BusinessMagazin

Tag: buget

  • Băsescu: Bugetul anului 2012 trebuie să fie extrem de prudent

    S-ar putea ca evaluarea europeană să nu ţină cont de nevoia de menţinere a expunerii pe statele non-euro.

    Trebuie găsite soluţii cu cel mai mic impact asupra populaţiei când vorbim de reducerea deficitului bugetar. Guvernul trebuie să analizeze unde sunt lucruri care trebuie explicate şi făcute. În niciun caz nu se pune problema reducerii de pensii sau de salarii.

    Reduceri de cheltuieli trebuie făcute în 2012 pentru a proteja investiţiile, dar trebuie văzut unde se vor face aceste reduceri.

    Vom stabili care sunt şansele ca anul viitor să fie indexate pensiile. Ce vă pot spune cert este că nu se vor tăia sau impozita suplimentar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: Doar tăind cheltuieli bugetare, s-ar putea să fim loviţi de alte si alte disfuncţionalităţi

    “Eu cred că, în 2012, ţara se va putea angaja pe două fronturi: unul pentru însănătoşirea în continuare a bugetului si al doilea pentru consolidarea creşterii economice. Altfel, doar tăind cheltuieli bugetare, s-ar putea să fim loviţi de alte si alte disfuncţionalităţi”, a spus Isărescu, în discursul rostit cu ocazia primirii emblemei “Onoarea militară”, care i-a fost decernată de către ministrul apărării, Gabriel Oprea.

    “În această importantă bătălie, societatea românească se poate baza pe stabilitatea asigurată de armata română si pe stabilitatea financiară pentru care muncim noi, cei de la Banca Naţională”, a adăugat Isărescu.

    Banca Naţională, potrivit legilor ţării, poartă o mare răspundere pentru asigurarea stabilităţii financiare, reaminteşte guvernatorul. “Şi noi, cei de la Banca Naţională, vă putem raporta astăzi – ca să folosesc limbajul militar – că deşi România nu a fost ocolită de criza economică globală, am reuşit să apărăm ţara de criza financiară.”

    Emblema “Onoarea militară” reprezintă cea mai înaltă distincţie militară onorifică din sistemul de distincţii şi însemne militare.

  • Dacian Cioloş, “consternat” că programul de ajutor alimentar pentru săracii Europei n-a fost deblocat

    “În aceste ultime zile, în aceste ultime ore, Comisia Europeană a făcut tot ce i-a stat în putere şi şi-a asumat toate responsabilităţile pentru a face posibil un acord. Argumentele tehnice sau juridice avansate de unele state membre pentru a respinge acest program sunt depăşite”, a spus Cioloş. “Vreau să asigur beneficiarii acestui sprijin şi organizaţiile caritabile de angajamentul Comisiei Europene de a susţine şi de a permanentiza acest program. Mai este încă timp pentru a acţiona. Mai este încă timp pentru ca acele state membre care blochează decizia să revină asupra poziţiei lor”.

    Programul european de distribuire a produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate (PEAD) este una din principalele surse de aprovizionare ale organizaţiilor caritabile europene. De exemplu, 51% din produsele distribuite în 2010 de Federaţia Europeană a Băncilor de Alimente au venit din PEAD. În fiecare an, mai mult de 18 milioane de persoane din 20 de state membre ale Uniunii Europene beneficiază de ajutoarele alimentare distribuite în cadrul acestui program.

    În urma deciziei Curţii de Justiţie din 13 aprilie, care a declarat ilegale dispoziţiile vechi ale planului pentru 2009, ce prevedea achiziţia de pe piaţă a produselor alimentare, planul pentru anul 2012 a trebuit să fie adoptat cu un buget mult mai redus. La 10 iunie, Comisia Europeană a fost nevoită să adopte un plan pentru 2012 limitându-l la stocurile de intervenţie disponibile, ceea ce reprezintă un buget de 113,5 milioane de euro, adică mai puţin de un sfert din planurile precedente. Bugetul PEAD pentru 2011 este de 480 de milioane de euro.

    Germania, Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Olanda şi Cehia s-au opus reducerii bugetului la nivelul de 113,5 milioane de euro, motivând că stocurile de produse care stau la baza programului s-au redus drastic, ajungând să fie înlocuite aproape cu totul de achiziţii de produse, finanţate prin Politica Agricolă Comună. Cele şase state apreciază că Politica Agricolă Comună n-ar trebui să aibă însă de-a face cu PEAD, care ar trebui să rămână în sarcina statelor membre şi să fie finanţat de acestea din bugetele lor de asistenţă socială.

    Dacian Cioloş, în schimb, a propus ca finanţarea prin PAC să continue încă doi ani, urmând ca abia din 2014 finanţarea programului să fie înlocuită cu fonduri de la statele membre, prin programe sociale la nivel naţional.

    Pentru a depăşi dificultăţile juridice apărute astfel, Comisia Europeană a adoptat în procedură de urgenţă, la 3 octombrie, o nouă propunere amendată, care adaugă o a doua bază legală (Articolul 175(3) coeziune socială) bazei legale agricole existente, propunând o finanţare exclusivă din bugetul Uniunii Europene.

    La 17 septembrie 2010, Comisia adoptase deja o propunere revizuită a regulamentului de bază al PEAD. Dincolo de alinierea la Tratatul de la Lisabona, principalele modificări au avut în vedere introducerea unei cofinanţări naţionale mai avantajoase (de 25% şi de 10% pentru statele membre beneficiare ale Fondului de Coeziune) faţă de 50% şi de 25% în propunerea iniţială, pentru a facilita participarea statelor membre la acest program.

  • Boc: Bugetul pentru 2012 a fost finalizat pe cifre agreate în vară cu FMI. Sunt necesare noi discuţii

    “Bugetul de stat, în forma proiectului, este finalizat la guvern, doar că aşteptăm doi indicatori macroeconomici importanţi pe care trebuie să îi stabilim în perioada imediat următoare şi care nu depind de noi”, a declarat şeful Executivului, după întâlnirea avută, la Parlament, cu senatorii PDL. El a amintit că, la 24 octombrie, CE va anunţa prognoza de creştere economică pentru fiecare ţară din Uniunea Europeană, inclusiv pentru România, “o prognoză revizuită în urma ultimelor lucruri întâmplate pe pieţele europene”, urmând ca, după discuţii cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), să fie stabilită şi ţinta de deficit pentru anul viitor. “Fără aceşti doi indicatori macroeconomici nu se poate înainta bugetul la Parlament. Noi am finalizat la nivel guvernamental o primă formă a proiect de buget, dar pe indicatorii agreeaţi în vară cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, indicatori macroeconomici care se revizuiesc în întreaga Europă”, a spus Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zece principii pentru Guvern: repetaţi după noi

    ~ LA ACEST ARTICOL AU CONTRIBUIT ANCA ARSENE-BĂRBULESCU, IOANA MIHAI, ANA RĂDUŢĂ, RĂZVAN MUREŞAN ~

    Prin măsurile pe care le-a luat Guvernul, s-au evitat derapaje de genul celor din “ţări cu ştaif în UE, care astăzi au mari probleme”, spunea în decembrie trecut premierul Emil Boc, într-una dintre numeroasele sale declaraţii despre cât de bine stă România în raport cu diverse alte ţări europene, graţie restricţiilor bugetare adoptate de guvernul lui. “Uitaţi-vă în ce greutăţi majore intră ţări precum Irlanda, pentru că nu au făcut ceea ce trebuie şi astăzi sunt practic în pragul colapsului. Dacă noi nu luam aceste măsuri, eram o ţară cu greutăţi mult mai mari decât Letonia, Lituania, Portugalia, Spania, Irlanda, Grecia”, susţinea premierul.

    Aproape toţi oamenii de afaceri şi analiştii chestionaţi de BUSINESS Magazin menţionează, într-adevăr, fixarea unor ţinte de disciplină bugetară prin acordul cu FMI şi reducerea cheltuielilor în sectorul public (mai puţini apreciază şi majorarea TVA) ca măsuri pozitive luate de actualul guvern, alături de programul Prima Casă, modificarea Codului Muncii şi menţinerea nivelului cotei unice de impozitare.

    Toţi se grăbesc să adauge însă o listă mult mai lungă de măsuri considerate neinspirate sau nocive, de la mărirea salariilor şi a pensiilor înainte de alegeri şi până la impozitul forfetar, seria prea mare de investiţii nefinalizate sau inutile, permiterea creşterii arieratelor şi chiar aplicarea în mare grabă şi nediferenţiat a unor măsuri (tăierea uniformă a salariilor cu 25% în sectorul bugetar, fără criterii de performanţă, şi majorarea uniformă a TVA, reclamate de pildă ca atare de Sorin Popescu, şeful Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente – ARPIM). Şi nici nu e vorba doar de actualul guvern, ci de întârzierea cu care statul în general înţelege momentul şi ciclurile economice. “De investiţii era nevoie din prima zi de când România a intrat în criză”, afirmă economistul Florin Cîţu. “Relaxarea fiscală ar fi trebuit să vină la începutul crizei, pentru a stimula economia şi a sprijini IMM-urile foarte fragile şi puternic îndatorate. Acum nu înseamnă altceva decât a face duşuri scoţiene cu un bolnav cardiac”, consideră Adrian Crivii, directorul general al companiei de evaluare Darian.

    Pentru următorul an, situaţia se prezintă şi mai dificilă decât până acum, iar capcanele pândesc la tot pasul atât economia, cât şi pe cei care trebuie să construiască politicile economice. Pe de o parte, mutarea crizei financiare în Europa şi perspectiva unei perioade delicate pentru băncile străine care au investiţii în România şi pentru economiile zonei euro ne periclitează direct şansele de relansare; pe de altă parte, ţara intră într-un an electoral cu o economie nerefăcută după criză şi susţinută de motoare aflate majoritar în afara controlului său (industria depinde de investitorii străini, exporturile depind de cererea din zona euro, agricultura depinde de starea vremii).

    Este adevărat că, faţă de anii trecuţi, România are în ochii investitorilor un avantaj nou, mai ales pentru o ţară în ajun de alegeri: analizele care ajung la investitori relevă acum mai multă încredere în capacitatea guvernului de a rezista populismului, chiar dacă ţintele de deficit negociate cu FMI ar putea fi uşor depăşite: “actualul acord cu FMI şi UE va rămâne în grafic, fiindcă guvernul şi-a demonstrat deja hotărârea de a consolida finanţele publice, iar deficitul structural al bugetului se va menţine sub 3% din PIB”, estimează analiştii BCR, care mizează pe un deficit al bugetului general de 4,2% în 2012, calculat după standardele europene ESA95). Acest avantaj poate fi însă eclipsat cu uşurinţă de faptul că reticenţa faţă de risc, mărită de criză, îi face pe investitori să ocolească Europa de Est în bloc, cel puţin deocamdată: ultimul raport de strategie al Citigroup, de pildă, recomandă investitorilor să-şi crească expunerea pe Asia, dar s-o reducă pe America Latină şi încă mai mult pe Europa Centrală şi de Est, regiunea cea mai direct vulnerabilă faţă de efectele crizei datoriilor din zona euro, pentru care analiza Citi aşteaptă o intrare în incapacitate de plată a Greciei, a Irlandei şi a Portugaliei undeva în a doua parte a anului viitor.

    Ce poate face şi ce nu ar trebui să facă statul în aceste condiţii?

  • Profesorii români, cel mai prost plătiţi din UE. În ce ţări sunt cel mai bine plătiţi dascăli

    În aproape toate ţările europene, salariile brute de bază pentru profesorii aflaţi în primii ani ai carierei sunt mai scăzute decât PIB-ul naţional pe cap de locuitor, iar remuneraţia lor nici măcar nu se va dubla pe parcursul vieţii active, cu excepţia câtorva state membre, se arată în studiul care compară salariile profesorilor şi directorilor de şcoli din sectorul public în cele 27 de state membre ale UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Turcia. Datele, bazate pe anul şcolar 2009 – 2010, cuprind educaţia de la nivelul preşcolar şi până la cel secundar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: Exporturile schimbă prognoza PIB pe 2012 şi creează confuzie în construcţia bugetară

    “Sunt soluţii atât de facile şi lumea politică este atât de mioapă? Cred ca nu mai este o întrebare retorică. O realitate care ne loveşte în fiecare zi. Ne schimbăm prognozele pentru că nu mai putem să mizăm pe aceeaşi creştere a exporturilor. Am fi nerealişti. În momentul în care ţi-ai schimbat prognoza apare iar confuzie în construcţia bugetară”, a spus Isărescu la Romania Financial Forum, organizat de MEDIAFAX în parteneriat cu BNR. Exporturile realizate anul trecut au urcat cu 27,3%, la 156,97 miliarde de lei (37,25 miliarde euro), potrivit datelor INS. În perioada ianuarie-iulie, exporturile au fost de 25,8 miliarde de euro, cu 25,5% mai mari faţă de cele înregistrate în aceeaşi perioadă din 2010. Săptămâna trecută, grupul finlandez Nokia a anunţat că va închide fabrica de la Jucu, judeţul Cluj, în cadrul unui program de eficientizare şi reducere a costurilor, iar 2.200 de angajaţi îşi vor pierde locurile de muncă. Nokia a fost anul trecut al doilea mare exportator din România, după Dacia. După primele nouă luni ale anului trecut, compania avea deja exporturi de 750 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cristian Hostiuc, ZF: Sunteţi/suntem nişte proşti! Doi miniştri şi un guvern îţi explică, pe şi din banii tăi, cum sunt cheltuielile plătite de stat cu 30% mai mari

    Un ministru/miniştri care glumesc sau îşi fac un titlu de glorie pe banii tăi, cititorule! Tocmai te-au făcut prost, pentru că prin munca ta, prin taxele şi impozitele pe care le-ai plătit, le-ai dat bani să le dea altora contracte cu o treime mai mari decât ar face ele. Să nu ne uităm înapoi , cere doamna ministru. Că acolo e Radu Berceanu, care, alt bun povestitor, nu a tăiat din contracte, ci a mers cu ele înainte. Ce, plătea el?

    Alt caz. La începutul lui septembrie, Guvernul a aprobat, iar Ministerul Transporturilor a anunţat cu mândrie că a obţinut o reducere a valorii contractului de mentenanţă încheiat între Metrorex şi grupul francez Alstom cu 30%, plus anularea unor penalităţi. Aşa ca o aducere aminte, contractul de mentenanţă la metrou este pe 15 ani (2003- 2018) şi are o valoare de 240 de milioane de euro. Ca rezultat al renegocierii contractului, economia totală realizată la nivelul anului 2011 pentru cheltuielile cu mentenanţa materialului rulant de metrou este de circa 83,87 milioane lei (vreo 20 de milioane de euro). În urma negocierilor, cele două părţi au convenit modificarea structurii preţului contractului prin renunţarea la plata serviciilor conform unei componente fixe şi a unei componente variabile (preţ/vagon) şi adoptarea soluţiei preţ/tren km pentru fiecare tip de parc de material rulant”, se arată într-un comunicat din septembrie al Ministerului Transporturilor, citat de Mediafax.

    Două victorii de răsunet pentru guvernul Boc. A redus valoarea câtorva contracte, cu acordul părţilor, a făcut reformă şi a mai bifat un punct în amplul plan de modernizare a ţării.

    În acelaşi timp, le-a spus în faţa României, a locuitorilor ei, a votanţilor ei, a muncitorilor ei cât de idioţi/proşti/fraieri, luaţi-o cum vreţi, sunt. Suntem cu toţii. Mai puţin ei.

    Prin aceste renegocieri se recunoaşte faptul că timp de ani de zile contractele de stat aveau, au şi acum, un cost mai mare cu 30% decât ar fi normal. Aşa, la prima strigare.

    Pe an, Guvernul plăteşte din buget 12 miliarde de euro către alţii pentru achiziţia de bunuri, servicii şi pentru investiţii. Adică plăteşte cu 3,6 miliarde de euro mai mult decât ar trebui. Aici sunt banii pentru scăderea TVA sau banii pentru spitale sau banii pentru lansarea unui program naţional de locuri de muncă, că tot spunea preşedintele Traian Băsescu că nu avem bani, cum au americanii, pentru un asemenea program. 3,6 miliarde de euro, banii care pleacă încotro văd cu ochii şi se întorc cine ştie unde.

    Iar premierul Boc constată că vine din nou criza şi cere responsabilitate în cheltuirea banului public sau că a plecat Nokia pentru că a fost o decizie de business a lor. Şi oricum ei au venit ca să plece cândva, numai că au plecat prea repede. Din păcate, pentru premier cele 2.200 de locuri de muncă erau aici.

    Vorbeam zilele trecute cu cineva implicat în procesul de restructurare a Romtelecom de acum câţiva ani. La un moment dat, concubinajul de după privatizare dintre statul român şi grec, în care fiecare a venit cu clienţii lui, cu furnizorii lui, a adus compania la un pas de faliment. Mai aveau bani doar pentru plata salariilor. A fost adus un american, neimplicat, cu mandatul de restructurare şi salvare a ceea ce se mai putea salva dintr-un monopol al telecomunicaţiilor, din care muşcau cu putere competitorii. În doi ani s-au renegociat, tăiat, restructurat contracte şi cheltuieli de 600 de milioane de euro. Cam o treime din costurile generale şi compania funcţiona şi cu mai puţini salariaţi. Iar marea majoritate a celor care aveau contractele de furnizare de bunuri şi servicii au vociferat puţin, s-au plâns la pilele lor, dar în final au acceptat noile condiţii. Chiar cu bucurie pentru că astfel erau siguri că îşi menţineau businessul cu Romtelecom.

    La fel cum a spus şi ministrul Anca Boagiu că, exceptând o singură firmă – Argecom – pe toate celelalte contracte de mentenanţă a drumurilor s-au obţinut scăderi “n medie de 35%, dar şi că acestea vor fi relicitate mai ales că unele dintre ele expiră “n noiembrie.

    Problema e că, dacă nu era criză, niciun preşedinte, premier, guvern, ministru, şef de agenţie, cine mai e ordonator de credite, nici nu lua în considerare de la sine să ceară şi să taie din contracte. Ele mergeau înainte şi noi plăteam. Ca proştii! De ce să se reducă CAS sau să se facă o şcoală, când un drum poate fi curăţat cu 1 milion de euro, în loc de 700.000 de euro? Aici/ acolo sunt banii dumneavoastră! Ce mare adevăr a spus cel care a lansat această frază!

    Toţi privaţii ar vrea să facă afaceri cu statul. Iar cei care spun că nu vor şi că nu fac, protestează pentru că nu sunt ei acolo la masă, nu că preţurile sunt umflate cu o treime. Pe lânga firmele de partid abonate la contractele cu statul intră şi multinaţionalele. Până la urmă, multinaţionalele sunt părtinice. Mulţi CEO raportează rezultate şi marje bune de câştig în România pentru că exista un stat român, un guvern, un ministru, care le dă aceste contracte, transparent, prin licitaţie, dar ei au preţurile pe care le au. Cred că toate contractele date de stat (ministere si companii) celor din IT pentru informatizarea instituţiilor sau pentru autostrăzi, poduri sau pentru livrarea de bunuri pot fi reduse instantaneu şi viaţa merge ca înainte, nu se blochează nicio secundă. Multe multinaţionale îşi aleg şefii de aici, nu din oamenii din domeniu, tehnicienii, ci din acei brokeri care pot deschide uşi în marile contracte şi sunt în relaţii bune cu toti, indiferent de culoarea politică.

    Dar în final, să ştiţi că este una şi aceeaşi concluzie – suntem niste proşti. Am plătit întotdeauna mai mult. Ne-o spun în faţă doi miniştri şi un guvern. Ce tot ne uităm în urmă? Trebuie să privim inainte. Tocmai am aflat că la anul nu mai e creştere economică de 3- 4%, ci de 2%. Că euro a urcat la 4,35 lei, deci aveţi de plătit în lei o rată mai mare. Şi s-ar putea ca şi alti investitori să plece, după cum spune preşedintele. Dacă e aşa, trebuie să munciţi mai mult pentru ca Guvernul să strângă cele 12 miliarde de euro pe care trebuie să le redistribuie şi să plătească datoriile. Că vine scadenţa lor.

    Cristian Hostiuc este directorul editorial al Ziarului Financiar. Cititi mai multe opinii ale jurnalistilor ZF pe www.zf.ro

  • Maşinile ar putea fi ridicate numai ca măsură excepţională. Sumele încasate devin venituri la bugetele locale

    Propunerea legislativă privind ridicarea şi depozitarea vehiculelor staţionate neregulamentar se află, în prezent, în consultare publică la Senat şi îi are ca autori pe senatorii PSD Laurenţiu Coca, Alexandru Cordoş, Dan Şova, deputaţii PSD Marian Ghiveciu Băloşin Gust Băloşin, Ciprian Luca, Iulian Manda, Adrian Mocanu, Oana Niculescu-Mizil, Andrei Steriu, Radu Vasilică, senatorul independent Ion Toma, deputatul PC Damian Florea şi deputatul Tudor Ciuhodaru. Conform iniţiativei, ridicarea şi depozitarea vehiculelor în locuri special amenajate să fie o măsură excepţională, luată numai dacă maşinile sunt parcate astfel încât constituie un obstacol pentru circulaţie, obturează traficul rutier sau accesul în instituţiile publice. Parcarea neregulamentară în altă situaţie se va sancţiona numai cu amendă. Legea reglementează modul în care vehiculelele staţionate neregulamentar, potrivit Codului rutier, pot fi ridicate şi depozitate de către administraţiile publice locale sau de către administratorul drumului public, după caz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Joaca de-a blocarea statului, varianta de toamnă

    Deşi liderii republicani au dat asigurări înainte de vot că nu se vor opune proiectului, aripa conservatoare a partidului, afiliată mişcării Tea Party, a sfidat acest angajament şi a votat împotrivă, cerând mai multe reduceri de cheltuieli, la fel ca şi cei mai mulţi parlamentari democraţi.

    Anul fiscal american se încheie la 30 septembrie, iar în săptămâna care urmează Congresul este în vacanţă. După vot, liderii republicani au dat din nou asigurări că vor face tot posibilul pentru găsirea unei soluţii pentru ieşirea din acest impas.