BusinessMagazin

Tag: ue

  • CALENDAR – Evenimente în perioada 6-12 februarie

    7-8.02
    Conferinţa Europeană pentru Societatea Civilă, în perspectiva conferinţei Rio+20 pentru dezvoltare sustenabilă (Bruxelles)

    8-12.02
    Spectacolul “Saltimbanco” prezentat de Cirque du Soleil (Romexpo Bucureşti)

    9.02
    INS publică datele privind cifra de afaceri în comerţ şi servicii de piaţă prestate populaţiei în luna decembrie 2011

    10.02
    Premiera românească a filmului “Călătoria 2: Insula misterioasă”

    10-11.02
    Târgul de studii de la Bruxelles, pentru viitorii cursanţi ai studiilor postuniversitare (Bruxelles)

    18.09.2011 – 16.09.2012
    Expoziţia de olărit şi civilizaţie populară “Piatra şi lutul” (Muzeul Udrişte Năsturel din Hereşti, Judeţul Giurgiu)

  • De ţinut minte: cifrele săptămânii

    7%
    rata şomajului BIM ajustată sezonier la nivelul lunii decembrie 2011, în scădere cu 0,3% atât faţă de noiembrie 2011, cât şi faţă de decembrie 2010

    4.570 euro
    datoria totală pe cap de locuitor (privată şi publică) în România, cea mai mică din UE

    9,9%
    rata şomajului în UE în decembrie 2011 (ajustată sezonier), cu un maxim în Spania (22,9%) şi un minim în Austria (4,1%)

    10,9%
    rata de economisire în rândul gospodăriilor din UE în trim. III 2011, în scădere de la 11,7% în trim. II

    4,9%
    scumpirea locuinţelor în UE în decembrie 2011 faţă de decembrie 2010, locuinţele având cea mai mare creştere de preţuri din toate componentele inflaţiei la nivel comunitar

  • Speranţa cu steluţe albastre

    În acest sens, a fost pusă la punct o bază de date cu toate proiectele de investiţii, care va fi folosită pentru prioritizarea proiectelor în funcţie de posibilitatea de a le asigura finanţare. Pentru a creşte rata de absorbţie a fondurilor europene, Guvernul a aprobat o listă de 100 de proiecte prioritare finanţate din bani de la UE, a căror realizare va fi monitorizată strict, notează FMI, care cere Guvernului să amelioreze absorbţia fondurilor structurale şi calitatea portofoliului de investiţii cu bani publici.

    De asemenea, Guvernul va negocia cu Comisia Europeană o realocare a fondurilor între programele operaţionale, pentru a asigura suplimentarea banilor acolo unde este cazul şi nu a fost prevăzut în programarea bugetară 2007-2013.

    Cum arată evoluţia absorbţiei fondurilor europene structurale şi de coeziune, ca procent din totalul alocării pentru perioada 2007-2013:

  • Ce-au făcut cu banii de la FMI?

    În primul rând, niciun acord cu FMI nu a fost încheiat sau rupt de vreun preşedinte, prim-ministru sau partid din România sau din vreo altă ţară doar după ce s-a obţinut acordul parlamentului sau după referendum popular. Nu a făcut-o nici PSD atunci când a decis în 2009, cot la cot cu PDL şi în deplină cunoştinţă de cauză, asumarea actualului program cu FMI şi UE şi împrumutul aferent.

    Însuşi fostul premier Adrian Năstase, în mandatul căruia au fost încheiate două acorduri cu FMI, îl critica în 2009 pe Traian Băsescu pentru că, din raţiuni electorale, curta excesiv Parlamentul în procesul negocierii cu FMI, deşi din punct de vedere legal, Parlamentul nu are de ce să intervină decât în faza finală, de ratificare a acordurilor.

    În al doilea rând, din cele circa 12 miliarde de euro folosite de România din acordul stand-by cu FMI, în valoare de aproape 13 miliarde, Guvernul a tras numai 2,15 miliarde în 2009, în timp ce restul i-a revenit BNR, pentru simplul motiv că împrumuturile de la FMI pentru ţările membre nu sunt destinate investiţiilor şi creşterii economice, ci consolidării rezervei valutare. Cele 2,15 miliarde folosite de Guvern pentru acoperirea deficitului au fost şi au rămas o excepţie, pentru simplul motiv că economia României n-a mai avut de-a face în următorii ani cu scăderi de 7%.

  • FMI ar fi de acord cu o amânare a liberalizării preţului la gaze pentru populaţie

    El a încercat o demonstraţie pornind de la propriul său salariu, arătând că un român chiar cu un salariu net de 5.400 de lei, ca al său, nu-şi va putea permite un preţ liberalizat al gazelor. “Dacă mâine am liberaliza preţurile la gaze, şi eu aş avea dificultăţi dacă n-aş avea maşina de la Preşedinţie, dacă n-aş avea benzina cu care circul cu mijloacele de transport ale instituţiei, casa de la Preşedinţie…”

    Argumentul său se pare că a convins delegaţia FMI, întrucât “pe urmă lucrurile s-au flexibilizat”, a spus Băsescu. În schimb, la preţul gazelor pentru consumatorii industriali, FMI “are perfectă dreptate”, din moment ce companiile mari consumatoare primesc gaz la preţul pentru populaţie, dar apoi exportă producţia în proporţie de 60%.

    În rest, a anunţat preşedintele, evaluarea de până acum a Fondului este că România şi-a îndeplinit toţi parametrii la care s-a angajat pentru anul 2012. “Nu vom avea reproşuri nici în documente, nici public, legat de neîndeplinirea vreunui parametru.”

    România s-a angajat în faţa FMI şi a Comisiei Europene să liberalizeze etapizat preţurile la energie şi gaze naturale. În actualul acord pe care România îl are cu Fondul, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială, liberalizarea este prevăzută pentru economie în 2013, iar pentru populaţie în 2015.

    În repetate rânduri, atât companiile furnizoare, cât şi ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, au cerut Guvernului să procedeze mai repede la liberalizarea pieţei de energie şi gaze, ceea ce ar însemna o scumpire bruscă a acestor produse. Anul trecut, Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, mulţumea deschis FMI pentru sprijinul arătat, spunând că “Este o veste bună liberalizarea preţului la gaze pentru investitorii în acest domeniu. Mulţumim suportului FMI în acest sens”. Potrivit lui Hajdnjak, care viza introducerea din 2011 a liberalizării, ar fi trebuit deja aplicată o creştere de preţ la gaze de două cifre, ţinând cont de creşterea ponderii importurilor din Rusia şi a preţului pe mia de metri cubi.

    Consumatorii casnici din România plătesc preţuri aproape duble la electricitate comparativ cu francezii, raportat la puterea de cumpărare, în timp ce preţul gazelor este, după aceleaşi criterii, apropiat de media UE şi mai ridicat decât în ţări precum Luxembourg, Franţa sau Belgia. Deşi românii beneficiază, în valoare nominală, de cele mai scăzute preţuri la gaze din UE şi aproape cel mai reduse tarife la electricitate, veniturile mici ale populaţiei urcă aceste cifre până aproape de şi chiar peste media Uniunii Europene, raportat la puterea de cumpărare, conform Eurostat.

  • Ce avantaje va avea România prin aderarea la noul tratat fiscal al UE

    “România se află în faţa unei opţiuni fundamentale: ce lăsăm copiilor noştri – lăsăm o casă sau o datorie? Dacă decidem să lăsăm o datorie, mergem înainte ca până în 1989, dar asta le vom lăsa moştenire – o datorie mare. Dacă decidem să le lăsăm o casă, mergem împreună cu cei 24, cărora, declarativ cel puţin, ne-am alăturat, prin declaraţia mea”, a afirmat şeful statului.

    “Eu nu propun românilor un viitor de austeritate. Dacă noi intrăm în acest tratat, România va fi mult mai atractivă pentru investiţii decât a fost până acum şi România are şansa că este loc pentru investiţii, de la autostrăzi, minerit, termocentrale, hidrocentrale, orice se poate face în ţara asta şi asta înseamnă creştere economică sănătoasă. Dar să nu ne mai iluzionăm că putem genera prosperitate prin consum excesiv”, a subliniat Băsescu.

    El a comentat, în context, declaraţia adoptată luni la Bruxelles de liderii europeni despre crearea de locuri de muncă. Una dintre priorităţi este stimularea angajării pe piaţa muncii, cu atenţie specială pentru tineri, prin măsuri pe care Comisia Europeană va trebui să le prezinte la Consiliul European din 1-2 martie. Este vizată creşterea oportunităţilor de angajare a tinerilor după terminarea studiilor, prin prezentarea unor oferte de angajare, opţiuni de continuare a studiilor, programe de ucenicie sau un stagiu într-o societate sau într-o instituţie. “Ucenicia, pe care noi tocmai am legiferat-o anul trecut, ce-i drept, prin asumarea răspunderii, prin noul Cod al Muncii, a devenit unul din obiectivele la nivel european”, a remarcat Traian Băsescu.

    De asemenea, se vizează programe pentru reintroducerea în sistemul de formare a celor care au părăsit timpuriu şcoala – “un alt obiectiv pe care îl angajează chiar noua Lege a educaţiei din România, hulită, tot pentru că s-a făcut prin angajarea răspunderii”.

    O altă prioritate se referă la consolidarea pieţei interne, care prevede că o ţară care nu a cheltuit toate fondurile alocate de Uniunea Europeană în exerciţiul bugetar 2007-2015 poate să utilizeze fondurile neangajate ca şi garanţie pentru creditare în vederea creării de locuri de muncă în întreprinderi mici şi mijlocii. De asemenea, Banca Europeană de Investiţii primeşte sarcină să declanşeze programe de creare de întreprinderi mici şi mijlocii în toate statele membre.

    În privinţa unui plan de inhibare a delocalizării industriilor din Europa de către marile companii, plan dorit de România, subiectul va fi abordat la următorul Consiliu European, a mai spus Băsescu.

  • Băsescu: Obiectivul nostru pentru 2012 este un deficit structural de 0,7% din PIB

    “Deci pentru România, care are PIB de 1,3 miliarde, spre exemplu, o simplă sancţiune, o simplă demagogie a politicienilor costă 130 de milioane de euro”, a exemplificat Băsescu. “Politicianul, când anunţă că dă ceva fără să aibă bani şi măreşte deficitul sau depăşeşte gradul de îndatorare al ţării, trebuie să ştie că odată cu anunţul trebuie să pregătească să achite şi o amendă.”

    Obiectivul asumat de preşedinte pentru acest an este atingerea unui deficit structural de 0,7%, a spus şeful statului, subliniind că nu este vorba despre deficitul bugetar, unde România trebuie să se încadreze sub plafonul de 3% din PIB. “Deficitul structural este mult mai complicat, el ia în consideraţie şi deficitele pe termen lung ale pensiilor, nu ia în consideraţie creşterile economice accidentale, generate de supraîncălzirea economiei şi aşa mai departe. Deci este un criteriu care este mult mai complicat. Noi nu am fost obişnuiţi să lucrăm cu el, dar va trebui să învăţăm foarte bine ce înseamnă deficit structural, să ne uităm şi la cum avansează numărul de pensionari în raport cu numărul de locuri de muncă pe care le creăm. Este un proces extrem de laborios, dar reflectă mult mai bine realitatea şi perspectiva unei ţări”, a explicat Băsescu.

    “Să faci un deficit bugetar sub 3%, cu mici eforturi se poate face, chiar iei bani împrumut şi îţi completezi deficitul, îl reduci, aparent, dar deficitul structural e mult mai greu sau, practic, nu poate fi falsificat. Aşa au fost state membre care s-au făcut că au îndeplinit criteriile de la Maastricht şi au intrat în zona euro, după care au devenit o mare problemă, pentru că nu erau competitive”, a detaliat şeful statului, făcând aluzie la Grecia.

    În cazul României, care are o datorie publică mică în raport cu PIB, sau al altor state cu datorie mică, pactul fiscal convenit de liderii europeni dă posibilitatea unui deficit structural mai mare în unii ani. “Dar să nu vă gândiţi că discutăm de procente întregi, de fracţiuni de procent putem discuta, până la un 0,7, spre exemplu, care pentru România, având în vedere datoria ei, este suportabil”, a precizat Traian Băsescu.

    România are cea mai mică datorie pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, respectiv 4.570 de euro datorie privată şi datorie publică, a afirmat preşedintele. În ce priveşte datoria publică, datoria totală este de 97,9 miliarde de euro, din care 22 de miliarde sunt datorie publică, restul sunt datorie privată, ceea ce înseană că datoria publică pe cap de locuitor este de circa 1.000 de euro.

    Tratatul fiscal aprobat marţi la Bruxelles va intra în vigoare încă din această toamnă, a estimat Băsescu, care se aşteaptă ca până atunci să fie deja ratificat de 12 state din zona euro. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci tratatul va intra oricum în vigoare la 1 ianuarie 2013.

  • Semnarea ACTA de către statele UE, prim pas pentru intrarea în vigoare a controversatului document

    UE a semnat acordul ACTA într-un mod mai mult decât discret – fără comunicat de presă, fără vreun alt anunţ public. Guvernul japonez, însă, a anunţat, pe pagina sa de internet, organizarea procedurii de semnare la sediul MAE din Tokyo. De fapt , toate părţile la Tratat, cu excepţia UE, a Elveţiei şi Mexicului au semnat ACTA în 2011. Este vorba despre Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore şi SUA. UE a semnat, la 26 ianuarie, la Tokyo, Japonia fiind depozitarul tratatului. Uniunea a fost reprezentată şi a semnat prin intermediul lui Hans Dietmar Schweisgut, ambasador şi şef al Delegaţiei UE în Japonia, conform unui comunicat al MAE nipon.

    Cele cinci state membre UE care nu au semnat încă Acordul comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute sunt Germania, Estonia, Cipru, Olanda şi Slovacia.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Liderii Europei convin asupra unui fond de salvare. Marea Britanie şi Cehia au rămas pe dinafară

    Doar Marea Britanie şi Republica Cehă au refuzat să semneze pactul ce va impune sancţiuni automate ţărilor care vor încălca limitele de deficit pe care s-au angajat să le respecte.

    Tratatul bugetar trebuie semnat oficial la începutul lunii martie şi se va aplica de îndată de 12 state l-au ratificat. Pactul prevede ca statele semnatare să menţină bugete echilibrate şi un deficit structural care să nu depăşească 0,5 la sută din PIB. Fiecare stat va trebui să instituie un mecanism de corecţie care se va declanşa automat în caz de deparaj în raport cu acest obiectiv. În caz de depăşire a limitei de 3 la sută din PIB a deficitelor publice anuale, statele vor fi expuse unor sancţiuni cvasiautomate.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Statele UE pot folosi fonduri europene ca garanţie pentru credite bancare destinate IMM

    “Este una dintre cele mai importante decizii anticriză, aceea de a implica masiv Uniunea Europeană şi resursele financiare europene şi garanţiile care pot fi date contra resurselor europene alocate ţărilor şi încă neangajate în contracte”, a declarat preşedintele Traian Băsescu.

    Consiliul European a adoptat în acest sens o declaraţie vizând stimularea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă, cu accent pe forţa de muncă tânără. “Este o declaraţie care trebuie să fie transpusă în măsuri care vor fi adoptate la următorul Consiliu European”, a precizat preşedintele.

    Băsescu a amintit că România a anticipat într-un fel această decizie, prin înfiinţarea în 2010 a fondului de garanţii guvernamentale pentru crearea de întreprinderi mici şi mijlocii. “Este adevărat, nivelul de garanţii nu a fost foarte mare, de câteva zeci de milioane, dar iată o altă măsură pe care într-un fel sau altul am anticipat-o şi care acum va fi mai puternic susţinută şi cu resursă financiară europeană”, a afirmat preşedintele.