BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • ONU: 300 de oameni au murit în conflictul din estul Ucrainei în ultimele zece zile

    Ultimul bilanţ, din 21 octombrie, anunţa 3.724 de morţi, această cifră incluzându-i şi pe cei 298 de morţi în urma prăbuşirii avionului malaysian doborât în iulie de o rachetă într-o zonă controlată de separatiştii proruşi.

    Peste 930.000 de persoane au fugit din propriile case în regiunile Doneţk şi Lugansk, dintre care 442.219 sunt strămutate în interiorul ţării, iar 488.466 în ţările vecine, în principal în Rusia.

    Raportul este publicat cu două zile înainte de alegerile organizate de separatişti în teritoriile pe care le controlează. Aceste alegeri “constituie o frână pentru negocierile de pace şi vor avea un impact negativ asupra situaţiei umanitare din zonele afectate de conflict”, subliniază raportul.

    Acesta din urmă critică de asemenea decizia “unilaterală” a Rusiei de a trimite un nou convoi umanitar populaţiei din estul Ucrainei, “care riscă să exacerbeze o situaţie deja periculoasă” în această zonă.

  • ANALIZĂ: Rusia testează NATO ca în timpul Războiului Rece

    “De la începutul anului au avut loc peste 100 de interceptări de avioane ruseşti, de trei ori mai mult decât anul trecut. Ne confruntăm, deci, cu o creştere substanţială, dar facemm ceea ce este necesar. Interceptăm, somăm, suntem pregătiţi să reacţionăm”, a subliniat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, la Atena.

    NATO a denunţat într-o singură săptămână două serii de incidente implicând forţele aeriene ruseşti. Pe 22 octombrie, o aeronavă specializată în colectarea de informaţii a pătruns 600 de metri în spaţiul aerian eston, timp de mai puţin de un minut, în zona Insulei Sarema.

    Avioane de vânătoare aliate – germane, norvegiene, britanice, portugheze, turceşti, daneze şi finalndeze – au fost nevoite să decoleze marţi după-amiaza şi miercuri pentru a intercepta patru grupuri de avioane ruseşti care efectuau “manevre” în spaţiile aeriene ale Atlanticului, Mării Baltice, Mării Nordului şi Mării Negre.

    A fost vorba despre o adevărată demontraţie de forţă – implicând bombardiere, avioane de vânătoare şi de transport militar – care relevă, potrivit NATO, o activitate “la scară mare” şi “neobişnuită”.

    “Este doar întoarcerea la o practică militară normală a unei ţări care se gândeşte la potenţialul său de apărare şi la combativitatea armatei sale. Forţele aeriene se antrenează, efectuează zboruri de recunoaştere, pentru a înţelege mai bine intenţiile colegilor noştri din NATO”, apreciază, din contră, Igor Koroşcenko, membru al Consiliului Consultativ de pe lângă Ministerul rus al Apărării.

    “Occidentul s-a obişnuit să ne vadă reţinuţi. Dar s-a terminat, iar de-acum vom face lumea să ne recunoască interesele legitime”, continuă el.

    – “Să-i sperie pe europeni”

    “Acest gen de provocări nu au încetat niciodată de la sfârşitul Războiului Rece încoace, dar nu au fost făcute publice”, notează Brooks Tigner, un specialist în NATO de la IHS Jane’s Defence. “Ceea ce se schimbă este că în loc să survoleze Cercul Arctic, Norvegia şi Suedia, ei coboară către zonele mai populate, în formaţiuni mai complexe”, explică el. “Iar oamenii pot să le observe, atunci când survolează insule britanice sau baltice”, adaugă Tigner.

    În opinia sa, “nu este o coincidenţă”. “Rusia interpretează o partitură mai agresivă, aşa cum face în Ucraina din martie”, odată cu anexarea Crimeei şi susţinerea rebelilor proruşi în estul ţării.

    Suedia a mobilizat în urmă cu două săptămâni peste 200 de militari, nave invizibile pe radar, dragoare de mine şi elicoptere în Marea Baltică, pentru a căuta un submarin străin văzut de mai multe persoane, amintind de operaţiunile lansate în anii ’80 după incursiuni ale unor submarine sovietice.

    “Am revenit la procedeele clasice ale Războiului Rece”, consideră Pavel Felguenhauer, un analist militar de la Moscova. “Un joc de echilibru până pe marginea războiului nuclear, iar cum războiul nuclear era inadmisibil partea opusă făcea concesii”, aminteşte el.

    “Scopul este ca ei să anuleze sancţiunile, să nu intre în taigaua noastră” şi “să-i sperie pe europeni, să-i facă să creadă că Rusia este pregătită de orice”, continuă Felguenhauer, în opinia căruia “aceste cazuri vor fi tot mai frecvente”.

    “Preţul petrolului este foarte mic”, ceea ce afectează veniturile statului rus, iar “sancţiunile fac rău”, deci “pentru Vladimir Putin este urgent să-şi îmbunătăţească relaţiile cu Occidentul”, afirmă Igor Sutiaghin, cercetător la institutul londonez Rusi.

    Însă “singurul mijloc de presiune care-i rămâne este cel militar”. Preşedintele rus “a avertizat săptămâna trecută că Rusia se pregăteşte de o confruntare cu Vestul”, subliniază cercetătorul. “Cu această diplomaţie de canonieră” şi “în percepţia sa un pic sucită”, Putin “intimidează Occidentul pentru a-i extorca o prietenie, dar cu condiţii”.

  • REPORTAJ: Separatiştii din estul Ucrainei îşi aleg duminică Parlamentul şi preşedintele

    “Alegerile vor permite constituirea unui Guvern legitim”, a declarat “premierul” “Republicii Populare Doneţk”, Aleksandr Zaharcenko, a cărui victorie este aproape sigură. La Lugansk, o altă regiune separatistă, sediu al “Republicii Populare Lugansk”, “preşedintele” Igor Plotniţki ar urma să fie reconfirmat în funcţie.

    Cele două regiuni rebele din Donbas, bazin minier din estul Ucrainei, şi-au proclamat independenţa unilateral în aprilie, ceea ce a provocat un conflict sângeros cu forţele ucrainene care acuză Rusia că trimite armament şi militari pentru a ajuta separatiştii.

    “Aceste alegeri sunt indispensabile pentru a oferi mai multă legimitate regimurilor politice” din Doneţk şi Lugansk, apreciază analistul Konstantin Kalacev, din cadrul Grupului de expertiză politică.

    Pentru cele două republici separatiste, “este un nou punct de plecare (…), o cale către recunoaşterea lor, chiar dacă nu se ştie prea bine cine le va recunoaşte”, adaugă el.

    Campania electorală este redusă la minim la Doneţk – câteva afişe ale candidatului Zaharcenko pe străzi – şi pare total absentă în celelalte oraşe. Toţi candidaţii apără aceeaşi linie: independenţa faţă de Ucraina şi apropierea de Rusia.

    Numărul votanţilor este nesigur: din cele cinci milioane de alegători înscrişi pe listele electorale ucrainene înaintea conflictului, mulţi au părăsit regiunea din cauza luptelor.

    Autorităţile separatiste din Doneţk au anunţat posibilitatea de a vota prin Internet, dreptul de vot începând de la 16 ani şi posibilitatea de a participa la scrutin pentru voluntarii străini – numeroşi ruşi şi câţiva europeni – veniţi să lupte alături de rebeli. Niciun observator al vreunei organizaţii internaţionale nu este aşteptat. Doar câţiva deputaţi ruşi au anunţat că vor veni să observe desfăşurarea alegerilor.

    “Voi merge să votez dacă nu vor fi bombardamente în cartierul meu. Altfel, voi rămâne acasă”, a declarat pentru AFP Oksana Vasilievna, în vârstă de 62 de ani, care locuieşte în nordul oraşului Doneţk, afectat în mod periodic de tirurile de artilerie ale forţelor ucrainene.

    Cele şase luni de lupte între rebeli şi forţele ucrainene s-au soldat cu peste 3.700 de morţi şi au provocat distrugeri importante. Confruntările continuă sporadic în mai multe zone dar intensitatea lor s-a redus net după armistiţiul semnat la 5 septembrie la Minsk, sub auspiciile OSCE, în cadrul unui acord destinat deschiderii unui proces de pace.

    În timp ce procesul pare să fi ajuns în prezent într-un punct mort, organizarea alegerilor în teritoriile separatiste a devenit un punct de fricţiune major între Kiev şi occidentali, pe de o parte, şi Moscova şi rebeli, pe de altă parte.

    Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a denunţat “pseudoalegerile pe care teroriştii şi bandiţii vor să le organizeze în teritoriile ocupate”. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon a apreciat că scrutinul va “afecta grav acordurile de la Minsk”, iar secretarul de Stat american John Kerry s-a declarat “îngrijorat” şi a adăugat că Washingtonul nu va recunoaşte rezultatele.

    Ca răspuns la declaraţiile occidentalilor, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a avertizat că Moscova va recunoaşte rezultatele alegerilor. “Sperăm că aceste alegeri vor avea loc aşa cum s-a prevăzut şi noi vom recunoaşte, bineînţeles, rezultatele”, a declarat el.

    “Aceste declaraţii ruse urmăresc să se joace cu nervii Kievului, deoarece Rusia nu a obţinut de la Ucraina ce voia: nici loialitate politică, nici capitularea publică a lui Poroşenko”, apreciază Kalacev.

    Conflictul din Ucraina, precedat de anexarea Crimeei de către Moscova, a provocat cea mai gravă criză dintre Rusia şi Occident de la sfârşitul Războiului Rece.

    Pe front, nu departe de Telmanove, la câţiva kilometri de liniile ucrainene, comandantul rebel “Starşina” (sergent) se vrea optimist: “Alegerile ne vor permite să demonstrăm că încet-încet ne construim propriul stat. Lent şi dificil, dar aceasta este de acum calea noastră, în afara Ucrainei”.

    “Nu avem electricitate, nu avem apă. Nu avem cum să vedem la televizor şi nicio modalitate de a urmări ştirile. Ce vreţi să vă spun despre aceste alegeri şi despre candidaţi, nu ştiu nimic”, declară Nikolai, în vârstă de 68 de ani, mult mai puţin optimist. Sprijinindu-se într-un baston, el îşi hrăneşte câinele pe strada Vzletnaia, în faţa aeroportului din Doneţk, o zonă devastată de cele patru luni de conflict.

  • Cel mai mare producător de petrol din Rusia a pierdut trei miliarde de dolari

    Astfel, sancţiunile internaţionale şi deprecierea rublei au “şters” profitul companiei conduse de Igor Sechin, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.

    Rosneft a solicitat recent un ajutor de 2 trilioane de ruble din partea statului, pentru a putea menţine activitatea pe durata anului în curs. Ministrul rus de finanţe, Anton Siluanov, a declarat săptămâna trecută că o astfel de cerere este imposibil de onorat fără a pune o presiune uriaşă asupra populaţiei.

    Problemele Rosneft arată cât de afectată este economia rusă de deprecierea rublei, fapt datorat în mare măsură sancţiunilor impuse ca urmare a crizei din Ucraina.

  • Kievul şi Moscova nu au ajuns la un acord pe tema gazelor. Rusia condiţionează revenirea la masa negocierilor

    UPDATE 10:08 – Rusia va reveni la negocierile pe tema gazelor doar în cazul unui acord UE-Kiev privind finanţarea

    Delegaţia rusă nu va reveni la masa negocierilor de la Bruxelles privind rezolvarea contenciosului pe tema gazelor cu Ucraina decât dacă Kievul şi Comisia Europeană ajung la un acord privind finanţarea datoriei ucrainene, a anunţat joi gigantul rus Gazprom.

    “Comisia Europeană trebuie să ajungă la un acord cu Ucraina pentru a rezolva problema finanţării” datoriei Kievului, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al Gazprom, Serghei Kuprianov.

    Altfel, negocierile, a căror reluare este aşteptată joi seara la Bruxelles, “nu au sens”, a subliniat el.

    Ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, declarase anterior că negocierile care au început miercuri între Rusia şi Ucraina “nu s-au încheiat încă” şi ar urma să continue joi seara, pentru ca toate părţile să poată pregăti documentele ce vor trebui semnate la încheierea negocierilor.

    La rândul său, preşedintele Gazprom, Aleksei Miller, a precizat că Ucraina şi Comisia Europeană trebuie mai întâi să ajungă la un acord privind un protocol bilateral care prevede garanţii financiare europene pentru Kiev înainte de orice reluare a negocierilor.

    “Negocierile nu vor avea loc decât dacă partea ucraineană şi Comisia Europeană ajung la un acord pe tema acestui protocol bilateral”, a declarat Miller, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea rusă.

    “Dacă acest acord nu este obţinut, nu va avea loc nicio negociere şi nu va fi semnat niciun document”, a adăugat el.

    Discuţiile sunt blocate pe tema susţinerii financiare din partea Uniunii Europene pentru Ucraina, care să permită grupului Naftogaz să îşi achite o parte din datoriile către compania rusă Gazprom şi să plătească în avans o nouă comandă, a precizat anterior o sursa apropiată discuţiilor.

    Comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, este hotărât să obţină un acord pentru securizarea livrărilor de gaz rusesc care tranzitează Ucraina către Europa.

    Negocierile au fost întrerupte joi dimineaţa, în jurul orei 04.00, şi s-ar putea relua joi seara.

    “Obiectivul nostru este să ajungem la un acord provizoriu pentru un pachet de iarnă care să garanteze siguranţa livrării prin Ucraina a gazului rusesc cumpărat de UE până la sfârşitul lui martie 2015”, a precizat comisarul Oettinger înaintea deschiderii negocierilor.

    UE are nevoie în fiecare an de 450 de miliarde de metri cubi de gaz pentru consum. Ea trebuie să importe 300 de miliarde, dintre care 125 de miliarde sunt cumpărate de la gigantul rus Gazprom. Dintre acestea 75 de miliarde de metri cubi de gaz cumpărat de la Rusia tranzitează instalaţiile din Ucraina. Gazul cumpărat de Germania, unul dintre cei mai importanţi clienţi ai Gazprom în UE, este transportat prin gazoductul Nordstream.

    Propunerea de rezolvare a crizei pusă în discuţie prevede plata de către Kiev a 3,1 miliarde de dolari acumulate din factori neplătite către gigantul rus Gazpron, dintre care două miliarde până la sfârşitul lui octombrie.

    În contrapondere, Gazprom promite să reia livrările de gaz către Ucraina, întrerupte din iunie, cu o livrare minimă de cinci miliarde de metri cubi plătiţi la preţul de 385 de dolari 1.000 de metri cubi.

    Banii reprezintă cheia negocierilor, a recunoscut Oettinger. În total este nevoie de 4,6 miliarde de dolari, a precizat el. “Încercăm să constituim un pachet financiar pentru a acoperi o parte din facturile neplătite Gazpromului şi să finanţăm cumpărarea de gaze plătite în avans”.

    “Ucraina are probleme de plată mari. Este practic insolvabilă”, a deplâns el.

     

  • Scriitorul Boris Akunin: “Putinismul” nu va rezista multă vreme. Rusia este guvernată de “arestocraţie”

    “Mă tem că preţul care va trebui plătit pentru schimbarea regimului va fi ridicat”, spune el într-un interviu acordat AFP, cu ocazia festivalului Joseph Conrad, organizat la Cracovia, în sudul Poloniei, în semn de omagiu pentru scriitorul britanic de origine poloneză.

    “Nu există nicio îndoială că acest regim va dispărea, pur şi simplu pentru că este extraordinar de ineficient, este un anacronism istoric”, adaugă scriitorul, “părintele” detectivului Erast Fandorin, un amestec de James Bond şi Sherlock Holmes în Rusia ţarilor, înainte de Revoluţia din 1917.

    Întrebat despre aparenta eficienţă a puterii ruse în Ucraina, Akunin spune că “nu ştie foarte bine ce se petrece acolo”, dar se declară convins că “ameninţarea rusă reprezintă un factor de consolidare a naţiunii ucrainene”. Problema principală a Ucrainei este “aceeaşi ca în Rusia: corupţia”, adaugă el.

    Akunin, care scrie o istorie a Rusiei în opt volume – dintre care două au fost deja publicate – povestită într-un limbaj simplu, accesibil marelui public, crede, ca istoric, că mentalitatea naţiunii ruse de astăzi se explică prin raţiuni foarte vechi. “Totul pleacă de la Hoarda de Aur. Statul rus de astăzi este moştenitorul Imperiului lui Ginghis Han mai degrabă decât al Bizanţului”, afirmă el.

    – Rusia, guvernată de “arestocraţie”

    “Nu este nici bine nici rău, iar în anumite situaţii aceasta prezintă avantaje. Imperiul este sacralizat, puterea este sacralizată, viaţa oamenilor nu se supune legii, ci ordinelor”, consideră Akunin, pentru care Rusia actuală este guvernată de “arestocraţie”, sau, mai bine zis, de un grup de oameni care îşi rezolvă problemele arestându-i pe cei care îi deranjează.

    Scriitorul consideră că această putere se sprijină în special pe trei grupuri sociale: poliţia şi serviciile speciale, oligarhii aliaţi Kremlinului şi funcţionarii corupţi.

    Întrebat despre sondajele care îi acordă o foarte mare popularitate preşedintelui Vladimir Putin, el afirmă că majoritatea ruşilor nu sunt interesaţi de politică şi, atunci când sunt întrebaţi dacă îl susţin pe liderul de la Kremlin, răspund mecanic “da”, doar pentru a avea parte de linişte.

    Scriitorul, care a participat la manifestaţiile anti-Putin de la Moscova, se arată revoltat de situaţia opozantului Aleksei Navalnîi, avocat şi politician, care a petrecut şase luni în închisoare, acuzat de deturnare de fonduri “în urma unui dosar fabricat în întregime”.

    “Este o ruşine că firma Yves Rocher (pretinsa victimă a deturnării – n.r.) s-a amestecat în această poveste. Franţa este o democraţie, dar piaţa rusă este importantă pentru Yves Rocher”, consideră scriitorul.

    Un purtător de cuvânt al firmei Yves Rocher Vostok, filiala rusă a grupului francez, a dezminţit “formal” pentru AFP că societatea ar fi pornit “iniţiativa procesului împotriva lui Navalnîi”. “Autorităţile ruse se află la originea procesului”, a subliniat purtătorul de cuvânt.

    Seria de cărţi a lui Boris Akunin despre istoria Rusiei acoperă secolul al IX-lea, până în 1917. Totuşi, istoria recentă este cea care a lăsat urme profunde în societatea rusă? “Da, dar eu nu aş şti cum să rămân obiectiv vorbind despre Lenin sau despre Stalin”, recunoaşte scriitorul. “Despre acesta din urmă, se va putea vorbi doar atunci când nu va mai putea reveni, iar în prezent asistăm, de fapt, la un fel de renaştere a stalinismului”, conchide Boris Akunin.

  • Justiţia rusă a prelungit perioada de detenţie provizorie a pilotului ucrainean Nadejda Savcenko

    “Tribunalul a prelungit perioada de detenţie a Nadejdei Savcenko până la 13 februarie în cursul unei şedinţe cu uşile închise”, a anunţat pentru AFP unul dintre avocaţii săi, Nikolai Polozov, după o audiere la Moscova.

    Nadejda Savcenko este acuzată în Rusia pentru “crimă premeditată” în cazul morţii a doi jurnalişti în estul Ucrainei la mijlocul lui iunie. Ea este internată din 10 octombrie la Institutul Serbski.

    Partea acuzatoare afirmă că pilotul de elicopter a comunicat prin telefon armatei ucrainene poziţia celor doi jurnalişti ruşi, ucişi de un tir de mortier.

    Potrivit anchetatorilor, “crima sa este pasibilă de pedeapsa cu moartea sau închisoarea pe viaţă”. Arestată în Rusia la începutul lui iulie, pilotul în vârstă de 33 de ani a fost cap de listă pentru partidul Batkivşcina (Patria) al fostului premier Iulia Timoşenko, care a obţinut aproximativ 5,6% în alegerile legislative din Ucraina.

     

  • Petro Poroşenko: Ucraina a votat masiv pentru o apropiere “ireversibilă” de Europa

    “Peste trei sferturi din alegătorii care au participat la vot au susţinut cu putere şi ireversibil orientarea Ucrainei spre Europa“, a afirmat preşedintele ucrainean într-o declaraţie pentru naţiune difuzată la televiziune.

    Partidele prooccidentale au înregistrat o victorie zdrobitoare la alegerile legislative anticipate din Ucraina, pe fondul conflictului armat cu rebelii proruşi din est, arată duminică sondajele efectuate la ieşirea de la urne.

    Blocul preşedintelui Petro Poroşenko şi alte patru mişcări prooccidentale, între care naţionaliştii, au obţinut împreună aproximativ 70 la sută din voturi, potrivit sondajului care se referă la jumătatea din Parlament aleasă prin scrutin proporţional şi realizat de trei institute de sondare a opiniei publice.

    “Majoritatea alegătorilor s-au pronunţat în favoarea forţelor politice care susţin planul de pace (…) şi caută mijloace politice pentru a soluţiona conflictul”, a declarat Poroşenko. “Susţinătorii unei soluţii militare sunt în minoritate”, a adăugat el.

    Pe de altă parte, Poroşenko s-a felicitat pentru declinul Partidului Comunist (mai puţin de 3 la sută), care este pe cale să nu mai obţină vreun mandat de deputat în Parlament, pentru prima oară din 1993.

    “Tribunalul popular (…) a condamnat la moarte Partidul Comunist”, a declarat Petro Poroşenko. “Ucrainenii au aplicat o lovitură decisivă coloanei a cincea comuniste”, a continuat el.

    “Aştept constituirea cât mai rapidă a unei noi coaliţii” parlamentare, care va forma ulterior Guvernul, a atenţionat preşedintele ucrainean.

    Potrivit unor analişti, premierul actual Arseni Iaţeniuk, al cărui partid Frontul Popular a încheiat pe al doilea loc, potrivit sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, ar urma să îşi păstreze postul.

  • Partidul Samopomici a promovat “feţe noi” şi a creat o surpriză în alegerile din Ucraina

    Mişcarea, fondată în urmă cu doi ani de către Andrii Sadovî, primarul bastionului naţionalist de la Liov, în vest, a reuşit să obţină susţinerea alegătorilor care reclamă o primenire profundă a elitelor politice, după protestele din Maidan care l-au înlăturat de la putere, în februarie, pe fostul preşedinte prorus Viktor Ianukovici.

    “Ucrainenii vor schimbări, vor reforme”, a declarat Sadovî, comentând scorul partidului.

    Samopomici, care a participat în alegeri legislative pentru prima dată, a scos în faţă, în toată campania, absenţa din rândurile sale a unor politicieni cunoscuţi, foşti deputaţi ori funcţionari de rang înalt.

    Partidul a rupt inclusiv cu tradiţia politică ucraineană de a plasa liderul în capul listei. Locul i-a fost atribuit activistei Ganna Gopko, în vârstă de 32 de ani, cofondatoarea unei iniţiative favorabile reformelor, o figură ultramediatizată în ultimele luni.

    În schimb, Sadovî a fost înscris pe poziţia a 50-a de pe listă şi nu va intra în Parlament, în care formaţiunea speră să obţină 35 de mandate.

    Printre alţi viitori deputaţi figurează şeful Batalionului de voluntari din Donbas Semen Semenşcenko şi mai mulţi alţi combatanţi angajaţi în bătăliile cele mai dure împotriva rebelilor proruşi în est, dar şi activişti, experţi şi oameni de afaceri din domniul high-tech.

    – “Feţe noi”

    “Este un adevărat fenomen! Nimeni altcineva nu a reuşit să intre în Parlament fără susţinerea financiară a oligarhilor”, a comentat pentru AFP sociologul Irina Bekeşhina, directoarea Fundaţiei Iniţiative Democratice.

    “Putem spune că primarul din Liov este cel care le-a deschis calea, dar este la fel de adevărat că în Ucraina există o cerere mare de feţe noi”, a adăugat ea.

    Sadovî, care a devenit cunoscut în toată ţara după Campionatul European de Fotbal din 2012, în cadrul căruia Liovul, aflat în apropiere de frontiera cu Polonia, a găzduit mai multe meciuri, este considerat unul dintre cei mai buni primari ucraineni.

    “S-a prezentat pozitiv în timpul manifestaţiilor de pe Maidan şi nu a trădat interesele Ucrainei”, a declarat pentru AFP un alegător din capitala ucraineană, Iaroslav Koţar. Dar, mai ales, cea mai mare parte a echipei sale “nu a fost implicată niciodată în politică”.

    “Sperăm că aceşti tineri vor începe schimbări sistematice, pentru ca să nu mai existe nepotism în politică”, subliniază Irina Zadirko, altă locuitoare din Kiev.

    În programul său electoral, partidul pune accentul pe lupta împotriva corupţiei endemice, în special în sectorul public, şi se pronunţă pentru aderarea Kievului la NATO, ca răspuns la conflictul cu rebelii proruşi în estul ţării, care s-a soldat cu peste 3.700 de morţi în şase luni.

    Partidul mai promite abolirea imunităţii parlamentare şi epurări vizând să îndepărteze din aparatul de stat funcţionarii corupţi şi pe cei care i-au susţinut în mod deschis pe separatişti.

    “Nu mai vrem să lăsăm escrocii să gestioneze statul”, a declarat pentru AFP Egor Sobolev, numărul 13 pe lista electorală a formaţiunii. “Vrem să construim un stat care să servească societatea civilă şi nu să se îmbogăţească pe spatele ei”, a adăugat el.

    Partidul Samopomici a devenit cunoscut la nivel naţional în mai, când a obţinut, în pofida tuturor aşteptărilor, 5% din voturile exprimate în alegerile pentru Consiliul Municipal de la Kiev. Dar cei cinci consilieri aleşi nu s-au făcut remarcaţi prin lucruri importante până în prezent.

    “Nu suntem încă o adevărată echipă politică”, admite Sobolev. “Este obiectivul nostru să le arătăm ucrainenilor că oameni obişnuiţi, dar oneşti, pot efectua cu bine schimbări pe care le aşteaptă toată lumea”, adaugă el.

  • Ucraina-Rusia: lupte grele pe frontul preţurilor

    Unul dintre efecte ar urma să fie şi forţarea mâinii Moscovei spre a accepta termeni mai permisivi pentru livrările de gaze către Ucraina. Kievul a cerut deja UE – pe lângă finanţarea de 11 mld. euro din pachetul de 17 mld. euro angajat împreună cu FMI – un împrumut nou de 2 mld. euro pentru plata gazelor deja furnizate de Gazprom, plată fără de care ruşii refuză să reia livrările de gaze suspendate în iunie.

    Următoarea rundă de negocieri UE-Rusia-Ucraina pe marginea livrărilor de gaze va avea loc la 29 octombrie, în condiţiile în care premierul Iaţeniuk şi-a exprimat deschis speranţa ca reducerea preţurilor la petrol pe piaţa globală, cel mai spectaculos fenomen ce are loc în prezent pe piaţa materiilor prime, să poată antrena şi o ieftinire a gazelor naturale.

    Din iunie încoace, petrolul s-a ieftinit cu aproape 25%, ca efect direct al majorării producţiei de către furnizorii americani, beneficiari ai boomului fracturării hidraulice, iar comentatorii economici n-au întârziat să remarce că această reducere de preţ, lovind evident în economia rusească, a devenit poate cea mai bună pârghie pentru SUA de a căpăta ascendent în războiul rece cu Rusia.