu un nume imposibil – „Nava de linie Temerarul remorcată la ultima ancorare pentru a fi distrusă„; este, în fond, o poveste la fel de frumoasă ca aceea a polonezului sau a lui Kerviel; Temerarul, o navă construită din 5.000 de stejari, cu 98 de tunuri şi un echipaj de 750 de oameni, a fost nava care a stat alături de Victory a lui Nelson la Trafalgar – povestea eroismului. Acum, măreaţa, eleganta navă este trasă spre locul supliciului de un mic remorcher cu aburi – povestea progresului, a victoriei focului asupra pânzelor. O reuşită.

  • Profitul operaţional al CEZ a scăzut

    Pe segmentul de producţie şi distribuţie, profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) a scăzut de şapte ori în primul trimestru, la aproximativ 7,3 milioane de euro.

    CEZ a înregistrat un impact negativ de 25,5 milioane de euro, ca urmare a amânării începând din iulie a acordării celui de-al doilea certificat verde pentru parcurile eoliene deţinute în România, precum şi a suspendării acordării primului certificat verde pentru parcul Fântânele Vest începând din noiembrie, decizie determinată de o întârziere datorată Comisiei Europene într-un proces de notificare.

    Producţia de electricitate a CEZ în România a scăzut în primul trimestru cu 16%, la 342 GWh, în timp ce parcurile eoliene ale grupului au consemnat un declin de 21%, la 322 GWh.

  • Fondatorul Tesla Motors: Lumea are nevoie de sute de “gigafabrici” de baterii litiu-ion

     Forumul este o conferinţă anuală găzduită de un membru în board-ul Tesla, Ira Ehrenpreis, transmite Bloomberg.

    Tesla, producătorul de automobile electrice de lux din Palo Alto, California, anticipează că fabrica aflată în plan va produce baterii litiu-ion mai ieftine cu peste 30% faţă de preţurile actuale, a spus Musk.

    “Cred că putem să obţinem o reducere mai mare de 30%”, a spus Musk, adăugând că pe măsură ce cererea pentru baterii din partea companiilor auto va creşte, va fi nevoie de multe “gigafabrici”.

    Numai pentru acoperirea cererii sporite din partea producătorilor de automobile este nevoie de 200 de astfel de fabrici, a explicat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TRAGEDIE în Turcia: Bilanţul exploziei din mina de la Soma a ajuns la 282 de morţi

     UPDATE Bilanţul catastrofei miniere din Turcia a ajuns la 282 de morţi

    Cadavre au fost scoase în noaptea de miercuri spre joi dintr-o mină, în vestul Turciei, în care a avut loc un accident marţi, numărul morţilor ajungând la 282, a anunţat joi dimineaţa ministrul turc al Energiei, relatează AFP.

    “La ora (locală) 8.00 (8.00, ora României) avem 282 de morţi”, a declarat Taner Yildiz pentru presă.

    Bilanţul anterior, comunicat de Taner Yildiz, era de 274 de morţi.

    UPDATE 23:02 Bilanţul preliminar al accidentului minier din Turcia a ajuns la 274 de morţi

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Gazprom Aleksei Miller a scăpat de sancţiuni UE prin lobby-ul unor grupuri energetice

     Uniunea Europeană (UE) a extins luni lista cu persoane vizate de sancţiuni din cauza crizei din Ucraina, adăugând 13 nume pe ea.

    Iniţial, Aleksei Miller, preşedintele-director general al Gazprom, figura pe această nouă listă, dar o serie de grupuri europene au insistat pe lângă Guvernele lor pentru ca acesta să fie scos de pe listă, argumentând că aceste sancţiuni vor complica în mod considerabil activitatea cu gigantul rus, care este un actor incontestabil pe piaţa europeană, a declarat un bancher în domeniul investiţiilor apropiat de firme cu activitate în sectorul energetic.

    “Nu a fost uşor să ne facem auziţi de către autorităţi, a fost necesar să dăm numeroase telefoane pentru a obţine o reacţie”, a declarat, de asemenea, pentru ziar, reprezentantul unei firme europene, sub protecţia anonimatului.

    Potrivit acestei surse, grupuri franceze, germane şi taliene au acţionat în favoarea lui Miller.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este prima “victimă” a taxei pe stâlp. “Nicio ţară normală nu impozitează investiţiile”

    Centrale hidro, termo şi nuclearoelectrice, sonde de ţiţei sau gaze, baraje, stâlpi, cabluri, iazuri sau canale de irigaţii – toate companiile care deţin şi astfel de active sunt nevoite să plătească începând din mai 2014  un impozit de 1,5%, denumit generic taxa pe stâlp.

    Acest nou impozit, care se aplică la valoarea de inventar a construcţiilor, a dat peste cap planurile de afaceri ale marilor jucători din piaţa de energie, agricultură sau telecomunicaţii (şi nu numai), care au estimat că vor fi nevoite să plătească fiecare câteva milioane sau chiar zeci de milioane de euro.

    Taxa pe stâlp, care a intrat în vigoare la începutul acestui an şi care va putea fi plătită în două rate egale, pe 25 mai, respectiv 25 septembrie, a stârnit şi o serie de controverse şi interpretări, în contextul în care statul nu publicase nici la mijlocul săptămânii trecute, deci cu mai puţin de trei săptămâni înainte de plata primei rate, normele metodologice privind modul de aplicare a acestui nou impozit.

    Cu alte cuvinte, modul de calcul al taxei pe stâlp este reglementat foarte succint şi există încă incertitudini cu privire la impozitarea sau nu a anumitor categorii de construcţii.

    Chiar şi în acest context, statul ştie cât are de colectat de la companii. Guvernul a estimat că va încasa circa 480 de milioane de lei (110 milioane de euro) din taxa pe stâlp, însă de fapt suma ar putea fi mult mai mare. Din unele calcule, bugetul de stat va înghiţi din această nouă taxă peste 1,1 miliarde de lei (250 de milioane de euro) doar de la 38 de mari plătitori, estimează Gabriel Biriş, partener al casei de avocatură Biriş Goran.

    Printre companiile care ar urma să plătească cel mai mult la bugetul de stat pentru impozitul pe construcţii speciale se numără Petrom, cea mai mare firmă din România, cu afaceri de 5,5 miliarde de euro şi profit de un miliard de euro anul trecut. Petrom a estimat că va plăti pe taxa de stâlp între 70 şi 100 de milioane de dolari (50-72 de milioane de euro) anul acesta.

    Şi compania de stat Nuclearelectrica, care administrează singura centrală nuclearelectrică din România, a prognozat că impozitul pe care îl va plăti către bugetul de stat pentru construcţiile speciale se apropie de 100 de milioane de lei (23 de milioane de euro). „În mod evident, plata acestor taxe va avea un impact asupra profitului şi rezultatului financiar în sensul scăderii acestora, (…) într-o perioadă când eforturile companiei sunt direcţionate către o creştere susţinută a indicatorilor financiari, în conformitate cu strategia de creştere financiară asumată„, spune Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica.

    În acest context, compania spune că intenţionează să-şi adapteze strategia în sensul absorbirii cel puţin parţiale a acestui impact. Nuclearelectrica a încheiat anul precedent cu un profit net de aproape 96 de milioane de euro.
    „Este o nenorocire. Este un impozit pe investiţii într-o ţară în care investiţiile sunt oricum la un nivel nepermis de redus şi care ar trebui să creeze condiţii pentru investiţii, nu să le inhibe„, este de părere avocatul Gabriel Biriş. El exemplifică printr-o investiţie de 1 milion de euro care se încadrează în categoria de construcţii speciale, pentru care proprietarul va trebui să plătească anual un impozit de 15.000 de euro, indiferent că aceasta este profitabilă sau nu.

    „Denumirea de «taxă pe stâlp» a fost adoptată pentru a limita impactul acestui impozit în mintea oamenilor. În realitate, acest impozit nu afectează doar companiile de electricitate care deţin stâlpi„, spune Biriş. El adaugă că printre cele mai sever afectate sectoare vor fi agricultura, logistica şi distribuţia, precum şi tot ce înseamnă energie regenerabilă.

  • Departamentul pentru Energie: Studiile de fezabilitate pentru Tarniţa nu au concluzii

     Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a transmis Consiliului de Administraţie al Hidro Tarniţa, firma de proiect înfiinţată în 1 noiembrie 2013, să prezinte un plan de acţiuni, conform căruia proiectul hidrocentralei să beneficieze de informaţiile obţinute în urma realizării studiilor, chiar dacă acestea nu conţin toate concluziile privind fezabilitatea sau nefezabilitatea proiectului.

    “Departamentul pentru Energie solicită Consiliului de Administraţie al Hidro Tarniţa să finalizeze studiile de fezabilitate privind proiectul în cauză la costuri minime, cu o eficienţă ridicată în cheltuirea banilor societăţilor de stat prezente în acţionariat. Proiectul Tarniţa (judeţul Cluj – n.r.) este unul strategic pentru România”, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OMV Petrom se aşteaptă în 2014 la ”un rezultat negativ” din producţia şi vânzarea de energie

     Compania, controlată de grupul austriac OMV, a înregistrat în primul trimestru un EBIT din activitatea de gaze şi electricitate de 37 milioane de lei, cu 68% mai mic faţă de 113 milioane de lei în primele trei luni ale anului 2013.

    ”Preconizăm că marjele din activitatea de energie electrică vor continua să se deterioreze, conducând la un rezultat negativ al acestei activităţi în 2014. Încercăm să diminuăm această tendinţă prin consolidarea poziţiei centralei Brazi pe pieţele de echilibrare şi de servicii tehnologice de sistem, prin valorificarea flexibilităţii centralei”, se arată în raportul trimestrial al companiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro