BusinessMagazin

Tag: studiu

  • STUDIU: Filmele 3D îmbunătăţesc activitatea sistemului nervos

    Experimentul cercetătorului britanic Patrick Fagan a fost realizat pe un eşantion de 100 de participanţi care s-au uitat la filmul ”Big Hero 6”, marca Disney, atât în format standard, cât şi 3D. În prima etapă, înainte şi după mai multe scene ale filmului, aceştia au purtat un echipament de testare care monitoriza timpii de reacţie, memoria şi funcţiile cognitive, iar rezultatele erau tot timpul comparate, relatează Daily Mail.

    Potrivit studiului, participanţii au avut o creştere de 23% a procesului cognitiv şi o viteză de reacţie mai mare cu 11%.

    ”Este o certitudine faptul că oamenii trăiesc mai mult şi există un declin în ceea ce priveşte funcţiile cognitive odată cu avansarea în vârstă, ceea ce ar putea afecta calitatea vieţii. Rezultate iniţiale ale acestui studiu indică că filmele 3D pot juca un rol în încetinirea acestui declin”, a declarat Dr. Patrick Fagan.

    În cea de-a doua etapă a cercetării, participanţii au purtat în timpul filmului căşti care scanau activitatea creierului, rezultatele relevând şi de data aceasta o creştere sporită a acesteia. De asemenea, participanţii au fost cu 7 procente mai captivaţi de ceea ce vizionau.

    “Un procent de 7% în angajarea emoţională este extrem de relevant. Vizionarea filmelor 3D îi oferă privitorului o experienţă calitativă şi bogată, aşa cum arată rezultatele acestor teste”, a adăugat Brendan Walker, profesor al Thrill Laboratory.

    Studiul a fost iniţiat de Dr. Patrick Fagan, din Universitatea Goldsmiths din Londra, în parteneriat cu Thrill Laboratory.

     

     

  • Majoritatea băncilor din România consideră oportună continuarea acordului cu FMI

    Astfel, 68% dintre respondenţi consideră oportună continuarea acordului cu FMI, în timp ce 32% s-au declarat împotrivă.

    “Barometrul bancar, instrument de informare al bancherilor” a fost realizat de EY România în baza unui parteneriat cu ARB, prin intermediul unui chestionar derulat cu conducerile băncilor membre ale asociaţiei. La sondaj au participat bănci totalizând o cotă de piaţă în funcţie de active de aproximativ 90%.

    O misiune tehnică a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale este prezentă de marţi la Bucureşti, până pe 26 mai, pentru discuţii tehnice privind reformele fiscale prevăzute în Codul Fiscal, inclusiv reducerea TVA, precum şi planul de măsuri de reformă în economie, angajamente prevăzute în programul cu instituţiile financiare internaţionale.

    Al treilea acord încheiat cu instituţiile financiare internaţionale în 2013, de tip stand-by, în valoare de 4 miliarde euro, expiră pe 27 septembrie, cu posibilitatea ca România să nu încheie toate reformele la care s-a angajat.

    Reprezentanţii Fondului se aşteaptă ca o parte dintre obiectivele asumate să fie atinse, iar pentru acest lucru Guvernul să găsească soluţii pentru rezolvarea unei părţi dintre probleme, astfel încât programul să poată fi evaluat înainte de a expira.

    Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat la finalul săptămânii trecute că Guvernul ar putea lua în calcul continuarea parteneriatului cu insituţiile financiare internaţionale dacă actualul acord se încheie cu succes în toamnă, însă ar dori unul mai flexibil, pe modelul polonez.

  • Ţara cu cei mai fericiţi copii şi cei mai trişti adulţi – GALERIE FOTO

    Copiii din România, cel puţin cei din grupa de vârstă 10 – 12 ani, sunt cei mai mulţumiţi din lume de viaţa lor, relevă un studiu despre viaţa şi satisfacţiile copiilor, realizat pentru Jacobs Foundation, la care au participat 53.000 de copii din 15 ţări ale lumii.

    Optimismul specific copiilor este prezent în rezultatele studiului – cei din Norvegia sunt doar cu foarte puţin mai mulţumiţi de calitatea vieţii lor decât cei din Etiopia, deşi norvegienii au acces la haine de calitate, computere, internet, cărţi, televizor, player mp3 sau maşină, în timp ce copiilor din Etiopia le lipsesc cea mai mare parte din respectivele bunuri.

    Oricum, este de remarcat lipsa de corelaţie între numărul bunurilor deţinute sau la care au acces şi gradul de satisfacţie, cel puţin la acest nivel al vârstei. Copiii din România sunt pe primele două locuri, de regula pe primul loc, la mai toate chestionarele – de la viitorul ţării la casa în care locuiesc, de la oamenii cu care vin în contact la viaţa de familie şi de la bunurile pe care le deţin la calitatea prietenilor.

    Paradoxal este că tinerii români sunt cei mai fericiţi, în timp ce adulţii se situează pe locul 12 din 15 la acelaşi grad de satisfacţie. Oricum, chiar şi realizatorii studiului spun că gradul de fericire al copiilor români este un mister; Janathan Bradshaw de la Universitatea York spune că în grupa de vârstă 13 – 15 ani copiii din România nu mai au o viziune la fel de optimistă şi crede că pe măsură ce se maturizează gradul de satisfacţie scade.

    La celălalt capăt al firului se află copiii din Coreea de Sud, care, în ciuda faptului că au acces la cea mai mare parte a bunurilor materiale, sunt mai nefericiţi decât adulţii. Totul face parte dintr-un scenariu în care nivelul general de satisfacţie al copiilor din ţările dezvoltate este relativ mai scăzut decât cel din ţările mai sărace; la fel este şi nivelul de încredere în forţele proprii.

  • Pensiile private facultative devin o ţintă pe termen lung

    Creşterea salarială de mici dimensiuni şi stagnarea bugetelor alocate pentru beneficiile extrasalariale pot fi explicate de contextul economic fragil din ultimii ani“, explică Marius Popescu, directorul general al NN Asigurări de Viaţă, referindu-se la modul în care angajatorii din România distribuie beneficiile propriilor angajaţi. Dacă salariile din mediul privat au crescut anul trecut cu 4,1%, toate tipurile de beneficii extrasalariale au scăzut, arată studiul PayWell realizat de firma de audit şi consultanţă fiscală PwC România la finalul anului trecut.

    Astfel, venitul fix, reprezentat de salariul de bază şi de bonusurile fixe, reprezenta 92% din totalul pachetului total de remunerare (în comparaţie cu 69% în 2008), în timp ce bonusurile de performanţă au scăzut la 5% din totalul remuneraţiei, iar beneficiile extrasalariale la 3%. Spre comparaţie, în Germania, ponderea salariului în totalul pachetului salarial este de doar 75%.

    „Pentru industria pe care o reprezint, este mai impor-tantă dublarea numărului de companii care oferă angajaţilor pensii facultative în perioada 2010 – 2014 şi faptul că, dintr-o paletă largă de beneficii – de la tichete de masă şi până la servicii medicale – , pensiile facultative sunt beneficiul ex-trasalarial cel mai puţin accesat de companii pentru a-şi motiva, răsplăti şi loializa angajaţii. Astfel, există un potenţial mare ca pensiile facultative să urce în clasamentul beneficiilor oferite de către angajatori angajaţilor lor“, argumentează Popescu referindu-se la potenţialul de creştere al pieţei, pe seama creşterii numărului de participanţi înscrişi la fondurile de pensii facultative (Pilon III). În 2011, contribuţiile pentru pensia facultativă erau plătite de angajator pentru 40% dintre noii partici-panţi, în 2012 procentul a crescut la 41%, iar în 2014 ponderea a fost de 49%.

    În acelaşi timp, în 2014 au fost înregistrate 10% contracte cu contribuţie mixtă a angajatorului şi angajatului, procent relativ similar cu cel înregistrat în 2011. Un argu-ment în plus pentru creşterea pieţei este măsura reducerii CAS cu cinci puncte procentuale implementată la finalul anului trecut, ce ar putea să impulsioneze companiile din România să utilizeze acest tip de beneficii.

    Preferinţele angajaţilor în materie de beneficii extrasalariale sunt în continuare dominate de tichetele de masă, urmate de vacanţe, de servicii de transport (carduri de combustibil şi abonamente la Metrorex/RATB), de pensii private, de cursuri de dezvoltare profesională sau de limbi străine şi de asigurările de sănătate, potrivit unui studiu realizat prin platforma de beneficii personalizate Benefit Systems, după un an de activitate pe piaţa locală. Alegerea unei pensii facultative ca benefi-ciu a fost desemnată de 12,9% dintre respondenţi, fiind aleasă pentru utilitatea ei în planificarea viitorului financiar, pentru salariaţii care au posibilitatea de a opta.

    „Între beneficiile oferite de angajatori angajaţilor lor nu ar trebui să existe concurenţă, iar soluţia ar fi un pachet de benefi-cii extrasalariale echilibrat, care să răspundă nevoilor imediate ale acestora, dar care să le ofere şi siguranţă pe termen lung, fiind incluse astfel şi pensiile facultative“, descrie Marius Popescu modul ideal în care ar trebui să funcţioneze schemele de beneficii extrasalariale. 11% dintre respondenţii unui studiu realizat la iniţiativa NN Asigurări de Viaţă consideră angajatorul drept principalul responsabil pentru asigurarea veniturilor proprii după momentul pensionării. „Există încă un decalaj în privinţa gradului de cunoaştere a beneficiilor pensiilor facultative şi a modului în care funcţionează sistemul, atât în rândul angajatorilor, cât şi la nivel individual. Lucrurile se schimbă însă treptat, un rol extrem de important în acest sens avându-l demersurile de informare pe care administratorii fondurilor de pensii facultative le-au intensificat în ultimii ani“, explică Popescu.

  • SIVECO s-a plasat anul trecut pe locul II în topul furnizorilor de servicii IT din România, cu o cotă de piaţă de 6%

    „ Mobilitatea a devenit una dintre caracteristicile de bază ale aplicaţiilor SIVECO, proiectate şi dezvoltate pentru Cloud, livrate în regim Software as a Service (SaaS). Mobilitatea, împreună cu Cloud-ul, au puterea de a îmbunătăţi performanţele companiilor, făcându-le mai competitive şi mai inteligente. Companiile care adoptă aceste soluţii vor avea în anii următori un avantaj cert în piaţă”, declară Florin Ilia, Preşedinte şi Director General SIVECO România.

    În 2014, SIVECO a pus accent şi pe extinderea activităţii pe pieţele externe, prin implementarea unor soluţii eficiente de eLearning, eHealth, eAgriculture, eCustoms, eGovernment şi eBusiness având în prezent peste 1.500 de clienţi în 27 de ţări din Uniunea Europeană, Comunitatea Statelor Independente, Orientul Mijlociu şi Nordul Africii.

    Proiectele implementate pentru organizaţii ale Comisiei Europene, unul dintre cei mai exigenţi dar şi mai stabili beneficiari, au o importanţă majoră. SIVECO a fost singura companie românească selectată să furnizeze Comisiei Europene servicii IT pe o perioadă de 4 ani, în cadrul contractului cadru ESP-DESIS III – cel mai mare contract al Comisiei în domeniul IT. De asemenea, SIVECO furnizează servicii şi pentru Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene; Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei; Agenţia Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură şi Alimente şi Direcţia Generală Sănătate şi Consumatori; Eurostat – Institutul de Statistică al Uniunii Europene; Oficiul de cooperare EuropeAid; Banca Europeană de Investiţii.

    Printre proiectele internaţionale la care SIVECO a participat în 2014 se numără programul de modernizare a sistemului de învăţământ din Emiratele Arabe Unite, introducerea unei vaste librării digitale pentru sistemul educaţional din Malta şi demararea colaborării cu Nazarbayev Intellectual Schools, din Kazakhstan. De asemenea, compania a contribuit la implementarea unui sistem IT vamal în Republica Macedonia, ce oferă operatorilor economici multiple soluţii tehnice privind schimbul electronic de informaţii cu autorităţile vamale şi o mai mare flexibilitate în prezentarea declaraţiilor vamale.

    Având în vedere tendinţele consemnate de analiştii pieţei IT compania a lansat gama de produse SIVECO Project:Cloud, care vine în sprijinul firmelor mari, dar şi al IMM-urilor. Aceasta include aplicaţii eficiente pentru instruirea personalului – AeL Cloud, gestiunea documentelor – SIVADOC, precum şi administrarea afacerilor – SIVECO Applications 2020 şi SIVECO Business Analyzer.

    Conform IDC, în 2014, piaţa de servicii IT din România a atins 518,77 milioane de dolari, înregistrând o creştere de 1,7% faţă de anul precedent. IDC estimează o creştere de 1,9% pe an a cheltuielilor pe serviciile IT în România în 2015 şi un procent mediu de creştere prognozat pentru următorii cinci ani la 2,9%, piaţa ajungând la un total de 597,10 milioane de dolari în 2019.
     

  • STUDIU: Filtrele Facebook influenţează conţinutul politic afişat mai puţin decât o fac utilizatorii înşişi

    Studiul realizat de cercetători ai Facebook a investigat posibilitatea ca filtrele “fluxului de ştiri” (news feed) al site-ului să excludă de la afişare conţinuturi cu care utilizatorii nu sunt de acord din punct de vedere politic, potrivit bbc.com.

    Cercetarea a descoperit că algoritmii Facebook filtrează unele subiecte provocatoare, dar acest lucru are un efect mai mic decât propria decizie a utilizatorului de a da sau nu da click pe un link. Cel mai mare impact în ceea ce priveşte filtrarea ideologică a conţinutului afişat fiecărui utilizator în parte îl are lista de prieteni a fiecăruia.

    Unii experţi au catalogat studiul ca binevenit şi necesar, dar au cerut, de asemenea, o analiză mai largă a subiectului.

    Studiul a fost publicat în revista Science şi a fost motivat de ideea apărută frecvent în dezbateri referitoare la faptul că accesul la informaţii prin intermediul reţelelor sociale îi poate izola pe utilizatori de accesul la diversitatea de opinii.

    Criticii au argumentat că acest efect, mai ales dacă este exacerbat de “algoritmii sociali” care selectează conţinutul ce este servit utilizatorilor, are efecte negative asupra democraţiei şi dezbaterii publice.

    “Oamenii apelează din ce în ce mai mult la reţelele de socializare online pentru a avea acces la ştiri şi informaţii”, a declarat Solomon Messing, coautor al studiului şi cercetător la Facebook.

    “Am vrut să evaluăm măsura în care oamenii distribuie conţinut informativ divers din punct de vedere ideologic şi gradul de «întâlnire» şi citire a acestui conţinut pe reţelele sociale”, a spus Messing.

    Cercetătorul şi colegii săi au studiat 10,1 milioane de utilizatori ai Facebook din Statele Unite ale Americii, selectaţi dintre utilizatorii adulţi ai platformei care îşi declară afilierea politică pe profilul public, descriindu-se “conservatori” (republicani, n.r.) sau “liberali” (democraţi, n.r.), de exemplu.

    Cercetătorii au găsit 226.000 de articole informative şi ştiri care au fost distribuite fiecare de mai mult de 20 dintre aceşti utilizatori şi au acordat fiecărui articol un scor de “aliniere” politică pe baza ideologiei asumate de userii care au distribuit conţinutul.

    Apoi, cercetătorii au evaluat cât de mult conţinut din sfera ideologică opusă celei la care a aderat un utilizator îi este servit acestuia prin intermediul reţelei de socializare.

    În cazul utilizatorilor care accesau postări în mod aleatoriu direct din Facebook (nu din fluxul de ştiri oferit), studiul a arătat că 40-45% din ceea ce aceştia vedeau se încadra în această categorie, a conţinutului referitor la ideologia politică opusă. Desigur, acesta nu este modul în care funcţionează fluxul de ştiri al Facebook, pentru că utilizatorii văd în news feed doar ceea ce distribuie prietenii lor, explică BBC.

    Plecând de la conţinutul publicat de prietenii fiecărui utilizator, participanţii la studiu ar fi putut avea acces la doar 29,5% din conţinuturile ideologice diferite din punct de vedere politic.

    Diferenţa este una masivă, provocată în mare parte de tendinţa oamenilor de a se împrieteni şi pe Facebook cu persoane asemănătoare lor. Studiul a arătat că, în medie, circa 80% dintre prietenii unui utilizator, dacă declară o preferinţă de ordin politic, au vederi similare cu acel user.

    După ce utilizatorul îşi alege prietenii, Facebook “rafinează” conţinutul afişat în fluxul de ştiri folosind algoritmii săi complicaţi, controversaţi şi confidenţiali. Potrivit cercetării, acest proces a dus la încă o scădere a procentului de conţinut ideologic diferit afişat, dar doar până la 28,9%.

    Mai mult, chiar şi în ceea ce priveşte conţinutul oferit de fluxul de ştiri al Facebook, link-urile către articole cu idei diferite din punct de vedere politic au fost accesate de mai puţine ori: doar 24,9% dintre materialele accesate erau diferite din punct de vedere ideologic de preferinţele politice ale utilizatorilor.

    Aceste procente variază în rândul utilizatorilor Facebook autodeclaraţi “conservatori” şi “liberali”, dar ideea susţinută de cercetătorii Facebook este clară, potrivit BBC. “Dacă se iau în considerare valorile medii în cazul liberalilor şi conservatorilor, se poate vedea foarte uşor că selectarea pe care o face fiecare user contează mai mult decât algoritmii fluxului de ştiri al Facebook”, a declarat Solomon Messing.

    Cercetătorul a fost de acord cu ideea că lista de prieteni a fiecărui utilizator este foarte importantă din punct de vedere al conţinutului servit şi că, pe baza acestui studiu, accesarea ştirilor prin intermediul acestui filtru, cel al prietenilor, elimină o mare parte din conţinutul aparţinând ideologiei opuse celei preferate, în raport cu conţinutul care este distribuit pe platforma de socializare.

    Cea mai importantă întrebare care nu are încă un răspuns este dacă nu cumva această situaţie plasează utilizatorii într-un spaţiu în care sunt bombardaţi cu conţinut similar din punct de vedere ideologic, fără diversitate, comparativ cu accesarea ştirilor direct de la instituţii media consacrate sau din alte surse pe care utilizatorii le descoperă singuri.

    Într-un comentariu publicat tot în revista Science, profesorul David Lazer, de la Northeastern University din Boston, a spus că aceasta este o comparaţie ciudată: “Nu se poate stabili definitiv dacă Facebook încurajează sau împiedică dezbaterea politică între grupurile cu vederi diferite, comparativ cu societatea de dinainte de Facebook, pentru că nu avem aceeaşi cantitate sau calitate a informaţiei din perioada de dinainte de Facebook”.

    Profesorul Mason Porter, cercetător la Universitatea Oxford din Marea Britanie, consideră că subiectul este unul care merită o cercetare mai aprofundată.

    “Este un subiect pe care este foarte important să îl înţelegem”, a declarat Porter pentru BBC, profesorul fiind de părere că pasul următor ar fi cel de comparare a datelor cu ceea ce se întâmplă în alte medii online.

    “Cât din ceea ce am aflat se confirmă şi în cazul altor reţele de socializare? Principalul lucru legat de astfel de studii este că vrei să le repeţi în moduri diferite. Cred că va duce la efectuarea de şi mai multe studii noi, lucru care este una dintre cele mai bune consecinţe ale unei cercetări”, a declarat Mason Porter.

  • STUDIU: Peste 230 milioane de euro obţinuţi în ultimii cinci ani din finanţări europene, returnaţi la UE

    Potrivit Institutului pentru Politici Publice (IPP), datele au fost colectate în baza unor solicitări de informaţii de interes public transmise către 41 de consilii juudeţene, 45 de primării ale municipiilor reşedinţă de judeţ, inclusiv Primaria Capitalei şi toate primăriile de sector, şapte autorităţi de management, Autoritatea pentru Audit, Departamentul pentru Luptă Antifraudă, Direcţia Naţională Anticorupţie şi 15 Parchete de pe lângă Curţile de Apel.

    În urma interpretării datelor obţinute, s-a stabilit că, în perioada 2011 – 2014, suma totală aproximativă a corecţiilor financiare aplicate în proiectele cu finanţare din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune este de 1.039.310.000 de lei, adică aproximativ 230 de milioane de euro.

    Numărul total de contracte de finanţare a fost de 17.034, iar numărul total de note de constatare a corecţiilor emise în proiectele cu finanţare din fonduri structurale ajunge la 2.977.

    În acelaşi timp, potrivit studiului IPP, au fost soluţionate pe cale administrativă 495 de note de constatare, înregistrate 532 de suspiciuni de fraudă şi au existat 188 de sesizări către organele de anchetă.

    Cea mai crescută incidenţă de corecţii financiare raportat la numărul de contracte semnate a fost la Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu – 76%, urmat, în ordine, de Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA) – 49%, Programul Operaţional Regional (POR) – 29%, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) – 16%, Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE) – 5% şi Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) – 2 %.

    Cea mai crescută incidenţă de suspiciune la fraudă s-a înregistrat în cazul proiectelor POS Mediu – 9% şi PODCA – 9%, urmate de POSDRU – 5%, POR – 2%, POSCCE – 2% şi POAT – 1%.

    Cela mai multe sesizări către organele de cercetare penală au fost făcute în legătură cu proiectele POSDRU – 65%, POR – 37%, POS Mediu – 34% şi PODCA – 33%.

  • Veriga lipsă dintre cele două principale forme de viaţă de pe Terra, descoperită de cercetători

    Până în prezent, diferenţa dintre celulele simple, precum cele ale microbilor şi bacteriilor, şi cele mai complicate, cum sunt celulele plantelor şi animalelor, a fost considerată atât de mare şi clară încât era dificil de înţeles cum unele au putut evolua din celelalte, informează independent.co.uk.

    Totuşi, cercetătorii au descoperit o nouă specie microbiană, care se situează între cele două ramuri ale vieţii şi care pare să fie un descendent al ultimului strămoş comun al ambelor forme de viaţă, cele simple, microbiene, şi cele mai complexe, precum plantele şi animalele.

    “Am identificat un organism care pare să reprezinte un văr foarte, foarte îndepărtat al nostru, iar acest lucru ne poate oferi informaţii despre trecutul nostru extrem de îndepărtat”, a declarat Thijs Ettema, de la Universitatea Uppsala din Suedia, care a condus cercetarea.

    “Cercetăm originea vieţii complexe care a apărut la puţin timp după apariţia vieţii. Această descoperire pune în lumină nouă originea vieţii complexe”, a mai spus Ettema, pentru The Independent.

    Lumea ştiinţifică crede că viaţa a apărut pe Terra în urmă cu peste 3,5 miliarde de ani, iar, în urmă cu două miliarde de ani, a început să evolueze în două ramuri largi – procariote, precum celulele simple ale bacteriilor, şi eucariote, cu celule complexe, care conţin nuclee şi structuri interne complicate.

    Potrivit studiului publicat în revista Nature, cercetătorii au descoperit un nou organism care are genele ambelor grupe. Organismul a fost descoperit în mostre de sedimente colectate de pe fundul mării, la circa 10 kilometri distanţă de craterul vulcanic subacvatic activ cunoscut drept Loki’s Castle, situat în Oceanul Atlantic, între Norvegia şi Groenlanda, la o adâncime de 2.352 de metri.

    Noul microb aparţine subgrupului de organisme procariote numit Archaea, dar, în mod unic, posedă şi circa 100 de gene care, până în prezent, au fost văzute doar la organismele eucariote. Aceste gene sunt cunoscute ca având un rol în formarea membranelor şi a structurilor complexe din interiorul celulelor, potrivit lui Ettema.

    “Iniţial, am crezut că este foarte ciudat, că trebuie să fi avut loc o contaminare a mostrelor. Ştiam că nu trebuie să fie niciun fel de celule eucariote în aceste mostre, dar am descoperit aceste gene şi ne-am dat seama că ori avem de-a face cu o contaminare ori cu ceva extrem de interesant”, a mai spus cercetătorul suedez.

    Genomul complet al organismului, numit formal Lokiarchaeota, dar cunoscut sub numele simplu de “Loki”, a fost secvenţiat, permiţându-le cercetătorilor să identifice organismul ca aparţinând unei noi specii. Totuşi, savanţii nu au reuşit încă să cultive acest microb în laborator, în parte din cauză că aceste forme de viaţă care trăiesc la mare adâncime în mediul subacvatic cresc foarte greu, celulele divizându-se o dată la zece ani, potrivit cercetătorului Thijs Ettema.

    “Puzzle-ul originii celulei eucariote este unul extrem de complicat, iar multe piese încă lipsesc. Am sperat că Loki va aduce la lumină câteva dintre aceste piese ale puzzle-ului, dar, când am obţinut primele rezultate, nu ne-a venit să credem. Datele erau de-a dreptul spectaculoase”, a explicat Ettema.

    “Studiind genomul acestui microb, am descoperit că Loki reprezintă o formă intermediară, poziţionată undeva între celulele simple ale microbilor şi cele complexe ale eucariotelor. Este foarte interesant. Aceste gene nu au fost niciodată văzute în afara organismelor eucariote”, a continuat cercetătorul.

    Întrebat dacă cumva Loki reprezintă o verigă simplă dintre cele două mari ramuri ale vieţii, Ettema a spus: “Într-un tip de discurs de popularizare a ştiinţei, am putea spune asta. Dacă analizăm termenul «verigă simplă», atunci Loki este ceva ce trăieşte de foarte mult timp şi este ultimul strămoş comun al organismelor procariote şi eucariote”.

    Loki este numit după vulcanul subacvatic Castelul lui Loki, care, la rândul său, este numit după zeitatea nordică înşelătoare Loki.

  • Contract de 1,6 milioane euro pentru un studiu de fezabilitate pentru un pod peste Dunăre, la Brăila

    Acordul a fost atribuit asocierii SC I.S.P.C.F. SA – SC E.D.IN SRL – SC S.T.E. SRL – SC Pegaso Ingegneria SRL.

    Finanţarea este asigurată în proporţie de 85% din fonduri FEDR şi 15% bani de la bugetul de stat.

    “Obiectivul general este îmbunătăţirea competitivităţii economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport care facilitează integrarea economică în UE, contribuind astfel la dezvoltarea pieţii interne cu scopul de a creea condiţiile pentru creşterea volumului investiţiilor, promovarea transportului durabil şi a coeziunii în reţeaua de drumuri europene”, se arată într-un comunicat al CNADNR.

     

  • Contract de peste 300.000 euro pentru studiul de fezabilitate la un pod nou spre Ucraina, peste Tisa

    Contractul a fost adjudecat la 16 aprilie de asocierea Expert Proiect 2002 – Betarmex, în urma unei licitaţii deschise, potrivit unui anunţ al CNADNR.

    Estimat iniţial la 2,49 milioane lei, acordul a fost atribuit pentru 1,2 milioane lei, fără TVA, şi va avea o durată de un an.

    “Obiectivul general este îmbunătăţirea competitivităţii economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport care facilitează integrarea economică în UE, contribuind astfel la dezvoltarea pieţii interne cu scopul de a creea condiţiile pentru creşterea volumului investiţiilor, promovarea transportului durabil şi a coeziunii în reţeaua de drumuri europene. Pe lângă importanţa sa naţională, proiectul podului peste Tisa în zona Tepliţa din Sighetul Marmaţiei va deservi în condiţii bune, traficul de tranzit internaţional, de mărfuri şi persoane de pe teritoriul României”, se arăta în caietul de sarcini al procedurii.

    În prezent, localităţile Sighetu Marmaţiei şi Solotvino (Ucraina) sunt legate printr-un pod cu o singură bandă pe sens, construit la începutul anilor 2000 şi consolidat în perioada 2007-2008.