Tag: copii

  • Eurostat: Peste un sfert din copiii din UE, la risc de sărăcie. În România sunt peste jumătate

    Datele din raport sunt date publicităţii de Biroul de Informare al Parlamentului European în Romania, marţi, când deputaţii europeni au votat o rezoluţie ce îndeamnă ţările UE să stimuleze eforturile de combatere a sărăciei în rândul copiilor şi a inegalităţilor sociale. Aceştia mai recomandă ca statele membre să garanteze copiilor acces la educaţie gratuită şi de calitate.

    Textul a fost aprobat cu 569 voturi “pentru”, 77 “împotrivă” şi 49 de abţineri.

    Conform Convenţiei ONU privind drepturile copilului, toţi copiii ar trebui să aibă garantat dreptul la educaţie, servicii de sănătate, locuinţe, timp liber şi un regim alimentar echilibrat.

    Cu toate acestea, în Europa, aproximativ 26 de milioane de copii (sub 18 ani) riscă sărăcia şi excluziunea socială, potrivit unui raport Eurostat pe 2014. Acest număr reprezintă 27,7% din totalul copiilor din UE.

    Copiii care trăiesc în sărăcie pot fi găsiţi în fiecare stat UE, chiar dacă procentele variază.

    Copiii riscă sărăcia cel mai mult în România (51%), Bulgaria (45,2%) şi Ungaria (41,4%), în timp ce procentul este mult mai mic în ţări precum Danemarca (14,5%), Finlanda (15,6%) şi Suedia (16,7%).

    Problema malnutriţiei în rândul copiilor este, de asemenea, în creştere în Europa. Potrivit UNICEF, procentul de copii care nu îşi pot permite să mănânce carne sau peşte o dată la cel puţin două zile s-a dublat în Estonia, Grecia şi Italia (din 2008).

    Sărăcia nu este doar o chestiune de bani. Pe lângă imposibilitatea de a acoperi nevoile de bază ale copiilor, cum ar fi alimentele, îmbrăcămintea şi locuinţa, sărăcia mai înseamnă şi excluziunea socială sau lipsa de acces la sănătate şi educaţie de calitate. Copiii care trăiesc cu părinţii singuri, în special mame singure, sunt supuşi unui risc mai mare de sărăcie, se mai arată în comunicatul Biroului de Informare al Parlamentului European în Romania.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 23 noiembrie 2015

    Număr special: “Cele mai inovatoare companii din România”

    Am început proiectul celor mai inovatoare companii din România anul trecut, cu sentimentul că am descoperit o piaţă nouă. Institutul de statistică informa că în perioada 2010 – 2012 – acestea fiind cele mai recente date – una din cinci companii a introdus sau implementat un produs nou, un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă şi că mai bine de jumătate din firmele inovatoare şi-au dezvoltat inovaţiile în propria companie.  

    Rezultatul a fost un primul catalog al companiilor inovatoare, o reuşită cu proiecte din cele mai diverse, de la compania cu un singur angajat, a unui tânăr care rezolvase o problemă cât se poate de importantă pentru companii, facilitându-le acestora accesul la bazele de date ale Ministerului Finanţelor, la mari companii preocupate de economisirea de energie sau care au adoptat produse sau stategii de marketing inovatoare. Am avut companii care au reinventat banalul plic şi au redus astfel cheltuielile legate de corespondenţă cu 30%.

    Citiţi mai multe în ediţia print a Business Magazin începând de luni, 23 noiembrie 2015.

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 16 noiembrie 2015

    COVER STORY: Think Big 2.0

    Criza a schimbat noţiunea de boom imobiliar şi a adus dezvoltatorii în paradigma caselor mai mici, mai accesibile şi mai uşor de vândut. Cel mai mare şantier din Bucureşti, Metalurgiei Park, rezumă strategia imobiliară a ultimilor cinci ani şi avansul neaşteptat al sudului Capitalei.


    ANTREPRENORIAT: Arhitectura pantofului perfect


    CLUB BUSINESS MAGAZIN: Riscurile de securitate din industria medicală


    REPORTAJ: Cel mai scump, cel mai înalt, cel mai frumos


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 9 noiembrie 2015

    COVER STORY: 7 cauze ale unei tragedii

    Analiştii şi teoriile catastrofelor spun că, pentru ca un accident grav să se întâmple, este nevoie de un cumul de factori mai mult sau mai puţin legaţi între ei, de regulă şapte la număr, care alcătuiesc un lanţ al slăbiciunilor. Ni-l putem imagina ca pe un şir de piese de domino, care se năruie pe rând şi fac posibilă o întâmplare nefericită. Este şi cazul catastrofei din clubul Colectiv, un cumul al unui şir de fapte şi de slăbiciuni care începe cu atât de româneştile „se poate şi aşa“ sau „să alegem cea mai ieftină variantă“, continuă cu nepăsarea faţă de reguli, legi sau cutume, pentru că „nouă nu ni se poate întâmpla aşa ceva“ şi se termină cu lipsa de profesionalism şi cu modul relaxat în care se fac controalele şi cum este privită securitatea individului în oraşul modern, în ceea ce definim prin formularea „jungla urbană“.


    ANTREPRENORI: Primul scuter inteligent a fost dezvoltat de patru români şi marketat ca produs britanic


    INVESTIŢII: Piaţa tractoarelor se schimbă odată cu bugetele agricultorilor


    CLUB BUSINESS MAGAZIN: Ce schimbări aduce noul cod fiscal pentru impozitarea imobilelor?


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Închisoarea unde nu există gardieni, uniforme sau gratii iar prizonierii trăiesc alături de familiile lor – GALERIE FOTO

    Aceasta este cea mai bizară închisoare din lume, unde drogurile sunt produse în serie, copii zburdă în jur, iar deţinuţi au propriul sistem de justiţie.

    San Pedro este unul dintre cele mai periculoase penitenciare din lume. Aici sunt încarceraţi în jur de 3.000 de detinuţi, iar familiile locuiesc împreună cu ei. Nu există gardieni, uniforme sau gratii şi orice se poate cumpăra, inclusiv droguri, care sunt produse în masă, fără ca autorităţile să se opună, relatează Daily Mail.

    Locul a fost făcut faimos de către jurnalistul australian Rusty Young prin cartea sa “Marching Powder”, lansată în 2003. El a revizitat închisoarea San Pedro şi a constatat că, după 12 ani, nimic nu s-a schimbat. Traficul de droguri este în floare, iar prizonierii plătesc pentru celule şi hrana şi fac muncă brută pentru a câştiga banii cu care să îşi cumpere narcoticele.

    Familiile deţinuţilor locuiesc în interiorul închisorii deoarce consideră că astfel copiii sunt în siguranţă în interior, mai în siguranţă decât dacă ar locui pe străzi. Bineînţeles, sistemul nu este unul sigur. O fetiţă de 12 ani  a rămas însărcinată după ce a fost violată de un grup de deţinuţi. Aceste infracţiuni nu rămân însă nepedepsite. Nu de gardieni, ci chiar de puşcăriaşi. Prizonierii au un sistem de reguli şi legi care trebuiesc respectate. Astfel violatorii şi pedofilii sunt supuşi “judecăţii” într-un bazin de beton unde sunt bătuţi, înjunghiaţi şi electrocutaţi până mor în faţa mulţimii.

    Există şi paznici, dar nu în interior, ci la exterior şi la poţi, interiorul peniteciarului San Pedro este condus de deţinuţi. Acest model este unul ieftin, iar guvernul bolivian îl aprobă. 

  • Închisoarea unde nu există gardieni, uniforme sau gratii iar prizonierii trăiesc alături de familiile lor – GALERIE FOTO

    Aceasta este cea mai bizară închisoare din lume, unde drogurile sunt produse în serie, copii zburdă în jur, iar deţinuţi au propriul sistem de justiţie.

    San Pedro este unul dintre cele mai periculoase penitenciare din lume. Aici sunt încarceraţi în jur de 3.000 de detinuţi, iar familiile locuiesc împreună cu ei. Nu există gardieni, uniforme sau gratii şi orice se poate cumpăra, inclusiv droguri, care sunt produse în masă, fără ca autorităţile să se opună, relatează Daily Mail.

    Locul a fost făcut faimos de către jurnalistul australian Rusty Young prin cartea sa “Marching Powder”, lansată în 2003. El a revizitat închisoarea San Pedro şi a constatat că, după 12 ani, nimic nu s-a schimbat. Traficul de droguri este în floare, iar prizonierii plătesc pentru celule şi hrana şi fac muncă brută pentru a câştiga banii cu care să îşi cumpere narcoticele.

    Familiile deţinuţilor locuiesc în interiorul închisorii deoarce consideră că astfel copiii sunt în siguranţă în interior, mai în siguranţă decât dacă ar locui pe străzi. Bineînţeles, sistemul nu este unul sigur. O fetiţă de 12 ani  a rămas însărcinată după ce a fost violată de un grup de deţinuţi. Aceste infracţiuni nu rămân însă nepedepsite. Nu de gardieni, ci chiar de puşcăriaşi. Prizonierii au un sistem de reguli şi legi care trebuiesc respectate. Astfel violatorii şi pedofilii sunt supuşi “judecăţii” într-un bazin de beton unde sunt bătuţi, înjunghiaţi şi electrocutaţi până mor în faţa mulţimii.

    Există şi paznici, dar nu în interior, ci la exterior şi la poţi, interiorul peniteciarului San Pedro este condus de deţinuţi. Acest model este unul ieftin, iar guvernul bolivian îl aprobă. 

  • Piedone, “de profesie om”: “Atunci când mii de oameni ies în stradă să-ţi ceară să pleci, e bine să asculţi”

    Primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, căruia mii de oameni i-au cerut în stradă să plece în urma tragediei din Clubul Colectiv, a demisionat miercuri dimineaţă.

    Redăm în continuare comunicatul de presă emis de primarul demisionar al Primăriei Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone:

    “În primul rând, aş vrea sa îmi exprim din nou regretul pentru tragedia din Clubul Colectiv.

    Sunt şi eu tată şi mă doare sufletul când mă gândesc la durerea celor care sunt nevoiţi acum să – şi îngroape copiii sau să tremure lângă patul de spital, sperând ca ei să se facă bine.

    Condoleanţe familiilor îndoliate şi multă putere si sănătate celor care se luptă în aceste clipe pentru viaţă.

    De asemenea, vreau să îmi exprim părerea de rău pentru reacţiile din primele clipe de după tragedie. Îmi dau seama acum că nu era momentul cel mai potrivit să vorbesc despre acte. Mărturisesc însă că motivul pentru care am făcut-o nu a fost pentru ca să îmi salvez pielea, ci dorinţa de a clarifica lucrurile cât mai repede, de a informa publicul despre documentele firmei care deţinea Clubul Colectiv, din punct de vedere al competenţelor Primăriei Sectorului 4.

    După toate reacţiile din ultimele zile, după emoţia şi furia total justificate şi exprimate în spaţiul public în căutarea vinovaţilor, după miting-ul de ieri din Capitală îmi prezint astăzi demisia de Primar al Sectorului 4, în semn de respect faţă de victimele tragediei  şi sper ca vidul legislativ şi carenţele administrative să tragă un semnal de alarmă, de la cel mai simplu funcţionar, până la cel mai înalt for legislativ.

    Poate că atunci când mii de oameni ies în stradă să-ţi ceară să pleci şi alte mii cer acelaşi lucru pe reţelele de socializare, e bine uneori să asculţi.

    Îmi asum această vină morală, cât despre cea legală, voi lăsa Justiţia să îşi spună cuvântul.

    Le mulţumesc cetăţenilor Sectorului 4 care au crezut în mine şi care mi-au acordat voturile lor, le cer scuze că plec şi vreau să îi asigur că nu i-am trădat niciodată.

    Le cer iertare şi celor care cred că am greşit, dar vreau să ştie că am luptat mereu şi pentru ei.

    Poate că am ieşit uneori prea des la tv, dar am fost mândru de ceea ce am reuşit să fac împreună şi pentru bucureştenii mei, locuitori ai Sectorului 4.

    Poate că alteori am fost prea gălăgios, prea ferm, prea hotărât, dar am făcut-o din cauza temperamentului meu impulsiv, supărat pe situaţiile intolerabile.

    Am vrut totdeauna să asigur un trai sigur, sănătos şi civilizat cetăţenilor din Sectorul 4. Poate că m-am implicat în prea multe lupte, poate am dus bătălii pe prea multe fronturi şi am scăpat din vedere lucruri cu adevărat importante.

    Cer iertare familiei mele pe care de multe ori am neglijat-o şi îi rog pe cei dragi să mă ierte, dacă au avut de suferit din cauza mea.

    Cu regret pentru familiile îndoliate şi respect pentru cetăţenii Capitalei care vor un sistem mai responsabil, care să îi protejeze mai bine, astfel încât astfel de tragedii să nu se mai repete.

    Cristian Popescu – Piedone,
    De profesie om”

  • Satul cu numai 100 de locuitori care aşteaptă peste 700 de imigranţi – GALERIE FOTO

    750 de imigranţi vor ajunge într-o localitate cu doar 102 locuitori.  Primii 100 de refugiaţi au ajuns în seara asta însatul Sumte, din estul Germaniei. Astfel populaţia acestei localităţi va creşte cu 700% în următoarele zile. Copii, bărbaţi şi copii au coborât din autobuze în timpul nopţii şi au fost întâmpinaţi de grupul de ajutorare Arbeiter-Samariter-Bund (ASB), care au transformat spaţii de birouri în locuri de cazare pentru refugiaţi, informează Daily Mail.

    Satul Sumte are doar 102 locuitori, majoritatea pensionari, iar un consilier, declarat neo-nazist, spune că acest influx de refugiaţi va duce la “distrugerea patrimoniului nostru genetic”.

    Aceştia nu sunt singuri refugiaţi care vor ajunge în Sumte, localităţii fiindu-i repartizaţi 750 de imigranţi, număr ce a scăzut de la 1000, cât era iniţial stabilit. “Am creat spaţiu pentru 509 oameni. Azi au venit doar 100, dar mai aşteptăm mai mulţi oameni zilele următoare”, a declarat un reprezentat ASB.

    Sumte nu este singura localitate din Germania unde au ajuns imigranţi. În alte localităţi, imigranţii au fost primiţi ostil de o parte din localnici. Duminică, în Magdeburg, un grup de 30 de persoane înarmate cu bâte de baseball au agresat mai mulţi imigranţi.

  • Cluj: Psihologii au lansat, în premieră mondială, un film de desene animate ca terapie pentru copii

    Coordonatorul proiectului “Retman şi Retmagia”, Daniel David, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că filmul şi cartea sunt parte a unui proiect al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie de la Universitatea “Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, fiind un produs multidisciplinar, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Lansăm filmul de desene animate terapeutic şi cartea «Retman şi Retmagia» care sunt parte a unui proiect al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie de la UBB. Filmul şi cartea sunt un produs multidisciplinar, inovativ complex, prin faptul că se adresează unui public diversificat, cum sunt cercetători în domeniul psihologiei, psihoterapeuţi practicieni, educatori, profesori, părinţi, dar şi copii şi tineri. Desenele animate se constituie, practic, în terapii pentru patru dintre cele mai întâlnite probleme ale copiilor, ajutându-i să treacă peste stările de depresie, anxietate, vinovăţie şi furie. Filmul reprezintă o premieră în psihologia mondială, şi anume utilizarea desenelor animate nu doar în scop educativ, ci, mai mult, ca terapii în sine”, a spus David.

    Potrivit acestuia, filmul şi cartea abordează rolul personajului Retman din desenele animate, după ce a fost, iniţial, prezentat ca erou de benzi desenate şi robot.

    “Retman este un avatar pentru o formă de psihoterapie care s-a născut în anii ’70 în SUA, iar prin el vrem să ducem psihoterapia la oameni. Ca personaj de desene animate terapeutice, este personajul prin care psihoterapia raţional-emotivă şi cognitiv-comportamentală poate să ajungă mai repede la copii, ştiut fiind faptul Anchorcă aceştia învaţă eficient prin imitaţie, repetând comportamentele modelelor văzute în jur, şi modelare, în sensul că repetă ceea ce face un model, dar pentru a obţine aceleaşi recompense şi/sau a evita aceleaşi pedepse”, a explicat psihologul clujean.

    Daniel David a precizat că desenele animate “Retman şi Retmagia” cuprind cinci filmuleţe a câte 10-12 minute, puse pe un CD care însoţeşte cartea.

    “Retman se adresează copiilor de la 6-7 ani până la adolescenţă. Am creat personaje adaptate pentru copii, pentru fiecare cogniţie iraţională cum sunt Catastrofus, Frustratus, Necesarus, Descurajatus, ajutoarele lui Iraţionalius cu care se luptă Retman. Retman îi învaţă pe copii că, dacă îşi controlează emoţiile negative, vor fi mai fericiţi şi funcţionali. Copiii trebuie să înţeleagă că aceste personaje nu se referă la evenimente de viaţă şi la persoane, ci la propriile gânduri. Emoţiile noastre nu sunt generate de alţi oameni şi de evenimente, ci de modul nostru de gândire asupra acestor lucruri”, a afirmat el.

    Daniel David a menţionat că echipa de specialişti pe care o coordonează se va ocupa de subtitrarea filmului în limba engleză şi, ulterior, de dublarea în limba engleză, pentru a putea fi folosit şi în străinătate. De asemenea, proiectul Retman va fi dezvoltat cu alte filme care vor fi folosite şi pentru alte probleme ale copiilor şi adolescenţilor, cum sunt controlul alimentar şi consumul de droguri, personajul principal urmând să constituie şi subiectul unui joc video şi al unei aplicaţii pentru telefonul mobil.

    Proiectul “Retman şi Retmagia” a beneficiat de o finanţare de 30.000 de euro din partea unei fundaţii, fiind realizat în colaborare cu designeri de la Universitatea de Artă şi Design (UAD) din Cluj-Napoca, scriitori şi artişti clujeni.

  • Studiu: Foarte mulţi părinţi simt că nu au niciun control asupra ceea ce văd sau fac copiii lor online

    Un nou studiu realizat de Kaspersky Lab şi B2B International dezvăluie faptul că, la nivel global, 30% dintre părinţi simt că nu au niciun control asupra a ceea ce văd sau fac copiii lor online, iar 38% sunt îngrijoraţi de faptul că utilizarea internetului de către copiii lor ar putea duce la dependenţă. Pe lângă aceste preocupări, mulţi adulţi se tem că părinţii şi bunicii, activi în mediul digital,ar putea fi la fel de vulnerabili.

    Peste jumătate (52%) dintre respondenţi cred că ameninţările cu care se confruntă copiii lor în mediul online sunt în creştere. Preocuparea cea mai des întâlnită (în 45% din cazuri) se referă la conţinutul nepotrivit sau explicit pe care copiii l-ar putea întâlni online, iar aproape două treimi (60%) dintre respondenţi îşi exprimă convingerea că accesul copiilor la astfel de conţinut nu este restricţionat de nimic.

    Alte preocupări includ probabilitatea ca persoane străine să intre în contact şi să comunice cu copiii(41%) şi dezvăluirea prea multor informaţii personale (40%). 38% se tem de instalarea dependenţei de internet la copii şi că aceştia petrec prea mult timp online.
    Riscul ca cei mici să întâlnească, şi, probabil, să nu recunoască programe malware este o preocupare majoră pentru 37% dintre părinţi. Ceea ce este mai surprinzător şi îngrijorător este faptul că cyberbullying-ul, un fenomen care poate avea un impact devastator asupra vieţii tinerilor pe termen lung, este listat ca un motiv serios de îngrijorare de către doar 35% dintre părinţi.

    la nivel global,52% dintre respondenţi au părinţi care folosesc internetul, iar dintre aceştia, mai mult de jumatate (29%) îşi fac griji cu privire la riscurile pe care părinţii lor le-ar putea întâlni şi la care nu ar putea face faţă.

    Preocupările principale pentru utilizatorii de internet mai maturi includ riscul de a fi infectaţi cu malware (52%), site-urile web şi email-urile false (50%), pierderea de bani în urma fraudelor sau a altor activităţi infracţionale de acest tip (45%), escrocheriile online (38%) şi chiar spionajul (37%).

    “Instinctul de protecţie este caracteristic părinţilor, dar în mediul online regulile se schimbă. Studiul nostru arată că mulţi părinţi se tem că în contextul multiplicării conţinutului nereglementat disponibil, creşte şi numărul de ameninţări online cu care se confruntă copiii lor. Ceea ce e îngrijorător e faptul că, potrivit studiului, o cincime din părinţi nu iau nicio măsură pentru a-şi proteja copiii şi, mai mult de jumătate (58%), nici măcar nu vorbesc cu ei despre ameninţările online,” a declarat David Emm, Principal Security Researcher în cadrul Kaspersky Lab .